http://www.findnews.ro Cele mai importante stiri ale zilei http://www.findnews.ro/img/logo-findnews.gif http://www.findnews.ro http://www.findnews.ro/burcea-ar-putea-vinde-o-parte-din-paralela-45-294927.html Alin Burcea negociază cu un fond de investiții vânzarea unui pachet de până la 50% din Paralela 45 și mai așteaptă un cumpărător pentru hotelul bucureștean Stil, afiliat Best Western, informează The Money Channel. Alin Burcea a preluat hotelul în 2007 în urma unei tranzacții de 3,3 milioane de euro, însă ofertele primite anul trecut nu depăşesc 2 milioane de euro. Turismul este business-ul cel mai cunoscut al lui Burcea, Paralela 45 fiind unul dintre cei mai importanţi tour-operatori din România. De asemenea, Burcea este importatorul şi distribuitorul produselor pentru copii Chicco. Anul trecut, grupul Paralela 45 a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 30 de milioane de euro, faţă de 52 de milioane de euro, rezultatul financiar obţinut în 2008. Alin Burcea a investit profitul agenției Paralela 45 în diverse proiecte imobiliare pe litoral, la munte și la Snagov. Căderea pieţei l-a prins însă cu proiectele la jumătate și cu credite de rambursat la bănci. În urmă cu doi ani, Burcea estima valoarea diviziei de turism a Paralela 45 la 20 de milioane de euro. Reţeaua de distribuţie a Paralela 45 numără aproximativ 50 de agenţii de turism din toată ţara, potrivit datelor companiei.Paralela 45, care este una dintre primele agenţii de turism din România, fiind înfiinţată la data de 4 aprilie 1990, are, în prezent, aproximativ 170 de angajaţi. Cine este Alin Burcea? Alin Nicolae Burcea are 46 de ani, este căsătorit şi are un copil. A absolvit foarte multe cursuri internaţionale de turism iar în prezent este doctorand în Economie la Academia de Studii Economice Bucureşti (ASE). Şi-a început activitatea în turism în anul 1987 la Centrocoop Sibiu. În anul 1990 a înfiinţat agenţia de turism Paralela 45. În 1991 a fondat Ascoţiaţia Naţională a Agenţiilor din Turism (ANAT). În anul 2002, Burcea a fost învestit cu titlul de „Cavaler" de către Ion Iliescu, fostul preşedinte al României. Alin Burcea deţin o avere de aproximativ 16 milioane de euro şi ocupă locul 342 în „Top 500 miliardari", realizat de „Forbes România". Burcea, care deţine şi funcţia de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), estimează pentru acest an o creștere 5% a pieţei interne a agenţiilor de turism, după ce anul trecut a înregistrat o scădere de peste 20%. http://www.findnews.ro/cum-sa-iti-transformi-sufrageria-in-cazino-294951.html La toate aceste s-au gândit şi Anca Berlo şi Diana Ciorba atunci când au pus pe picioare afacerea Your Fun Casino, primul şi singurul cazino mobil din România. Mai exact, cele două clujence de 27 de ani aduc direct la domiciuliul clientului tot ceea ce înseamnă o sală de joc. Atenţie, însă! Banii sunt interzişi. Totul se joacă pe vouchere şi doar pentru distracţia participanţilor. Miza: 13.000 de euro „Your Fun Casino a apărut sub formă de idee în februarie 2009, la scurt timp după ce m-am întors în ţară”, sintetizează începutul afacerii Anca Berlo. În spatele ideii stătea experienţa celor 5 ani şi jumătate petrecuţi în locaţii vestite din Maroc şi SUA, dar şi pe vase de croazieră. Totul a început printr-o petrecere pentru distracţia prietenilor apropiaţi. „Prima petrecere a fost organizată doar ca o simplă distracţie pentru prieteni, iar succesul ei m-a determinat să mă gândesc că petrecerile de tip cazino ar putea fi o afacere bună”, explică Anca Berlo. Aşa că a apelat la sprijinul Dianei Ciorba, o veche prietenă din adolescenţă. Cele două tinere au investit în prima afacere cu cazino mobil din România 13.000 de euro. „Resursele financiare au fost şi sunt în continuare personale. Nu avem niciun credit contractat. Iar banii au fost directionaţi către achiziţia de echipamente”, spune Anca. Aceasta mai adaugă că investiţia va fi recuperată curând, cel mai probabil în acest an. Reacţii adverse „Cazinoul mobil recrează atmosfera de cazino în orice locaţie dorită de client. Astfel, se pot pune în scenă evenimente private exotice, speciale. În ciuda faptului că suntem un cazino pentru amuzament, experienţa noastră în domeniu asigură calitatea atmosferei, a echipamentelor şi serviciul crupierilor”, spune Anca Berlo. Cu toate că într-un astfel de cazino banii nu au ce căuta, Anca Berlo şi Diana Ciorba s-au lovit şi de reacţii negative. „Acestea s-au datorat în principiu asocierii jocurilor de cazino cu lumea interlopă”, explică Anca. Asa că partea cea mai dificilă parte a muncii celor două tinere a fost „educarea” clienţilor şi delimitarea imaginii Your Fun Casino de cea a cazinourilor. „Noi suntem organizatori de petreceri. De cazino, e drept!”, afirmă Anca. Petreceri de tot felul Petrecerile sunt organizate atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice şi cluburi. Chiar şi aşa, evenimentele corporate au cea mai mare pondere în afacerea tinerelor clujence. Your Fun Casino are în medie 10 petreceri pe lună, majoritatea cererilor venind din Bucureşti şi Cluj-Napoca. „În privinţa numărului de participanţi, aceştia variază între 10 la 250. În cazul petrecerilor de companie avem o medie de 40 de participanţi. La evenimentele realizate în cluburi, numărul este limitat de capacitatea localului”, mai completează Anca Berlo. Dincolo de solicitările care vin de la companii sau diverse persoane, Your Fun Casino a reuşit să pună şi bazele unor parteneriate de lungă durată cu mai multe cluburi sau hoteluri din Capitală şi din Cluj. Tarif: 350 de euro Your Fun Casino poate fi închiriat cu 350 de euro pentru 3 ore de joc. Pentru această sumă, cazinoul se mută în livingul personal cu tot cu echipamente, crupieri şi accesorii. Deşi la astfel de jocuri nu este permis accesul cu bani, ci doar cu vouchere, jucătorii cei mai buni sunt, totuşi, răsplătiţi. „Ei primesc premii simbolice, suveniruri, sticle de băutură, trabucuri, care vin din partea organizatorilor sau a sponsorilor petrecerii”, spune aceasta. În privinţa clienţilor Your Fun Casino, Berlo spune că este vorba fie de persoane care, deşi au resursele financiare să participe la jocuri de cazino adevărate, nu sunt dispuse să rişte atât de mult sau să-şi asocieze imaginea cu cea a industriei de gambling din România, fie sunt persoane care nu au resurse băneşti suficiente. Când vine vorba de afaceri, cele două tinere se arată extreme de optimiste cu toate că au plecat în aceast business într-un moment de criză majoră pe piaţa din România. „Strict pentru activitatea Your Fun Casino estimăm o cifră de afaceri pentru 2010 situată între 50.700 – 65.000 de euro”, spune Anca. Nici profitul nu este prea mic. „Marja de profit va fi în medie de 50-60%”, mai completează aceasta. http://www.findnews.ro/bugetul-de-nunta-subtiat-de-criza-294955.html Dacă în anii trecuţi, tinerii nu se prea uitau la bani, anul acesta ei sunt dispuşi să plătească, în medie, cam 1.500-1.600 de lei pentru oirnarea sălii în care se va desfăşura nunta. În această sumă sunt incluse costurile legate de închirierea huselor pentru scaune şi a feţelor de masă, precum şi a aranjamentelor florale sau a celor de la masa mirilor. Pentru închirierea unei huse pentru scaun, mirii vor plăti cam 3-4 lei, în vreme ce tarifele pentru închirirea unei feţe de masă variază şi în funcţie de numărul persoanelor care vor sta la masă. Tariful mediu pleacă de la 6 lei, potrivit ofertelor prezentate de expozanţii care au participat la Târgul Ghidul Miresei. Cei care vor ca masa mirilor să aibă aranjamente cu lumini vor scoate din buzunar cel puţin 90-100 de lei. De asemenea, feţele de masă şi naproanele folositze în cazul meselor rotunde pot fi închiriate la tarfie mai mari decât în cazul celor folosite pentru mesele dreptunghiulare. Astfel, pentru un napron de formă dreptunghiulară, mirii vor plăti cam 5 lei, iar pentru unul ce va fi folosit la o masă rotundă, 10 lei. Administratorii restaurantelor încearcă să se adapteze cât mai bine la criză, astfel că au inclus în ofertă, pe lângă meniurile de nuntă, şi ornarea sălii. Dacă tinerii se pricep să negocieze, pot obţine, pe lângă un meniu bogat, şi ornamente, la preţ mic, ceea ce îi va scuti de anjagarea unei firme specializată în decorarea sălilor. În funcţie de felurile de mâncare alese, tarifele pentru un meniu de nuntă variază în jurul a 100 şi 260 de lei. În ceea ce priveşte vinurile, preţurile afişate de expozanţi variau de la 5 la 12 lei, atât pentru soiurile albe, cât şi pentru cele roşii. Pentru o comandă de peste 200 de sticle de vin, mirii puteau beneficia de o reducere de 5-7% din preţul standard. Însă, dacă ar fi cumpărat aceeaşi marfă direct de la producător, ei ar fi putut plăti un preţ unitar mai mic, de aproximativ 4 lei/sticlă. Şi pentru că nunta este pentru mulţi un moment unic în viaţă, alegerea unui fotograf şi a unui cameraman sunt esenţiale. Tarifele afişate de expozanţi variau în jurul a 250-350 de euro. Pentru serviciile unui DJ, mirii vor scoate din buzunar cam 250-800 de euro. Apariţia miresei, tot mai scumpă Viitoarele mirese vor plăti anul acesta cam 55-200 de lei, pentru o coafură specială, la care se mai adaugă o sumă frumuşică pentru machiajul realizat de profesionişti. Preţul mediu al unei rochii de mireasă prezentată la Târgul Ghidul Miresei este de 5.000 de lei, însă viitoarele mirese se orientează către rochiile mai ieftine. “Sunt foarte frumoase. Am probat o rochie care costa vreo 4.000 de lei, îmi venea foarte bine, însă, cu toto cu voal, m-ar fi costat peste 5.300 de lei, bani pe care nu îi am, aşa că voi căuta o rochie mai ieftină, de cel mult 2.000 de lei”, mărturiseşte Dana, care se va căsători în luna septembrie. Rochiile cu fustă amplă, din voal, cu broderii, se pare că sunt din nou la modă. Cele care vor să economisească ceva bani, pot opta pentru închirierea unei rochii, tariful fiind de patru ori mai mic decât dacă rochia ar fi cumpărată. http://www.findnews.ro/carrefour-isi-face-banca-294956.html „Intenţionăm să profităm de noul statut bancar european şi să integrăm în 2010 toate serviciile noastre financiare într-o singură bancă”, a declarat directorul financiar al Carrefour, Pierre Bouchut. Grupul vizează reduceri de costuri prin înfiinţarea unei instituţi bancare, dar şi extinderea serviciilor prin acordarea de credite ipotecare sau atragerea de depozite. În prezent, Carrefour desfăşoară operaţiuni de servicii financiare în 15 ţări, inclusiv prin carduri de credit, acordarea de împrumuturi sau asigurări. Venitul net din activităţi financiare a fost de 834 de milioane de euro în 2009, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, în timp ce profitul operaţional pe acest segment a scăzut cu 12%, la 305 milioane de euro. Grupul avea, la finele lui 2009, un portofoliu de împrumuturi în valoare de 5,3 miliarde de euro. http://www.findnews.ro/orange-si-t-mobile-vor-crea-cel-mai-mare-operator-mobil-din-marea-britanie-294958.html CE va aviza fuziunea accelerată dintre Orange UK şi T-Mobile UK, controlate de grupul francez Orange, respectiv de grupul german Deutsche Telekom. Decizia Executivului UE va acoperi mai multe probleme semnalate de Oficiul britanic de protecţie a consumatorului şi de agenţia locală de reglementare în telecomunicaţii Ofcom, precum şi contestaţiile înaintate de concurenţii Vodafone şi O2, cel din urmă deţinut de grupul spaniol Telefonica. Noua companie va avea o cotă de piaţă de 37% în Marea Britanie, O2 pierzând astfel poziţia de