"Dintr-o glumă, am ajuns şefă de raion la magazin"

Din dorinţa de a fi alături de iubitul ei, Carmen Monica Bar (23 de ani), din Timişoara, a venit în Spania în 2006 şi a lucrat timp de doi ani ca menajeră. Pentru că banii erau puţini, iar necesităţile mari, românca şi-a căutat un alt loc de muncă, fără să se sperie de creşterea ratei şomajului în Spania.
„Am luat ziarul cu anunţuri de angajare în fiecare zi, timp de două luni, şi am avut răbdare până când am găsit un patron care mi-a oferit un salariu de 1.000 de euro. Probabil că l-am făcut curios cu îndrăzneala mea“, povesteşte Carmen.
Tânăra a lucrat un an de zile ca vânzător la Piaţa Centrală din Zaragoza, la un magazin de legume-fructe. Şi-a făcut repede prieteni printre patronii spanioli de la magazinele vecine, iar unul din ei, aflat foarte aproape de vârsta pensionării, i-a propus să-i preia afacerea de vânzare a produselor tradiţionale spaniole.
A cerut să fie şefă
Antonio (64 de ani), patronul spaniol, i-a propus româncei să lucreze pentru el, iar Carmen a negociat, în glumă, un salariu mai mare. „I-am spus că sunt de acord, dar să mă plătească bine şi să mă facă şef de magazin. Antonio a tratat însă serios problema, iar răspunsul lui m-a convins că poate fi şansa la care nici n-am visat, mai ales în timp de criză. Spaniolul a vorbit cu soţia şi cu cele două fiice, iar oferta făcută a fost de nerefuzat“, povesteşte Carmen.
Românca a trecut de la legume şi fructe la vânzarea jambonului, brânzeturilor şi a mezelurilor tradiţionale iberice, primind în schimb un salariu de 1.500 de euro. „Sunt mulţumită de program, de salariu şi de avantajele unui contract de muncă pe termen nelimitat“, spune Carmen.
Precontract de preluare a magazinului
„Patronul mi-a propus şi o afacere, pentru când va fi pensionar. Am încheiat un precontract de preluare a magazinului alimentar, iar înţelegerea este ca, timp de câţiva ani, profitul să se împartă la doi, iar banii pe care îi va primi să constituie contravaloarea cedării afacerii“, spune Carmen, care recunoaşte că a învăţat de la spaniol să negocieze cu producătorii şi să-şi păstreze clienţii fideli care aduc lunar 12.000 de euro.
„Am fost şi noi afectaţi de criză, dar mult mai puţin decât alte magazine. Chiar dacă cer cantităţi mai mici, spaniolii tot cumpără produse tradiţionale, pentru că aşa sunt obişnuiţi“, spune românca.
Anchetatorii lucrează la întocmirea portretelor-robot ale suspecţilor dublului asasinat din Siret
Prima înfrângere pentru Barcelona în 22 de etape
10% din piesele auto de pe piaţa românească sunt contrafăcute


