lider, iar ambele mărci, Orange şi T-Mobile, vor fi păstrate de grup. Analiştii anticipează scăderea tarifelor percepute consumatorilor. După mai mutle concesii oferite de Orange şi T-Mobile în privinţa spectrului de frecvenţe mobile, atât Oficiul de protecţie a consumatorilor (OFT), cât şi Ofcom, au semnalat Comisie Europene că piaţa britanică „nu va suferi suficiente deteriorări” în urma fuziunii pentru a justifica declanşarea unei investigaţii antitrust. Pe 3 februarie, OFT anunţa că „această fuziune reprezintă o ameninţare semnificativă care va afecta competiţia pe piaţa britanică a telecomunicaţiilor mobile”. CE trebuie să ia o decizie în acest caz până pe 1 martie, însă surse apropiate discuţiilor au declarat pentru „The Telegraph” că decizia va fi anunţată în această săptămână. http://www.findnews.ro/firmele-care-angajeaza-someri-scutite-la-plata-cas-doar-sase-luni-294859.html "Angajatorii care, în anul 2010, pe locurile de muncă nou-create stabilesc raporturi de muncă cu persoane provenite din rândul şomerilor aflate în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă cu minimum 3 luni anterioare datei stabilirii raporturilor de muncă şi pe care le menţin în activitate pe o perioadă de cel puţin 12 luni, beneficiază, pe o perioadă de maximum 6 luni de la data încadrării, de scutire de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru aceste persoane", se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX. Scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale nu va fi însă acordată firmelor care în ultimul an au mai avut raporturi de muncă încheiate cu aceste persoane şi nici angajatorilor care ocupă astfel posturile vacantate în ultimul an după concedierea unor salariaţi. Prin noţiunea de contribuţii de asigurări sociale se înţelege cea de asigurări sociale, de asigurări pentru şomaj, de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate, inclusiv contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorate de angajatori. "Angajatorii care au beneficiat de scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale şi care, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanţei şi data expirării celor 12 luni, efectuează şi alte concedieri, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, sunt obligaţi să plătească contribuţiile de asigurări sociale de care au fost scutiţi", se arată totodată în document. Scutirea de la plata CAS a firmelor care angajează şomeri este argumentată în ordonanţă prin faptul că efectele crizei economico-financiare asupra pieţei muncii din România se menţin şi în 2010 la aceeaşi intensitate, fiind nevoie de măsuri suplimentare care să conducă la stimularea creării locurilor de muncă. În document se atenţionează că persistenţa efectelor crizei economico-financiare asupra pieţei muncii creşte riscul ca nivelul ridicat al şomajului "să se menţină şi să se transforme în şomaj de lungă durată şi inactivitate". Prin scutirea de la plata CAS pentru o perioadă de maximum şase luni şi menţinerea angajatului pe un interval de un an sunt estimate venituri suplimentare de 14,4 milioane lei din impozitul pe venit, de 13,3 milioane lei din asigurările sociale de stat şi de 4,9 milioane lei din asigurările sociale de sănătate. Proiectul de ordonanţă va fi discutat cu sindicatele şi patronatele. http://www.findnews.ro/fondul-liberty-capital-al-lui-patriciu-este-interesat-de-noi-investitii-in-banci-294860.html În septembrie 2009, Liberty a plătit 15 milioane de dolari pentru o participaţie de control la People's Bank of Georgia, a şaptea mare instituţie de credit din fosta republică sovietică. Guvernul georgian distribuie pensiile prin intermediul acestei bănci. "Dispunem de suficient capital în numerar pentru încă două tranzacţii de mărime similară. Suntem un fond tânăr şi ne aflăm în plin proces de rentabilizare a primei investiţii, astfel încât ar putea să mai dureze până când vom găsi o a doua bancă", a arătat Gurgenidze, fost premier al Georgiei, într-un interviu, transmite Bloomberg. El a exclus ca următoarea bancă achiziţionată să fie tot în Georgia. "Avem deja una, este suficient", a spus Gurgenidze. Liberty va investi numai în bănci "pe pieţe de frontieră mici, cu nivel redus al corupţiei şi taxelor şi cu economii deschise", a precizat fostul premier, adăugând că patru sau cinci ţări din Africa şi trei-patru din Europa de Est se potrivesc acestui profil. Gurgenidze a menţionat faptul că participaţia lui Patriciu la Liberty Capital este de peste 50%. Potrivit revistei Forbes, Patriciu este cel mai bogat om din România, cu o avere de 1,8 miliarde de dolari. Patriciu a vândut, în 2007, o participaţie de 75% la Rompetrol, grupului KazMunaiGaz din Kazahstan, şi restul de 25% în iunie 2009. http://www.findnews.ro/ce-va-elibera-la-inceputul-lunii-martie-urmatoarea-transa-de-imprumut-de-1-mld-euro-294861.html "Miniştrii de Finanţe au aprobat Decizia revizuită privind acordarea împrumutului pentru România în vederea sprijinirii balanţei de plăţi pe termen mediu, precum şi Recomandarea Consiliului (conform articolului 126.7) de corectare a deficitului excesiv pentru România. (...) În ceea ce priveşte asistenţa financiară pe termen mediu, urmare adoptării noii Decizii, România va primi următoarea tranşă din împrumut, în valoare de 1 miliard euro, la începutul lunii martie", se arată într-o informare de presă a Ministerului Finanţelor Publice. O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional şi a Comisiei Europene s-a aflat la Bucureşti în luna ianuarie pentru a doua şi a treia evaluare a acordului stand-by încheiat cu România. La finalul vizitei, reprezentantul CE, Fabienne Ilzkovitz, a afirmat că executivul european va elibera următoarea tranşă de un miliard de euro pentru România în luna martie. Prima tranşă de la UE, în valoare de 1,5 miliarde de euro, a fost acordată în luna iulie. România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. Board-ul FMI va analiza vineri evaluarea acordului cu România, în vederea eliberării a două tranşe, în sumă de 2,3 miliarde euro. http://www.findnews.ro/limita-de-garantare-pentru-prima-casa-extinsa-pana-la-70-75000-euro-294862.html Asociaţiile trebuie să fie formate din minimum şapte persoane. Modificările au fost decise în şedinţa de miercuri a Guvernului. Până în prezent, creditele bancare contractate prin acest program pentru locuinţe, indiferent de anul construcţiei, au fost garantate de stat în limita a 60.000 euro. "Primesc o garanţie cu care merg la bănci, iar băncile eliberează banii pe stadii de execuţie . Deci nu mai primesc o promisiune de garantare, ca până acum, pe baza căreia trebuie să-şi finanţeze singuri şi numai la sfârşitul construcţiei ca până acum. Îi primesc (banii - n.r.) în mod normal, cum se desfăşoară orice lucrare de construcţii, pe stadii de execuţie", a spus Vlădescu după şedinţa de guvern. El a arătat că o condiţie esenţială în cazul construcţiilor în asociere este ca persoanele să deţină un teren în comun, fără să fie necesar ca asocierea să aibă o formă juridică. Ministrul Finanţelor a precizat că nu există un număr limită de case care pot fi construite pe terenul deţinut în comun de către persoanele asociate. El a adăugat că Ministerul Finanţelor va discuta cu băncile deja prezente în programul Prima Casă, arătând că vor fi invitate şi alte instituţii de credit. "Vom lucra cu băncile care au subscris, vom face şi o nouă invitaţie pentru ca programul să continue, oricum varianta iniţială de 60.000 de euro va continua. Din acest punct de vedere, băncile care au aceste plafoane le vor folosi, plafoanele suplimentare le vom redistribui către băncile care funcţionează în cadrul programului sau către alte instituţii care aplică pentru ele", a mai afirmat Vlădescu. Plafonul de garanţii pentru acest an este de 700 milioane de euro. http://www.findnews.ro/ionut-negoita-va-investi-intr-un-spital-si-o-clinica-medicala-294863.html Ionuţ Negoiţă va construi zona medicală pe un teren pe care începuse un proiect care includea un mall şi două clădiri de birouri, şi la care a stopat lucrările în luna decembrie a anului 2008, pe fondul crizei economice. "Pe acel teren avem deja două corpuri mari de cladire construite până la etajul 3. Am renunţat, însă, să construim mall-ul, pentru că în zonă este concurenţă destul de mare pe acest segment. Am modificat proiectul şi vom pune accentul pe zona medicală, lucrările urmând să înceapă în această vară", a declarat agenţiei MEDIAFAX Ionuţ Negoiţă. Astfel, dintr-o suprafaţă totală estimată a proiectului de 65.000 de metri pătraţi, 25.000 de metri pătraţi vor presupune construcţia unui spital, a unei clinici, a unor cabinete stomatologice şi pentru operaţii estetice. "Vreau să leg aceast proiect de hotelul Rin şi să facem turism medical. România aduce anual 10.000 de turişti pe segmentul medical, iar Cehia 80.000. În România, potenţialul turismului medical este destul de mare şi neexploatat aproape deloc", consideră Negoiţă. În afara zonei medicale, proiectul va mai cuprinde 10.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale, iar 30.000 de metri pătraţi vor însuma construcţia a circa 500 de apartamente. "Am investit până acum în teren şi în construcţia clădirilor circa 10 milioane de euro şi urmează să mai investim alţi 35 - 40 de milioane de euro. Banii vor proveni din credite, în proporţie de până la 50%, iar restul din avansurile pe care sperăm să le încasăm din vânzarea locuinţelor, precum şi din surse proprii", a afirmat omul de afaceri. Ionuţ Negoiţă deţine două hoteluri la Otopeni, unul în centrul Bucureştiului şi Rin Grand Hotel, din zona Vitan, care, cu cele 1.500 de camere, este cel mai mare din Europa. http://www.findnews.ro/bancile-obligate-sa-modifice-aproape-toate-contractele-de-credit-in-2010-294836.html De la mijlocul acestui an, persoanele fizice vor rambursa creditele ipotecare şi de consum cu dobânzi variabile fără să plătească vreun comision, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) pentru transpunerea şi implementarea în legislaţia naţională a Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, care devine obligatorie pentru toate statele membre din 11 iunie. În cazul împrumuturilor cu dobânzi fixe, banca va putea cere pentru rambursări anticipate o compensaţie de cel mult 0,5% din principalul rămas de plată pentru scadenţe de sub un an şi maximum 1% la perioade mai mari de un an rămase din maturitatea iniţială. "Ideea legiuitorului european a fost să asigure o mai bună circulaţie a serviciilor, astfel încât clienţii să poată pleca dacă vor găsi condiţii mai bune în altă parte. Este vorba de mobilitatea consumatorului. În cazul dobânzilor negociate la un nivel fix, s-a convenit că clientul trebuie să plătească, dar o suma mai mică, pentru a-şi putea refinanţa împrumuturile", a declarat Mihail Meiu, director în ANPC, pentru MEDIAFAX. Proiectul de ordonanţă de urgenţă se aplică tuturor contractelor de credit, inclusiv creditelor ipotecare şi imobiliare, indiferent de valoarea totală a creditului, precum şi contractelor de leasing , care vor prelua majoritatea condiţiilor impuse în prezent de legislaţia românească în cazul creditelor de consum. Actul normativ va reglementa informaţiile ce trebuie oferite consumatorilor în stadiu precontractual, informaţiile ce trebuie incluse în contractele de credit precum şi în publicitatea aferentă. De asemenea, sunt reglementate aspecte referitoare la dobâdă şi la comisioane precum şi formula de calcul a dobânzii anuale efective. Băncile vor fi obligate să folosească formule de calcul a dobânzii pentru toate creditele aflate în sold şi să întocmească acte adiţionale la contractele actuale în termen de 90 de zile de la 11 iunie, dată în care va intra în vigoare noul act normativ. Astfel, la împrumuturile ipotecare sau imobiliare cu dobânzi variabile şi contractele de leasing se vor calcula dobânzile printr-o rată de referinţă la care se va adăuga o marjă fixă. "Noi am introdus termenul de 90 de zile, în directiva nu există o perioadă de acomodare pentru criteriile obligatorii. Vom discuta în următoarele 30 de zile cu reprezentanţii societăţilor de credit şi după acest termen trebuie să ieşim foarte repede cu forma finală a actului normativ, care va fi trimisă ministerelor responsabile spre avizare", a adăugat Meiu. Directiva va introduce şi obligativitatea comunicării către consumator a informaţiilor precontractuale prin intermediul unui formular standardizat. Consumatorii vor primi, înainte de semnarea unui contract de credit, un formular standard care cuprinde informaţii care să le permită acestora să compare mai multe oferte, inclusiv din alte state UE, pentru a putea lua o decizie informată cu privire la eventuala încheiere a unui contract de credit. "În ceea ce priveste calculul dobanzii anuale efective (DAE), prin formula de calcul se doreşte oferirea unei reprezentări numerice şi comparabile a costului, astfel încât să se poată compara ofertele diferiţilor creditori naţionali sau din alte state membre, în vederea alegerii celei mai bune oferte. DAE are trei elemente: - formula în sine; - un set de observaţii necesare pentru a evita neclarităţile; - o serie de ipoteze suplimentare, necesare pentru categorii specifice de credite" se spune în nota de fundamentare la proiectul de ordonanţă. De asemenea, noile reglementări vor institui dreptul consumatorului să se retragă din contractul de credit fără a invoca motive, în termen de 14 zile calendaristice de la semnarea acestuia. Actul normativ se aplică şi contractelor care prevăd facilitatea "descoperit de cont", fie instituind un regim mai uşor pentru anumite tipuri de "descoperit de cont", fie aplicându-se în totalitate acelor contracte conform cărora creditul trebuie rambursat într-o perioadă mai mare de 3 luni. Băncile vor avea obligaţia să evalueze bonitatea consumatorilor şi pentru a se evita supraîndatorarea. Accesul la bazele de date trebuie asigurat, la nivel transfrontalier, pentru toate instituţiile care au calitatea de creditori. După intrarea în vigoare a ordonanţei se vor aduce modificări şi asupra Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, precum şi asupra Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. Totodată va fi abrogată Legea 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice. http://www.findnews.ro/persoanele-care-au-vandut-apartamente-firmelor-pot-factura-tva-retroactiv-de-la-1-ianuarie-294838.html " Codul Fiscal prevede că de la 1 ianuarie 2010 se pot corecta facturile ulterior controlului fiscal, astfel încât persoanele fizice care au vândut apartamente în ultimii ani pot emite factura pentru plata retroactivă a TVA către beneficiarul său, persoană juridică ", a spus Anghel, în cadrul unui forum pe teme de legislaţie, fiscalitate şi contabilitate. El consideră că această prevedere poate fi aplicată şi pentru tranzacţiile imobiliare efectuate în anii anteriori, întrucât, potrivit legii, termenul de transcripţie al impozitelor şi taxelor este de cinci ani. Anghel a precizat că facturarea retroactivă nu poate fi aplicată şi în cazul tranzacţiilor imobiliare realizate între persoane fizice. Fiscul a instituit măsuri asigurătorii pentru 154 de persoane care au derulat tranzacţii imobiliare cu scop comercial în perioada 2006 - 2008 şi nu au plătit TVA, valoarea prejudiciului de recuperat fiind de 238,12 milioane lei. De la începutul acţiunii de control în domeniul trancţiilor imobiliare derulate de persoanele fizice, din luna septembrie, Fiscul a iniţiat 1.537 controale inopinate pentru clarificarea stării de fapt fiscale a persoanelor fizice care au efectuat tranzacţii imobiliare, dintre acestea fiind finalizate 1.054 controale inopinate. Persoanele fizice care efectuează tranzacţii imobiliare în scop personal sunt scutite de plata TVA, iar această facilitate a fost utilizată de numeroşi dezvoltatori care au înregistrat tranzacţiile în nume personal şi nu prin intermediul unor firme. Fiscul consideră însă că dovedirea unor acte de comerţ derulate de o persoană fizică implică automat că acesta este plătitor de TVA şi nu se mai poate aplica scutirea de taxă. http://www.findnews.ro/locuintele-anl-vor-putea-fi-cumparate-de-catre-chiriasi-cu-preturi-intre-19000-euro-si-36000-euro-294839.html Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a elaborat un proiect de lege prin care vor fi modificate criteriile pentru cei care doresc să achiziţioneze locuinţe ANL. Proiectul de act normativ va fi prezentat în şedinţa de guvern de miercuri. Astfel, s-a propus reducerea termenului în care chiriaşul poate cumpăra locuinţa, de la trei ani la un an. "Astăzi, chiriaşii nu trebuie să aibă un salariu pe familie mai mare decât dublul venitului mediu brut pe economie. Această prevedere va fi eliminată", a declarat, marţi, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea. Totodată, prin proiectul de act normativ se vor stabili şi preţurile la care se vor vinde locuinţele ANL către chiriaşi. Astfel, preţul unei locuinţe va fi compus din valoarea de înlocuire, din care se va scădea valoarea de amortizare. Valoarea de înlocuire se stabileşte în fiecare an în funcţie de preţul de construcţie şi preţul de vânzare a apartamentelor din ultimul semestru al anului precedent. Valoarea de amortizare se calculează ţinând cont de durata de viaţă a unui apartament, estimată la 50 de ani. Astfel se împarte valoarea de înlocuire a apartamentului la 50 şi se obţine valoarea anuală de amortizare. "Pentru o garsonieră, valoarea de înlocuire este de 19.140 euro, pentru un apartament de două camere aceasta se ridică la 26.950 euro, iar pentru trei camere la 36.014 euro", a spus Udrea. Suprafaţa unei garsoniere ANL este de 40-50 metri pătraţi, un apartament de două camere are 57-58 metri pătraţi suprafaţă utilă, iar unul de trei camere are o suprafaţă cuprinsă între 67-70 metri pătraţi. Din aceste evaluări se scade valoarea de amortizare, care reprezintă câteva procente din sumă, şi se obţine preţul de vânzare al apartamentului. Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului speră să vândă 20.000 de locuinţe ANL, pe care să obţină aproximativ 500 milioane euro. Cei care cumpără locuinţele ANL le pot vinde după minimum cinci ani de la achiziţionare. http://www.findnews.ro/boc-a-cautat-salariul-lui-isarescu-pe-google-294842.html Şeful Guvernului a afirmat, luni seara, la postul B1 TV, că salariile acordate directorilor unor instituţii de stat, precum Eximbank, pot fi reduse şi printr-un proiect de lege, chiar dacă procedura este una mai complicată, şi a apreciat că diminuarea poate fi privită drept una normală atât timp cât salariul guvernatorului BNR este cu mult sub nivelul acestor directori. Premierul a susţinut că a verificat "pe Google" salariul guvernatorului BNR şi că remuneraţia acestuia ar fi cuprinsă între 5.000 şi 7.000 euro. Săptămâna trecută, Boc a cerut Eximbank să reducă salariul conducerii de la circa 20.000 euro în prezent la 1.000 de euro, corespunzător indemnizaţiei unui secretar de stat, după modelul Fondului Proprietatea, avertizând că altfel vor fi identificate şi alte soluţii pentru a efectua diminuarea. Premierul a făcut trimitere la conducerea Fondului Proprietatea, unde salariul directorului va fi redus până la începutul lunii martie. Fostul director general al Fondului Proprietatea Daniela Lulache a încasat anul trecut 1,86 milioane lei (441.000 de euro) de la Fond, banii reprezentând indemnizaţii de conducere, bonus de performanţă şi compensaţii, potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul Fondului. Ea a fost revocată din funcţie de Consiliul de Supraveghere al FP în luna decembrie, în locul său fiind numit Ionuţ Popescu, consilier pe probleme economice al premierului Emil Boc. În urma informaţiilor apărute în presă pe marginea compensaţiilor primite de predecesoarea sa, noul director general al FP a anunţat că va solicita ca remuneraţia sa să fie limitată la nivelul celei primite de un secretar de stat, respectiv cel mult 4.800 lei pe lună. http://www.findnews.ro/romania-si-bulgaria-printre-tarile-cel-mai-expuse-la-situatia-din-grecia-294795.html "Băncile din Grecia vor căuta să se îndepărteze de modelul de finanţare externă în cazul subsidiarelor din Europa emergentă şi vor încerca să determine creşterea soldului local al depozitelor într-un ritm mai rapid decât cel al creditelor, pentru a reduce leverage-ul. În cazuri extreme, s-ar putea abţine pentru o perioadă de la acordarea de noi credite", se arată într-un raport publicat luni de Morgan Stanley. În consecinţă, economiile din Europa Centrală şi de Est care au deja acces dificil la finanţare ar putea fi lovite de o criză severă de credit, care ar afecta relansarea economică. "Bulgaria, şi într-o proporţie mai redusă România, par să prezinte cele mai mari riscuri", se spune în analiza băncii americane de investiţii. Grecia se află într-o situaţie financiară şi fiscală foarte dificilă, după ce a anunţat, în luna ianuarie, că deficitul bugetar a fost anul trecut de 12,7% din Produsul Intern Brut (PIB), nivel de circa trei ori mai mare decât estimările anterioare ale autorităţilor elene. Randamentele cerute de investitori pentru a finanţa Grecia au crescut puternic din cauza vehiculării în piaţă a ipotezei default-ului de stat, iar liderii Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional au transmis semnale că guvernul elen ar putea primi un ajutor financiar extern pentru a depăşi momentul dificil. Cele mai mari bănci elene, NBG, EFG Eurobank şi Alpha Bank, au operaţiuni importante şi în România. http://www.findnews.ro/comertul-cu-alcool-si-tutun-in-duty-free-va-fi-interzis-in-45-zile-294796.html Comerţul de alcool şi tutun în regim duty-free a fost interzis printr-un ordin al ministrului Finanţelor, intrat în vigoare la sfârşitul săptămânii trecute. "În termen de 45 zile de la data intrării în vigoare a ordinului, operatorii economici autorizaţi să desfăşoare activitatea de comercializare de mărfuri în regim duty-free vor lua măsuri în vederea lichidării stocurilor de băuturi distilate, rachiuri, lichioruri şi alte băuturi spirtoase şi produse din tutun din magazinele duty-free autorizate, astfel încât la expirarea acestui termen să nu se mai comercializeze prin magazinele duty-free autorizate astfel de produse", se arată în ordinul ministrului Finanţelor, intrat în vigoare la 12 februarie 2010. Actul interzice totodată, începând cu data de 12 februarie, transferul între magazinele duty-free aparţinând aceluiaşi operator economic de băuturi distilate, rachiuri, lichioruri, alte băuturi spirtoase şi produse din tutun. Lista mărfurilor care mai pot fi comercializate în regim duty-free: - bere- băuturile răcoritoare - bijuteriile - produse alimentare - produse electrocasnice - electronice - digitale - parfumuri - accesoriile pentru birou - apa minerală - aparate de fotografiat şi de calcul de mici dimensiuni - articole de sport şi de voiaj - articole din blană şi piele naturală - articole din cristal - porţelan - lemn - metal (exclusiv mobilă) - articole optice - artizanat - cartele telefonice - casete video şi audio - DVD-uri - cărţi - reviste şi ziare - ceasuri - brichete - instrumente muzicale - jucării - programe software - săpunuri - tablouri http://www.findnews.ro/3545-angajati-de-la-opt-companii-ale-ministerului-economiei-vor-fi-concediati-294799.html Pe lista concedierilor prevăzute pentru 2010 şi care a primit deja avizul Guvernului au fost incluse companiile CN Huilei Petroşani (cu 1.600 persoane), SN Lignitului Oltenia (300 angajaţi), complexul energetic Rovinari (200 salariaţi), complexul energetic Turceni (250 persoane), Termoelectrica (300 angajaţi), Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (95 persoane), Electrocentrale Bucureşti (500 angajaţi) şi Electrocentrale Deva (300 salariaţi). Disponibilizarea angajaţilor este argumentată de către ministerul de resort prin reorganizarea activităţii operatorilor economici şi obţinerea unui preţ competitiv al cărbunelui energetic, implicit un preţ competitiv al energiei electrice şi termice. Programele de disponibilizări au fost realizate de companii. Ministrul de resort, Adriean Videanu, a anunţat, în august 209, în contextul restructurării agenţiilor guvernamentale, că aproximativ 5.400 de angajaţi ai companiilor din subordinea Ministerului Economiei vor fi concediaţi până la sfârşitul anului 2009, după ce alte 4.800 de persoane de la societăţile respective au rămas fără loc de muncă începând cu luna ianuarie a anului trecut. http://www.findnews.ro/directorul-pentru-europa-de-est-al-ikea-concediat-pentru-ca-a-inchis-ochii-la-coruptia-din-rusia-294802.html Concedierile, legate direct de practicile de corupţie obişnuite în mediul de afaceri rus, vin la numai câteva luni după ce IKEA a suspendat planurile de extindere din Rusia din cauza obstacolelor birocratice. Cei doi manageri "au închis ochii" atunci când au aflat că un subcontractor a dat mită pentru a rezolva o problemă cu furnizarea de energie electrică la mall-ul MEGA din Sankt Petersburg, a anunţat luni IKEA. Kaufmann a declarat vara trecută, într-un interviu acordat Reuters, că IKEA va înceta să facă vreo investiţie în Rusia până la rezolvarea problemelor birocratice care au cauzat închiderea magazinului companiei suedeze din oraşul Samara în urmă cu doi ani. IKEA are circa 128.000 de angajaţi şi deţine peste 260 de magazine în 24 de ţări. Incluzând magazinele sub franciză, grupul controlează aproape 300 de unităţi în 36 de ţări. IKEA operează în România în sistem de franciză, prin firma Moaro Trading. Compania deţine un magazin în Bucureşti, dar vizează extinderea reţelei către alte oraşe mari. http://www.findnews.ro/cum-obtii-o-locuinta-la-pretul-cel-mai-mic-294809.html Adelina M. şi-a cumpărat, în urmă cu două luni, un apartament nou, de trei camere, în zona Bucureştii Noi din Capitală, reuşind să obţină un preţ cu 15% mai mic decât cel cerut de proprietar. Acesta vindea cu 115.000 de euro, în timp ce clienta avea doar 100.000 de euro. „După mai multe vizionări, i-am oferit 90.000 de euro, dar nu a fost de acord. Ultima ofertă a fost de 100.000 de euro şi argumentul final care l-a convins a fost că banii sunt livraţi cash, nu am nevoie de credit”, povesteşte femeia. Banul face muzica, mai ales pe timp de criză Specialiştii în vânzarea proprietăţilor spun că există o serie de metode prin care un client poate obţine o reducere, mai ales în această perioadă. „Succesul acestei iniţiative depinde de cât de mult îşi doreşte proprietarul să vândă. O metodă este impunerea unui termen limită şi depunerea unui avans într-un cont escrow. Dacă acceptă, banii îi vor fi livraţi, iar dacă nu, se întorc la cumpărător”, explică Adrian Şişchin, director regional Re/max România. Unul dintre cele mai puternice argumente pentru ajustarea preţului este varianta „bani cash”. Cu atât mai mult în această perioadă, cei care au banii la dispoziţie pot obţine un discount important. „Cine vinde acum, are nevoie de bani şi îl tentează mai degrabă să-i bage în buzunar pe loc, decât să rişte cu un credit”, spune Alexandru Pricop, managing partner la compania de consultanţă imobiliară Coldwell Banker. Avantajele şi dezavantajele locuinţei la parter Aproape la fel de importantă este raportarea la alte tranzacţii realizate în zonă, ţinând cont de momentul în care acestea au fost realizate. „Noi avem discuţii periodice cu proprietarii şi dacă sunt puţini clienţi le explicăm că proprietatea lor este prea scumpă”, spune Alexandru Pricop. Potrivit acestuia, proprietarul va fi silit să scadă preţul, atunci când toată lumea se va arăta nemulţumită. Parter sau ultimul etaj? Ghinionul proprietarului! Acesta nu va putea niciodată să vândă locuinţa de la etajul zece sau de la parter la fel cu una de la etajele cinci sau şase, de exemplu. „În acest caz, diferenţele pot fi chiar de 15%”, susţine Pricop. Asta în cazul blocurilor vechi, unde acea stă poziţie se asociază cu terasă neizolată, refularea canalizării, gălăgia sau lipsa de lumină. În privinţa imobilelor noi, lucrurile sunt inversate. Parterul beneficiază de ieşire la grădină, o terasă spaţioasă, în timp ce ultimul etaj oferă o privelişte deosebită. Anul construcţiei este definitoriu pentru preţul final al apartamentelor, în special anul acesta, când au fost deja, sau sunt în curs de finalizare mai multe blocuri noi, în diferite zone. „Anul construcţiei este un factor important: cu cât apartamentul este mai vechi, preţul acestuia va trebui să scadă comparativ cu preţul unui apartament mai nou construit. Dacă apartamentul este construit înainte de 1977, este un un bun motiv de negociere”, e de părere Pricop. Detaliile care contează la blocurile vechi ÎMPREJURIMILE. O plimbare, preferabil nocturnă, prin zonă îi poate dezvălui po tenţialului proprietar multe dintre secretele zonei. De exemplu, se poate vedea din ce ungher întunecat pândesc câinii comunitari, unde se adună grupul vesel din cartier şi ce şanse există pentru obţinerea unui loc de parcare. Tot legată de împrejurimi este şi problema traficului de pe stradă, a proximităţii transportului în comun, precum şi a magazinelor cu alimente. EXAMINARE INTERIOARĂ MINUŢIOASĂ. Igrasia, micile „scăpări” de inundaţii ale vecinilor, dar şi crăpăturile din pereţi - toate acestea, alături de starea balconului, cămării şi debaralei pot fi folosite ca „arme” convingătoare. În special în cazul apartamentelor noi, ar fi necesară şi o măsurătoare a spaţiilor, pentru a vedea dacă sunt corespunzătoare contractului. Dacă baia sau bucătăria sunt prea mici, ele devin nefuncţionale. SCARA BLOCULUI. Înainte de a semna, viitorul proprietar poate verifica lista cu plata întreţinerii - nu e bine să fie prea mulţi rău-platnici şi poate încerca să intre în legătură cu câţiva locatari, pentru informaţii legate de viitorii vecini. Există mereu persoane binevoitoare, care ştiu exact dacă există scandalagii pe scară, unde se ascultă muzică tare şi care sunt năzdrăvanii blocului. Importantă este şi curăţenia. http://www.findnews.ro/zece-pasi-care-ne-vor-scoate-din-recesiune-294811.html Chiar dacă economia României va trece pe plus în a doua jumătate a acestui an, omul de rând nu va simţi nicio îmbunătăţire până în 2011, spun analiştii economici. Abia atunci firmele vor relua angajările, iar temerile privind cursul valutar vor fi mai mici. Pentru aceasta sunt însă multe de făcut. Potrivit economiştilor şi patronilor, statul, responsabil de politicile economice, trebuie să ia câteva decizii menite să grăbească ieşirea ţării din recesiune. Printre acestea se numără stimularea angajărilor, extinderea sistemului garanţiilor de stat şi în alte domenii sau reducerea nu mărului de bugetari. Cu toate acestea, analistul financiar Bogdan Baltazar este de părere că revenirea României va depinde în mare parte de ce se întâmplă în Europa Occidentală. „Aşa ne-am îmbolnăvit, aşa ne vom reface”, spune el. Cum ar putea guvernul să ajute economia Lehamite. Asta simt oamenii de afaceri când discută despre ce ar trebui să facă guvernul pentru ca economia să iasă din recesiune. „Ceea ce face executivul este, de fapt, împotriva mediului de afaceri”, susţine Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. El spune că „cine îşi închipuie că nu ia nicio măsură, iar economia va ieşi din criză îşi face mari iluzii”. Pârvan estimează că, în trimestrul al doilea sau al treilea, economia României va trece pe creştere. În opinia lui Bogdan Baltazar, acest lucru se va întâmpla în al treilea trimestru din 2010. Florian Libocor, economistul-şef al BRD, spune că „este posibil ca încă din trimestrul 2, însă cel mai probabil scenariu indică a doua parte a anului”. 1 Creşterea numărului locurilor de muncă prin facilităţi fiscale pentru stimularea angajării şomerilor mai vechi de trei luni, precum şi pentru angajarea tinerilor. Reprezentantul AOAR spune că orice întreprindere care face angajări trebuie să fie scutit de la plata contribuţiilor sociale pentru acel loc de muncă. 2 Sistemul garanţiilor de stat acordate prin Fondul Naţional de Garantare în programe precum „Prima casă” ar trebui extinse şi în alte domenii. Bogdan Baltazar spune că statul ar trebui să garanteze creditele luate de companiile din agricultură şi anumite sectoare industriale, încurajând băncile să dezgheţe creditarea. 3 Fondurile europene trebuie gestionate eficient. Firmele se plâng că durează luni întregi până când autorităţile de management rambursează sumele cheltuite. 4 Parteneriatele public-privat, după modelul aplicat pe autostrada Comarnic - Braşov, ar ajuta statul să construiască drumuri, dar şi firmele să aibă de lucru. 5 Promisiunea guvernului de anul trecut privind concedierea a peste 100.000 de bugetari a rămas în aer. În acest fel, cheltuielile bugetare ar scădea, iar admi ni straţia ar fi mai eficientă. 6 Dacă statul ar returna rapid sumele pe care le are de dat companiilor private, acestea ar avea mai mulţi bani lichizi pentru a-şi continua activitatea. 7 Eliminarea impozitului minim ar da o gură de aer compani ilor, nevoite acum să plătească acest bir fie că au sau nu profit. 8 România a rămas atractivă pentru investitorii străini. Ei pot veni pentru salariile mici, dar şi pentru facilităţile date de guvern. 9 Susţinerea exportatorilor este prioritară, din moment ce motoarele economiei vor porni datorită exporturilor. 10 Sprijinirea agricultorilor este urgentă, deoarece, dacă vom avea recolte bune, vom avea şi creştere economică. http://www.findnews.ro/ce-ceasuri-au-preferat-romanii-in-timpul-crizei-294700.html Carte de vizită sau bijuterie? În funcţie de cumpărător, ceasul spune o poveste diferită. Întotdeauna, pentru preţul potrivit. La nivelul întregii pieţe, cel mai bine s-au vândut modelele ieftine şi medii. „Dacă până acum nu s-a dat prea mare importanţă calităţii produselor, în ultimii doi-trei ani, oamenii au conştientizat că un ceas este o investiţie, preferând mărci cunoscute, de la magazinele autorizate, astfel că acestea au avut vânzări mai mari”, descrie principala tendinţă din sector specialistul în orologerie Claudiu Burlan. În magazinele Galt, în care se găsesc la vânzare ceasuri cu preţuri între 800 şi 160.000 de lei, cel mai bine s-au vândut anul trecut modelele cu preţuri cuprinse între 2.000 şi 10.000 de lei. Andreea Dirzeanu, managing partner la Clockwise, companie care operează două magazine în Bucureşti şi un magazin online, spune că, dintre mărcile aflate în portofoliul firmei, Nooka este în topul preferinţelor. Acest model, cu un design aparte, este comercializat la preţuri ce pornesc de la 340 de lei şi ajung la 1.550 de lei, cele scumpe fiind la fel de solicitate ca şi cele ieftine. Chronolink, distribuitorul mărcii de ceasuri de lux Rolex în România, a inaugurat recent un magazin multibrand, în urma unei investiţii de un milion de euro. O mutare cel puţin neobişnuită pentru o piaţă cu evoluţii contrarii. „În 2009, cifra de afaceri a depăşit-o pe cea din 2008, diferenţa fiind că vânzările şi traficul în magazin au devenit sensibil mai imprevizibile şi fluctuante”, spune Loucas Ellinas, managing director la Chronolink. Ca exemplu, el adaugă că, în ianuarie 2009, vânzările le-au depăşit pe cele din toţi anii trecuţi în aceeaşi perioadă, iar în luna iulie, când în general lumea este plecată în vacanţă, traficul în magazinul Rolex a fost de trei ori mai mare decât în 2008. Care sunt preferinţele cumpărătorilor? „Cele mai vândute branduri sunt de departe Casio, Orient, Festina, Seiko (seria 5) şi Skagen”, spune Iulian Neacşu, reprezentantul importatorului Tempora International, adăugând că vânzările celor mai scumpe modele scad vertiginos spre zero, cele mai mari volume fiind realizate de produsele cu preţuri între 70 şi 500 de lei. În acelaşi timp, reprezentanţii Cellini au nominalizat Tissot, Swa­tch şi Omega ca fiind cele mai populare mărci, fiecare pe segmentul său de preţ. În ceea ce priveşte bugetul alocat acestei achiziţii, Alessandro Amato, directorul lanţului de magazine Cellini, spune că bărbaţii sunt cei care cheltuiesc mai mult, „deoarece, pentru majoritatea, ceasul este singura bijuterie pe care o poartă”. Iar Gabriel Vasile, de la watchshop.ro, completează: bărbaţii sunt mai conştienţi de faptul că ceasul este întocmai unei cărţi de vizită, motiv pentru care sunt mai atenţi la detalii”. Ceea ce, pentru retailerii autohtoni este de bun augur: Andreea Dirzeanu estimează că piaţa va creşte constant în următorii ani, dar nu va avea o contribuţie însemnată la cele peste 150 de miliarde de euro, suma la care se estimează că vor ajunge vânzările globale de ceasuri şi bijuterii în anul 2013. Am încheiat anul 2009 cu o cifră de afaceri în creştere, dar cu un profit în scădere faţă de anul precedent - Alessandro Amato, director general, Cellini 30-40 de milioane de euro este valoarea estimată a pieţei de ceasuri din România în 2009, ceasurile de lux reprezentând aproximativ 45% http://www.findnews.ro/nimic-n-a-lovit-mai-tare-uniunea-decat-integrarea-romaniei-294701.html Provocat de întrebările jurnaliştilor, fostul oficial de la Bruxelles admite că România şi Bulgaria sunt copiii-problemă ai sistemului, dar subliniază un fapt adesea uitat: consolidarea democratică nu s-ar fi produs în aceste ţări în absenţa calităţii de state comunitare. De altfel, cuvintele lui Verheugen conturează şi o realitate interesată: primind noi membri, Uniunea şi-a satisfăcut nevoia de a “ocupa” economic alte state. În urmă cu un deceniu, când Gunter Verheugen şi-a început primul mandat de comisar european, Uniunea era o afacere între 15 state, cu obiective politice abia perceptibile şi cu un apetit economic în continuă creştere. Zece ani mai târziu, Bruxelles-ul veghează parental asupra destinelor a 27 de membri, apetitul economic s-a mai încovoiat puţin sub apăsarea celei mai mari recesiuni din istoria recentă, iar politica s-a îmbrăcat în haine mai sclipitoare ca niciodată. Pentru prima oară după mulţi ani, UE vorbeşte cu speranţă despre obiective globale, despre necesitatea unor poziţii coerente, despre influenţă şi putere în contrabalansul binomului SUA-China. Discuţia e amplă şi veche: pentru a conta pe scena internaţională, UE are nevoie de viziune. Propoziţia anterioară se poate citi şi aşa: coerenţa politică a statelor comunitare are nevoie de un liant mai puternic decât cel oferit de actuala arhitectură instituţională de la Bruxelles. Interviul acordat ediţiei online a săptămânalului Der Spiegel l-a prins pe Gunter Verheugen în postura de om eliberat de poziţia oficială, după zece ani petrecuţi la vârful ierarhiei de la Bruxelles. Germanul nu s-a ferit niciodată de frazele tari, de opiniile contondente, de verbele reactive, iar cuvintele sale din interviul citat nu fac notă discordantă. http://www.findnews.ro/locuintele-noi-din-dorobanti-la-jumatate-de-pret-294702.html Astfel, locuinţele noi din zona Aviatorilor Kiseleff au preţuri cuprinse între 3.000-4.000 euro pe metru pătrat construit, faţă de 3.500-4.500 euro în 2008, se arată într-un studiu al companiei de consultanţă imobiliară. "În al doilea semestru al anului 2009, preţurile de vânzare pentru unităţile rezidenţiale noi au continuat trendul descendent, dar într-o proporţie mai mică, scăderile fiind cuprinse între 10 şi 20% faţă de primul semestru al anului. Comparativ cu perioada similară a anului 2008, reducerea preţurilor este semnificativă, fiind cuprinsă între 25-50%. Marjele de negociere au crescut comparativ cu perioada de boom a pieţei (2003-2008), fiind favorizaţi deţinătorii de lichidităţi", se arată în raport. În urma evoluţiei din 2009, preţurile locuinţelor din zona Primăverii s-au redus cu 22-42,8%, de la 3.500 – 4.500 euro/mp la 2.000 – 3.500 euro/mp construit, pentru cele din Herăstrău cu până la 33% de la 2.800 - 4.500 euro/mp la 2.000 – 3.000 euro/mp, iar în Dorobanţi cu până la 53%, la 1.500-2.500 euro/mp, faţă de 3.200-4.000 euro/mp în 2008. În Centru scăderea a fost mai mică, de până la 25%, la 1.500-2.500 euro/mp de la 2.000-3.000 euro/mp. De asemenea, proprietarii au lăsat până la 50% la preţurile locuinţelor din Floreasca, acestea fiind disponibile la preţuri de 1.500-2.000 euro/mp. În zonele unde s-a înregistrat cea mai mare scădere, de peste 50%, respectiv Siseşti -Străuleşti şi Băneasa Pipera, locuinţele se vindeau în 2008 cu 1.800-2.800 euro/mp, respectiv 1.600-2.800 euro/mp, iar în 2009 acestea au fost scoase pe piaţă la 1.000-1.300 euro/mp şi 900-1.300 euro/mp. Cele mai ieftine locuinţe noi sunt în Otopeni Cele mai ieftine locuinţe noi se găsesc în schimb în afara Bucureştiului, în Corbeanca şi Otopeni, acestea pornind de la 700 euro/mp şi ajungând la 1.000 euro/mp, în scădere cu până la 36% faţă de 2008. "Procentul ridicat de proprietari de locuinţe din România se va păstra şi pe viitor, de aceea, în momentul deblocării pieţei rezidenţiale, oferta de locuinţe de calitate superioară va fi insuficientă comparativ cu cererea potenţială. Pentru următoarea perioada, estimăm că preţurile de vânzare pentru unităţile rezidenţiale noi vor continua să scadă, dar într-o proporţie mai mică decât cea din 2009, pe fondul unei cereri cu disponibilităţi din ce în ce mai reduse", susţin autorii studiului. Chirii de până la 5.000 de euro pe lună În anul 2009 şi chiriile s-au diminuat, dar mai puţin, cu 15–25% pe segmentul ofertelor exclusiviste - penthouse, vile clasice în oraş, deoarece oferta de astfel de proprietăţi este limitată ca număr şi locaţie, în timp ce chiriile pentru apartamentele cu 1-3 dormitoare şi vilele noi construite în afara oraşului au cunoscut o reducere mai accentuată, de 20-40%, oferta fiind mai variată. Aproximativ 75% dintre proprietăţile existente pe piaţa închirierilor de lux în 2009 s-au tranzacţionat la valori de până la 3.000 euro/ lună, spre deosebire de anul trecut, când majoritatea locuinţelor s-au închiriat la valori cuprinse între 2.000 şi 5.000 euro/lună. "Spre deosebire de anii anteriori, s-a evidenţiat creşterea marjei de negociere între chiria solicitată şi cea tranzacţionată efectiv pe piaţă, pentru anumite tipuri de proprietăţi, pentru care se solicita o chirie nejustificat de mare. Pe viitor estimăm că cererea efectivă va continua să scadă şi ne aşteptăm la noi reduceri ale chiriilor, până în momentul echilibrării cererii cu oferta", se arată în studiu. Cele mai căutate sunt apartamentele cu două dormitoare Contractele de închiriere încheiate în 2009 au fost pe un termen de 2-3 ani, dar pe viitor, consultanţii CBRE estimează diminuarea perioadei pe fondul incertitudinilor din economia globală. Cele mai solicitate proprietăţi de închiriat pe tot parcursul lui 2009 au fost apartamentele cu două dormitoare, care au reprezentat aproximativ 40% din numărul total de tranzacţionări, spre deosebire de anul anterior când cererea viza preponderent apartamente cu trei dormitoare. Zonele Herăstrău, Aviatorilor-Kiseleff şi Primăverii se menţin în topul celor mai căutate locaţii pentru clasa de lux, susţinute şi de calitatea superioară a ofertelor disponibile pe piaţă în aceste zone. "În anul 2009 s-a evidenţiat o nouă zonă - Tei, datorită finalizării construcţiei unor noi ansambluri de apartamente pentru segmentul mediu-superior. Zonele noi, ca Ştefan cel Mare, Tei, Străuleşti, unde s-au finalizat construcţia unor noi ansambluri sau imobile de apartamente pentru segmentul mediu şi mediu-superior şi-au păstrat interesul datorită faptului că ansamblurile erau deja finalizate", se mai arată în raport. Cele mai mici chirii pentru un apartament cu două camere se înregistrează în Floreasca - 800-1.000 euro/lună, faţă de 2.000-2.500 euro/lună în 2008, precum şi în Centru, Domenii şi Băneasa-Pipera - 1.000-1.300 euro/lună, în scădere de la 1.300-2.000 euro/lună. Apartamentele cu două dormitoare cu cele mai ridicare chirii se găsesc în Dorobanţi, proprietarii solicitând 1.500-2.000 euro/mp, mai puţin cu 800-1.000 de euro/mp comparativ cu 2008. CBRE oferă, printre altele, servicii de consultanţă pentru vânzarea sau închirierea proprietăţilor, servicii corporatiste, managementul proiectelor. Anul trecut, CBRE a achiziţionat compania românească Eurisko Consulting, care ulterior a devenit CBRE Eurisko. http://www.findnews.ro/bancherii-vor-sa-importe-depozitul-pe-cincinal-si-deceniu-294703.html Depozitele ban­care pe pe­rioade medii şi lungi ar putea de­veni, de anul acesta, o obişnuinţă şi în România. Mai multe bănci locale observă o schimbare în comportamentul de economisire al clienţilor şi se gândesc serios să lanseze depozite cu scadenţe de până la cinci-zece ani. Mişcarea ar fi, de altfel, una normală dacă ne gândim la faptul că aceleaşi bănci care domină sistemul bancar autohton oferă deja astfel de produse în toate ţările comparabile cu România din zona Europei Centrale şi de Sud-Est. În opinia directorului de retail al BCR, Sorin Mititelu, trecerea de la maturităţi de trei-şase luni (preferate în prezent de români) la scadenţe de până la cinci şi chiar zece ani reprezintă una dintre provocările importante pentru sistemul bancar în 2010. Şi reprezentanţii altor bănci văd posibilă dezvoltarea produselor de economisire pe termene lungi şi chiar vor să introducă în portofoliu astfel de depozite. „Luăm în considerare dezvoltarea unor produse de economisire pe termen lung. Nu am făcut încă studii în acest sens, însă, din experienţa anilor trecuţi, cred că în cazul în care băncile vor dezvolta astfel de produse va exista şi o cerere corespunzătoare din partea pieţei“, spune Okan Yurs­tsever, director de retail al Garanti Bank. Condiţiile actuale ale pieţei par propice pentru dezvoltarea economiilor pe termene lungi. „Analizăm permanent comportamentul şi nevoile clienţilor noştri şi studiem piaţa în ansamblu. Până acum, concluziile au arătat preferinţa clienţilor pentru depozitele pe termene scurte, de maximum trei luni. În ultima vreme, însă, apare potenţialul pentru produsele de economisire pe termen lung, cu randamente atractive, odată cu scăderea dobânzilor pe piaţă“, spune Eliza Erhan, director de retail la Millennium Bank. În prezent, doar trei bănci locale oferă posibilitatea constituirii unor depozite cu scadenţe mai lungi de un an (maximum trei ani). Este vorba despre BRD Groupe Société Générale, OTP Bank şi Pro Credit. În cazul celei de-a doua bănci, depozitele mai lungi de un an reprezintă doar 0,5% din totalul depozitelor atrase şi au scăzut în 2009 cu 40% faţă de 2008. O altă bancă ce oferă posibilitatea constituirii de economii pe termene de peste un an este Intesa San Paolo, însă o face sub forma certificatelor de depozit cu maturitate la 18 luni, care, potrivit reprezentanţilor băncii, au destul succes. Pe de altă parte, Raiffeisen Bank are în portofoliu un plan de economii pentru copii, a căror scadenţă coincide cu momentul în care copilul ajunge la vârsta majoratului. http://www.findnews.ro/peste-2000-de-firme-au-intrat-in-insolventa-in-ianuarie-294708.html În luna ianuarie 2010, din totalul firmelor care au intrat în insolvenţă 238 sunt din Bucureşti, 146 din Cluj, 125 din Constanţa, iar 112 din Timiş. Cele mai puţine cazuri de insolvenţă s-au înregistrat în Covasna - 3 cazuri şi Călăraşi - 9 insolvenţe, reiese din datele furnizate de Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) la solicitarea Mediafax. Din punct de vedere al domeniilor de activitate, în ianuarie, cele mai multe firme care nu au mai putut să-şi plătească datoriile activează în comerţ - 40% din total, în construcţii şi industria prelucrătoare câte 15% şi tranzacţii imobiliare - 5%. În 2009, numărul firmelor care au intrat în insolvenţă a crescut cu 25% faţă de nivelul de 14.724 din 2008. Un milion de firme active în toată ţara Cele mai multe insolvenţe au fost înregistrate în ultimele două luni ale anului trecut, respectiv 2.115 în noiembrie şi 1.879 în decembrie. În Bucureşti au fost cele mai multe insolvenţe anul trecut, respectiv 2.109 cazuri. Judeţul Constanţa urmează Capitala cu un număr de 1.042 de insolvenţe, apoi Bihor cu 984 şi Cluj cu 900 de firme. Anul trecut în majoritatea judeţelor numărul insolvenţelor a crescut faţă de 2008, fiind însă înregistrate scăderi în Buzău, Hunedoara, Mehedinţi, Prahova, Sălaj, Suceava, Timiş, Tulcea şi Vaslui. Şi în 2009, cele mai multe firme intrate în insolvenţă au provenit din sectorul comerţului - 7.473 de societăţi, respectiv 41% din total, industria prelucrătoare - 3.270 (17,75%) şi construcţii 2.489 firme (13,5%). Un număr important de insolvenţe a fost înregistrat şi în sectorul tranzacţiilor imobiliare şi închieri - 1.048 firme şi în cel al transportului şi depozitării - 1.271 cazuri. La sfârşitul anului erau active în România circa un milion de firme. http://www.findnews.ro/succes-contestat-al-fmi-in-romania-294662.html "În România, rezultatul nu a fost un mare succes. Economia s-a contractat cu 7%", notează economiştii de la publicaţia britanică, citaţi de Mediafax, în opinia cărora acest program nu a fost "un mare succes". În luna mai şi septembrie, FMI a virat României, în baza unui acord încheiat pe doi ani, 4,8 miliarde euro, respectiv 1,85 miliarde euro. Din cauza instabilităţii politice de la finele anului trecut, FMI a amânat următoarea tranşă. Aceasta va ajunge în România la finele lunii februarie şi este vorba despre 2,3 milioane de euro. În afară de România, dintre cele 27 de state membre UE, şi Letonia a beneficiat de ajutorul FMI. Iar în ceea ce priveşte situaţia din Ungaria, spre deosebire de contextul românesc, acolo măsurile sprijinite de FMI au avut rezultate pozitive. Motiv pentru care, autorităţile au anunţat, la începutul acestui an, că ţara se poate desprinde de sprijinul organizaţiilor internaţionale. http://www.findnews.ro/bancherii-se-asociaza-cu-politia-294663.html Astfel, cele două instituţii vor să formeze un grup comun de lucru pentru a reduce infracţionalitatea în domeniul bancar. Decizia a fost luată în contextul în care în ultimii ani, cazurile de jafuri asupra unităţilor bancare, caselor valutare şi de amanet sau maşinilor de tranport valori s-au înmulţit semnificativ. Ultimul dintre acestea avut loc, pe 18 ianuarie, la o filială Bancpost din Galaţi când un bărbat mascat a pătruns în sediul băncii, a ameninţat casierele cu un pistol, după care a deschis seiful şi a furat 7.762 de lei şi 2.200 de euro. Până în prezent, autorul jafului nu a fost prins. Schimbarea legislaţiei Totodată, viitorul grup va propune modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare. Reprezentanţii Poliţiei Române şi comunitatea bancară din România s-au întâlnit azi, la BNR, pentru a stabili obiectivele colaborării viitoare. La seminar au participat reprezentanţi ai conducerii executive a Băncii Naţionale a României, ai Inspectoratului General al Poliţiei Române, ai Asociaţiei Române a Băncilor, precum şi conducători ai băncilor comerciale şi membri ai comisiei de securitate bancară din cadrul ARB. http://www.findnews.ro/statul-lasa-in-ofsaid-juridic-zeci-de-mii-de-afaceri-mici-294667.html Decizia Ministerului de Fi­nan­ţe de a elimina impozi­tul preferenţial de 3% pe venituri în cazul micilor afaceri era oarecum previzbilă încă din 2006, când în Codul fiscal au fost precizate cotele de impunere doar pentru următorii trei ani. Numai că nici atunci, şi nici acum, Finanţele nu au stabilit în lege că titlul referitor la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor va fi abrogat după această perioadă de „graţie“. Ministerul a lăsat intenţionat reglementarea în ceaţă pentru a putea decide ulterior, în funcţie de încasările bugetare, dar şi de o eventuală reacţie a Comisiei Europene, dacă va menţine sau nu regimul excepţional. La momentul aderării, Ministerul de Finanţe a fost avertizat de Comisia Europeană că acest mod de impozitare ar putea încălca directivele europene referitoare la ajutorul de stat, întrucât favorizează o anumită categorie de companii. Din aceste motive, instituţia a amânat până în ultima clipă decizia privind microîntreprinderile. Mai mult, a dat mari speranţe micilor întreprinzători - după un comunicat dat publicităţii în toamna anului trecut - că impozitul de 3% va fi păstrat în 2010. Verdictul ministerului a venit abia în ianuarie 2010, cu doar câteva zile înainte de termenul până la care firmele erau obligate să depună declaraţia de menţiuni pentru trecerea la plata impozitului pe profit. Amânare cu premeditare Anunţul a fost sec: impozitul de 3% nu mai există, iar trecerea la impozitarea pe profit se face automat, fără să mai fie necesară depunerea vreunei declaraţii. Atât amânarea clarificării situaţiei microîntreprinderilor, cât şi modul în care a fost rezolvată - printr-un comunicat - a creat haos pe piaţă şi controverse juridice. Întrebaţi dacă un simplu anunţ este suficient, avocaţii au păreri împărţite. „Începând cu 2010, le­giuitorul avea două opţiuni: fie reglemen­tarea cotei aplicabile în 2010, fie abrogarea Titlului IV - Impozitul pe veniturile microîtreprinderilor. Plecând de la forma actuală a textului de lege şi având în vedere normele de tehnică legislativă, putem spune că, în cazul de faţă, s-a ales varianta nefericită a abrogării implicite a Titlului IV. Nefericită, pentru că, dacă s-ar fi ţinut cont de principiile fiscalităţii, dar şi de faptul că normele de drept material fiscal sunt de strictă interpretare şi aplicare, intenţia legiuitorului ar fi fost exprimată în mod expres“, explică Roxana Arghiroiu, avocat partener, Boştină şi Asociaţii. Păreri împărţite În achimb, Georgiana Singurel, avocat, Reff şi Asociatii, firmă afiliată Deloitte, consideră că nu este nevoie de o reglementare care să precizeze explicit că s-a renunţat la acest model de taxare. „Interpretarea juridică este clară în acest sens: norma anterioară instituia un regim temporar pe trei ani, iar prevederile ei nu pot fi extinse. Astfel, începând cu 2010, regimul dero­gatoriu a încetat, re­venindu-se la regimul general, adică impozitul pe profit de 16%“, afirmă aceasta. Atâta timp cât şi specialiştii în drept fiscal interpretează diferit Codul fiscal din cauza formulării eliptice şi neclare a textului, era de aşteptat ca Ministerul de Finanţe să aibă o poziţie publică lipsită de echivoc cu mult înainte de începutul anului 2010. Trataţi cu indiferenţă de autorităţi, proprietarii de mici afaceri nu au ştiut ce planuri ar trebui să-şi facă pentru 2010. Ministerul de Finanţe a ales varianta nefericită a abrogării implicite a Titlului IV referitor la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Roxana Arghiroiu, avocat Boştină şi Asociaţii http://www.findnews.ro/o-plasma-panasonic-costa-cat-o-garsoniera-294669.html Japonezii de la Panasonic au lansat noua plasmă profesională NeoPDP cu diagonala de 103 inch, iar preţul este pe măsura diagonalei, 55.000 de euro. Plasme neoPDP au o durată de viaţă de 30 de ani şi un consum redus de energie, conform niponilor. Modelul cu diagonala de 103 inch este potrivit a fi utilizat în domenii comerciale şi de business, precum închirierea de echipamente audio-video. Panasonic a înregistrat deja primele precomenzi de la partenerii săi din Europa pentru livrarea noului ecran cu plasmă. Seria 12 dispune de o gamă largă de funcţionalităţi şi, mai mult decât atât, ecranele sunt uşor de manipulat şi transportat, în ciuda dimensiunilor, noul model având, spre exemplu, o grosime de numai 99 mm. Ecranul este echipat cu filtru anti-reflex, ceea ce îl face ideal pentru a fi utilizat în medii profesionale, inclusiv în studiourile de televiziune. “În urma succesului înregistrat cu modelele anterioare pe piaţa ecranelor de mari dimensiuni, completăm acum seria 12 cu plasma de 103 inch. Am păstrat în permanenţă contactul cu clienţii noştri pentru a putea evalua dacă modelele din seria 12 răspund nevoilor lor şi pentru a ne asigura că longevitatea, fiabilitatea şi eficienţa lor sunt la nivelul care să permită să ne păstrăm poziţia de furnizor de tehnologie premium”, spune Enrique Robledo, Plasma Marketing Manager la Panasonic. http://www.findnews.ro/solutie-de-avarie-rata-mai-mica-la-banca-pe-termen-lung-294679.html Persoanele care nu mai pot face faţă cheltuielilor cu rambursarea creditelor pot apela la o soluţie de avarie - refinanţarea. Deşi, pe termen lung, această opţiune este dezavantajoasă, în aceste vremuri de criză este una fezabilă, spun brokerii de credit. Spre exemplu, familia Golea, din Bucureşti, a început să aibă dificultăţi la rambursarea celor trei credite în derulare plus a unui card de credit. Amândoi au împreună venituri de 3.900 lei, iar ratele ajungeau la 586 de euro (peste 2.400 lei). Soluţia a venit de la brokerul de credite Kiwi Finance, care le-a propus acoperirea tuturor creditelor cu un împrumut mai mare. De la 586 euro la 363 euro Astfel, familia Golea a ajuns să contracteze un credit garantat de 40.000 de euro pe 28 de ani, cu o rată lunară de 363 de euro (1.490 lei). Deşi perioada de îndatorare este mai mare, rata este cu aproape 40% mai mică, familia rămânând şi cu aproape 14.300 de euro în cont. Soldul total al împrumuturilor iniţiale era de 25.700 de euro. „Principalele avantaje sunt o singură rată mai mică cu până la 50%, relaxarea datoriilor lunare şi scăderea gradului de îndatorare ca procent din venitul familiei. O rată mai mică este dată de doi parametri esenţiali în ecuaţia costurilor unui credit: dobânzi mai mici şi perioada mai mare de creditare”, ne-a declarat Anca Bidian, CEO Kiwi Finance. Alternative Este bine de ştiut că o perioadă mai mare de creditare înseamnă o sumă mai mare de rambursat până la terminarea creditului, de aceea soluţiile oferite sunt personalizate în funcţie de situaţia şi profilul fiecărui client. „Dacă scopul este relaxarea datoriilor lunare, atunci consolidarea creditelor este soluţia cea mai bună. Dacă se vrea obţinerea unei sume de rambursat cât mai mici, soluţia este scurtarea perioadei de creditare care ar atrage, evident, mărirea ratei lunare”, ne-a mai spus şefa Kiwi Finance. Finalizarea unei astfel de tranzacţii durează până la cinci săptămâni în funcţie de bancă, de numărul creditelor actuale şi de completitudinea actelor financiare şi ale garanţiei. Valoarea medie a creditelor noi e de 34.000 de euro. http://www.findnews.ro/garantia-pentru-prima-casa-va-ajunge-la-70000-75000-euro-pentru-locuinte-noi-294593.html Modificările au fost anunţate, miercuri, de premierul Emil Boc şi urmează să fie adoptate săptămâna viitoare de Guvern. "Pentru anul 2010, programul Prima Casă va fi orientat cu prioritate pentru construcţia de locuinţe de la zero , de locuinţe noi. Vom realiza acest lucru prin două mecanisme pe care le vom impune în cadrul actului normativ. Pe de o parte, partajarea garanţiilor guvernamentale pentru case care sunt gata finalizate până la 1 ianuarie 2010, unde va fi un plafon mai mic de garanţii guvernamentale în comparaţie cu ce a fost în 2009, şi suplimentarea plafonului de garanţii pentru cei care construiesc locuinţe de la zero. Astfel spus, pe româneşte, vor fi mai multe garanţii guvernamentale pentru cei care construiesc locuinţe de la zero decât pentru cei care cumpără locuinţe vechi", a spus Boc. El a precizat că limita garanţiei guvernamentale va fi menţinută la 60.000 euro pentru locuinţe finalizate şi majorată "puţin" pentru locuinţe noi. Întrebat de presă la cât va creşte plafonul pentru locuinţele nou-construite, şeful Guvernului a precizat că valoarea individuală a garanţiei va creşte de la 60.000 euro la 70.000-75.000 euro. "Vom decide săptămâna viitoare, aici avem în vedere majorarea plafonului pentru locuinţele construite de la zero", a spus Boc. El a arătat totodată că plafonul de garanţii pentru locuinţe noi va fi cel puţin dublu ca valoare comparativ cu plafonul alocat pentru case deja construite. La începutul lunii ianuarie, Guvernul a decis ca persoanele care încheie până la 15 februarie 2010 antecontracte de vânzare-cumpărare de locuinţe prin programul "Prima Casă" să beneficieze în continuare de garanţia statului la contractarea creditului, după sistemul actual, ulterior programul urmând să fie modificat, pentru stimularea achiziţiei de locuinţe noi. Programul "Prima Casă" prin care statul garantează creditele imobiliare contractate de persoanele fizice, în limita unui plafon de garantare de un miliard euro, a fost introdus de Guvern la mijlocul anului trecut. Prin acest program, persoanele pot contracta credite cu un avans de 3.000 de euro pentru o locuinţă de maximum 60.000 euro, cu o rată a dobânzii EURIBOR (rata solicitată între principalele bănci din zona euro la depozitele pe piaţa interbancară) la 3 luni plus maxim 4% pe an, la credite în euro, respectiv ROBOR (rata dobânzii la împrumuturi pe piaţa interbancară românească) la 3 luni plus maxim 2,5 puncte procentuale. Marja include şi nivelul total al comisioanelor percepute de finanţator. Pe parcursul programului, Executivul a retras garanţii de 220-280 milioane euro de la şapte bănci care nu au acordat niciun credit sau au aprobat foarte puţine dosare pentru cumpărarea de locuinţe prin programul "Prima Casă" şi a redistribuit garanţiile către alte bănci care au aprobat un număr mai mare de cereri. Pentru acest an au fost deja realocate aproximativ 500 milioane euro din plafonul total al garanţiilor neutilizat în 2009. http://www.findnews.ro/4600-de-lei-venitul-minim-necesar-pentru-prima-casa-noua-294605.html O familie de două persoane, fără copii în întreţinere şi fără alte datorii la bănci ar avea nevoie de cel puţin 4.600 de lei pe lună pentru a se califica la un credit de Prima Casă pentru construcţia unei locuinţe noi. Valoarea este valabilă în cazul mai multor bănci care, în prezent, percep o dobândă de aproximativ 4,8% la creditele din programul guvernamental. Calculul a fost făcut pentru situaţia în care condiţiile actuale nu se schimbă şi pentru un grad maxim de îndatorare de 50% din veniturile nete lunare ale solicitantului. Premierul Boc a anunţat astăzi că noua formă a programului Prima Casă va continua să includă şi locuinţe vechi însă, în cazul construcţiilor noi, pragul maxim de garantare va urca de la 60.000 de euro la 70.000-75.000 de euro. http://www.findnews.ro/romania-a-iesit-din-recesiune-294606.html Trei din cei cinci analişti intervievaţi de Mediafax consideră că economia României crescut uşor în ultimele trei luni din 2009 comparativ cu trimestrul al treilea, potrivit datelor ajustate la factorii sezonieri. Cu toate acestea, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, a afirmat că datele ajustate sezonier ar putea indica o cifră aproape de zero pentru evoluţia ultimului trimestru faţă de intervalul anterior, în timp ce Cătălina Molnar, economist la RBS Bank România, a răspuns că există riscuri ca economia să nu fi ieşit din recesiune în trimestru patru din 2009, fără a preciza exact ce evoluţie anticipează referitor la PIB. Avem un trimestru de creştere Pentru termenul de ieşire din recesiune nu există o definiţie economică general acceptată, însă la nivel internaţional se afirmă că o economie a ieşit din recesiune atunci când înregistrează primul trimestru de creştere, după mai multe intervale de scădere. În mod similar, se afirmă că o economie a intrat în recesiune după ce PIB-ul a înregistrat două trimestre consecutive de scădere, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor ajustate sezonier. Ajustarea sezonieră are drept scop eliminarea efectelor sezoniere din cadrul seriei de date pentru a se evidenţia evoluţia economică reală din perioade consecutive, iar INS calculează aceste date începând cu anul 2009. Creştere de 0,6% în trimestrul patru "Estimez că PIB-ul a coborât în ultimele trei luni din 2009 cu 5,3% faţă de perioada similară din 2008, dar că a avansat cu 0,6% comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor ajustate la factorii sezonieri. Astfel, dacă se adeveresc aceste previziuni, economia a ieşit tehnic din recesiune", a afirmat Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica. Economistul consideră că ieşirea din recesiune a fost determinată de o conjuctură pozitivă formată din efectul de bază favorabil, din faptul că alegerile prezidenţiale au creat o cerere suplimentară în economie şi din revigorarea economiei Uniunii Europene. El anticipează că economia va înregistra în acest an o creştere economică cuprinsă între 1,5% şi 2%, după scăderea de 7% de anul trecut. Şi senior economistul ING Bank România Nicolaie Chidesciuc crede că economia a crescut în trimestrul IV din 2009 cu 0,6% faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor ajustate sezonier, şi previzionează că va continua să avanseze în trimestrele următoare. Scădere anuală a PIB de 4,8% "Mă aştept că cifrele din ultimul trimestru al anului trecut vor confirma că România a ieşit din recesiune. În termeni anuali, contracţia PIB-ului s-a redus la 4,8%, datorită contribuţiei pozitive ale industriei şi agriculturii, ceea ce înseamnă că economia a scăzut cu 6,6% în 2009", a precizat oficialul ING Bank România. Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, estimează că PIB-ul a scăzut în trimestru patru cu 5,5% faţă de perioada similară din 2008, dar că a urcat cu 0,1% comparativ cu trimestrul al treilea de anul trecut. Creştere de 1% în 2010 "Probabil că am atins deja minimul şi cel mai probabil am reintrat în trimestrul patru pe partea ascendentă pentru PIB, care va continua şi în primele trei luni ale acestui an. Pe întreg anul 2009, economia a scăzut cu 7%. În 2010, economia va creşte cu 1%, susţinută de industrie, dar şi de creşterea uşoară a sectorului de servicii, în timp ce construcţiile vor continua să fie pe minus", a explicat Dumitru. Anghel estimează că PIB-ul a scăzut cu 6,7 - 7% în 2009, dar că va înregistra în acest an o majorare cu 1 - 2%, susţinută de industrie şi de uşoare creşteri în comerţ şi servicii, care vor fi contrabalansate de construcţii. Molnar consideră că economia a avut în trimestrul patru o rată anulă de scădere de 5% şi că a înregistrat anul trecut o contracţie de 6,8%. Construcţiile îşi vor reveni cel mai greu "Pentru 2010, anticipez un avans de circa 1%, datorită creşterii cererii externe, care va ajuta industria să fie unui dintre cei mai buni performeri. La polul opus, cel mai afectat sector va fi cel al construcţiilor, pentru că a intrat şi cel mai târziu în recesiune datorită finalizării proiectelor care se aflau în desfăşurare", a încheiat Molnar. Produsul Intern Brut al României a înregistrat în trimestrul trei din 2009 o scădere în termeni reali cu 0,6% faţă de perioada aprilie-iunie, declinul economiei în serie brută faţă de perioada similară din 2008 fiind de 7,1%. După primele nouă luni ale anului 2009, PIB-ul a fost cu 7,4% sub nivelul perioadei corespunzătoare din 2008. http://www.findnews.ro/tva-ar-putea-creste-la-20-21-in-acest-an-294528.html "Aţi fi surprinşi să vedeţi ce-ar putea însemna o creştere a TVA cu 1% pentru buget. Efectul direct al creşterii TVA cu 1% este uriaş: veniturile bugetare vor creşte chiar din luna următoare aplicării, iar pentru mediul de business efectele negative vor fi vizibile doar pe termen scurt", a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC în România. Ruiter a arătat că pe termen lung efectele vor fi doar pozitive, întrucât populaţia se va obişnui cu noua taxă. Totodată, el a explicat că în acest moment guvernul este limitat în a mări TVA cu o valoare mai mare, iar dacă va exista o creştere în acest an, aceasta va fi la un nivel de 20% sau 21%. Ruiter a adăugat că cele mai multe ţări din zona Europei Centrale şi de Est au un nivel al taxei pe valoarea adăugată în jur la 20%. Pe de altă parte, avocatul Gabriel Biriş, Managing Partner Biriş & Goran, nu crede că va fi nevoie de o astfel de măsură şi consideră că majorarea TVA-ului ar putea duce la scăderea consumului şi, implicit, la creşterea costului vieţii. "Sper că (TVA - n.r.) nu va fi majorată şi că Dumnezeu îi va da guvernului mintea de pe urmă. (...) TVA ia de la toţi. Creşte costul vieţii, iar astfel de măsuri sunt cele mai rele pentru consum", a spus Biriş. http://www.findnews.ro/vladescu-vrea-penalizarea-persoanelor-care-au-terenuri-agricole-dar-nu-le-folosesc-294529.html Întrebat de presă despre discuţiile de la Ministerul Agriculturii cu privire la impozitarea terenurilor agricole necultivate, ministrul a spus că susţine această propunere. "Deocamdată nu am discutat cu ministrul Agriculturii, dar sunt susţinătorul idei de penalizare a celor care au terenuri agricole, însă nu le folosesc. Eu sunt un partizan al impozitării terenurilor agricole şi o penalitate pentru cei care nu exploatează terenurile agricole ar putea să apară. Din punctul meu de vedere, este bine-venită. Susţin acest model de penalizare pentru cei care deţin terenuri agricole fără să le utilizeze", a declarat Vlădescu. Proprietarii de terenuri arabile situate în extravilan plătesc un impozit anual cuprins între 36 de lei şi 43 lei pe hectar, banii ajungând la bugetele locale. În ianuarie, Vlădescu a declarat că nu există discuţii pentru introducerea de noi impozite în agricultură, însă este necesară taxarea exploataţiilor agricole neînregistrate. El a arătat atunci că problema în agricultură nu constă în nivelul impozitelor aplicate, ci în gradul de colectare a acestora. http://www.findnews.ro/berceanu-compara-situatia-finantarii-autostrazii-transilvania-cu-o-cura-de-slabire-294533.html "Pentru finanţare nu trebuie planuri, trebuie bani. Încă de anul trecut le-am spus celor de la Bechtel că în 2009 vor lucra pentru că nu prea sunt proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă (...) şi că din 2010 priorităţile vor fi proiectele cu cofinanţare a fondurilor nerambursabile de la UE", a spus Berceanu la Senat. El a arătat că prioritatea numărul doi pentru Executiv va fi cofinanţarea proiectelor cu bani de la Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi abia al treilea nivel proiectele cu bani exclusiv de la buget. "Asta se întâmplă acum, pentru că banii sunt mai puţini de la buget. Dacă nu reuşim să găsim o formulă care să nu ne creeze probleme referitoare la deficitul bugetar, nu o să fie foarte bine cu Autostrada Transilvania", a spus ministrul Transporturilor. El a precizat că problema fondurilor pentru Autostrada Transilvania este imposibilitatea de a cheltui bani peste nivelul prevăzut în bugetul pe 2010. "Dacă noi avem un buget de 10,6 miliarde de lei anul acesta, nu putem să cheltuim, indiferent de unde vin banii, decât 10,6 miliarde de lei. Surse de finanţare există, sunt bani de la BEI (...). Dacă cheltuim din ei, depăşim deficitul bugetar. Problema nu e să facem rost de bani, ci să avem voie să îi cheltuim", a arătat ministrul Transporturilor. El a comparat situaţia cu ţinerea unei cure de slăbire. "E ca cineva care e la cura de slabire şi, chiar dacă are în frigider, nu are voie. Sau cineva care e bolnav de diabet. Chiar dacă are nişte bomboane prin casă, pentru el nu e voie", a spus ministrul. Constructorul Autostrăzii Braşov-Borş (Transilvania), compania Bechtel, a anunţat, săptămâna trecută, că ar putea face concedieri colective din cauza neonorării datoriilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), în valoare de 214 milioane de euro. Conducerea Bechtel şi reprezentanţii sindicatelor au convenit, luni, continuarea, în acest an, a lucrărilor pe porţiunea Câmpia-Turzii - Turda, în lungime de 10,2 kilometri, cu condiţia asigurării finanţării. Bechtel a inaugurat, la 1 decembrie, primii 42 de kilometri ai autostrăzii Transilvania, respectiv tronsonul 2B Turda-Gilău. Pentru 2010, autorităţile au anunţat că vor să finalizeze, dacă va exista finanţare, tronsonul Turda-Gilău, prin construirea celorlalţi 9,4 kilometri, viaductul de la Suplacu de Barcău, în lungime de 2 kilometri, şi alţi 18 kilometri între localităţile Dolea şi Sarsig, din Bihor, pe secţiunea 3C a autostrăzii. http://www.findnews.ro/investitorii-au-devenit-mai-optimisti-privind-economia-romaniei-294534.html Astfel, indicele încrederii în mediul de afaceri din România a crescut cu 11 puncte în intervalul analizat, de la zero puncte în precedentele trei luni. La începutul anului 2009 indicele se situa la -8 puncte. Dintre statele Europei Centrale şi de Est, investitorii au manifestat cea mai ridicată încredere în cazul Poloniei (34 puncte), urmată de Cehia (29 de puncte), Slovacia (27 de puncte) şi Rusia (20 de puncte). România, cu 11 puncte, ocupă poziţia a cincea. Indicele încrederii în mediul de afaceri din Bulgaria şi Ungaria s-a situat la cinci puncte, respectiv un punct în noiembrie-ianuarie. Sondajul Reuters a evidenţiat o creştere de şase puncte a indicelui încrederii în mediul de afaceri dia Europa Centrală şi de Est, la 16 puncte, de la zece puncte în lunile august-octombrie. Situaţia actuală a economiei din regiune a fost evaluată cu trei puncte de participanţii la studiu, comparativ cu -3 puncte în precedentele trei luni. Indicele aşteptărilor pentru mediul de afaceri a avansat la 29 de puncte în perioada analizată, de la 23 de puncte, iar percepţia perspectivei economice a urcat uşor, cu un punct, la 19 puncte. Sondajul a analizat percepţia investitorilor privind economiile a zece state din Europa Centrală şi de Est, respectiv Polonia, Cehia, Slovacia, Rusia, România, Croaţia, Serbia-Muntenegru, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina. http://www.findnews.ro/majorarea-plafonului-de-garantare-pentru-programul-prima-casa-va-scumpi-locuintele-294536.html "Ideea creşterii plafonului de garantare nu va aduce nimic bun. Media sumei de tranzacţionare a locuinţelor în ultima perioadă a fost în jurul a 50.000 de euro. Dacă plafonul creşte, vor creşte şi preţurile locuinţelor, pentru că dezvoltatorii care au încercat să ieftinească apartamentele la sub 60.000 de euro, pentru a beneficia de programul «Prima Casă», vor urca preţurile", a a declarat Negoiţă pentru MEDIAFAX. Reprezentanţii asociaţiei producătorilor de BCA au declarat, marţi, că prelungirea programului "Prima Casă" este o măsură benefică relansării sectorului imobiliar şi deblocării parţiale a pieţei construcţiilor şi au propus majorarea plafonului de garantare de la 60.000 de euro în prezent la 100.000 de euro. Executivul va modifica, în următoarea etapă a programului, cadrul legal privind derularea acestuia, în urma unor consultări cu reprezentanţii mediului de afaceri, sectorului bancar şi imobiliar, pentru a stimula achiziţia şi implicit construcţia de locuinţe noi. "Aproape jumătate din suma de un miliard de euro destinată acestui program a fost consumată. Dacă plafonul va creşte, vor fi mai puţini cei care vor beneficia de locuinţe", a adăugat Negoiţă. El a mai spus că Guvernul ar trebui să încurajeze populaţia să se orienteze pentru achiziţia de locuinţe accesibilie şi nu să ajute la scumpirea acestora. Negoiţă a construit şi vândut aproape 1.000 de apartamente în Bucureşti, iar alte 600 sunt în curs de finalizare. Ionuţ Negoiţă deţine, în afara celor 1.600 de apartamente, două hoteluri la Otopeni, un alt hotel în centrul Bucureştiului şi Rin Grand Hotel, din zona Vitan, cea mai mare unitate de cazare din România. http://www.findnews.ro/ce-inselatorii-fac-magazinele-in-perioada-promotiilor-294543.html În perioada15 – 29 ianuarie 2010 ANPC a controlat 801 puncte de lucru ale operatorilor economici, iar la 776 din acestea s-au constatat abateri de la prevederile legale privind protecţia consumatorilor. În acest sens au fost aplicate 495 de amenzi în valoare de 1.723.400 de lei. Mai mult chiar, au fost emise 281 de avertismente iar la toţi operatorii economici la care s-au constatat nereguli s-a dispus oprirea temporară a comercializării produselor. „Numărul mare de nereguli constatate este îngrijorător. Una din cauzele posibile este necunoaşterea prevederilor legale. În acest sens, ANPC va iniţia măsuri suplimentare de informare pe aceasta temă,în paralel cu extinderea acţiunilor de control”, a declarat Constantin Cerbulescu, preşedinte ANPC. Abateri la vânzarea de soldare În cazul vânzărilor de soldare cele mai multe abateri au fost constatate în ceea ce priveşte omisiunea de a informa consumatorii cu privire la data de debut a vânzării de soldare, durata acesteia şi sortimentul de mărfuri supus soldarii. De asemenea, nu au fost respectate caracteristicile specifice vânzării de soldare. Astfel, s-a observat o neconcordanţă între reducerea de preţuri anunţată şi cea reală sau lipsa notificării privind vânzarea de soldare. Vânzări promoţionale înşelătoare În ceea ce priveşte vânzările promoţionale cele mai multe neregului au fost în ceea ce priveşte anunţarea de promoţii care în realitate nu se reflectă în preţul de vânzare. Mai mult chiar produsele aflate la ofertă erau amestecate cu produse la preţ normal, inducând în eroare consumatorul. Neafişarea corespunzatoare a plajei procentelor de reducere practicate, lipsa precizării că oferta este valabilă în limita stocului disponibil sau perioada promoţiei afişată în mod ilizibil au fost alte abateri descoperite de ANPC. Lichidări false şi preţuri încorecte Comercianţii care practicau vânzarea de lichidare au avut şi ei probleme. Cele mai întâlnite sunt cele cu privire la lipsa informaţiilor privind perioada de debut şi durata vânzării de lichidare, precum şi valoarea reducerilor de preţ practicate. În plus, s-a constat informare eronată privind lichidarea de stoc, în realitate desfăşurându-se vânzare promoţională. De asemenea, reducerea nu se reflecta în modul de afişare al preţurilor. ANPC a dat amenzi şi pe baza neregulilor privind publicitatea preţurilor la vânzările cu reducere. Printre cele mai des întâlnite se numără neafişarea corespunzătoare a preţului (preţul vechi barat alături de preţul nou sau), neafişarea preţului vechi, calculul eronat al preţului redus, în defavoarea consumatorului, sau neconcordanţa între reducerea preţurilor înscrisă pe afişul publicitar şi cea de pe etichetele produselor. http://www.findnews.ro/o-noua-solutie-pentru-micii-patroni-294552.html Micii patroni care au firme şi au plătit, până la finele anului trecut, un impozit de 3% pe venitul microîntreprinderilor îşi pot continua activitatea ca întreprindere individuală, îi sfătuiesc consultanţii. EVZ desfăşoară o campanie care îşi propune să-i îndrume pe aceşti întreprinzători să găsească cele mai bune soluţii pentru a-şi desfăşura afacerea cu cele mai mici costuri. Spre deosebire de persoana fizică autorizată (PFA), întreprinderea individuală poate face angajări. Acest lucru reprezintă un mare avantaj pentru afacerile mici, cu un număr mic de angajaţi, dar care nu pot fi continuate doar de patron. Întreprinzătorii care aleg această formă de organizare scapă şi de impozitul minim, plătit obligatoriu de SRL-uri, indiferent dacă au profit sau nu. „Întreprinderea individuală oferă o sarcină fiscală relativ mai mică faţă de o persoană juridică şi mult mai multă flexibilitate în folosirea profitului în timpul anului pentru cheltuieli personale, deoarece nu se distribuie dividende”, spune avocatul Gabriel Biriş. Totodată, el atrage atenţia că, dacă afacerile merg bine şi veniturile cresc, devine mai ieftină organizarea ca SRL. „Contribuţia la asigurările de sănătate de 5,5% se aplică la tot venitul net”, explică avocatul. Venitul net este suma care rămâne după scăderea cheltuieli lor deductibile. Acestea sunt ori ce cheltuieli făcute în scopul obţinerii de venituri, precizează Biriş. Denumirea - numele întreprinzătorului Denumirea unei întreprinderi individuale trebuie să con ţină obligatoriu numele persoanei care o înfiinţează, însoţit de sintagma Întreprindere Individuală sau I.I., potrivit reprezentanţilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Taxele pentru înfiinţarea unei întreprinderi individuale se cifrează la circa 200 de lei, iar procedura de înregistrare şi obţinere a actelor durează cel mult o săptămână, spun specialiştii. http://www.findnews.ro/ultimele-luni-ale-creditului-de-consum-in-euro-294475.html Creditul de consum nu va mai fi acordat de bănci în alte valute decât leu. „Nu va dura foarte mult până când creditul de consum să fie acordat numai în moneda naţională“, susţine Lucian Anghel, economist-şef în cadrul Băncii Comerciale Române. El estimează, deasemenea, „un nivel staţionar pentru Euribor (rata dobânzii la creditele în euro, practicată între principalele bănci europene) şi un trend descrescător pentru Robor (rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară), care se va apropia de dobânda de politică monetară. Rata Robor este acum încă mult deasupra dobânzii de politică monetară la care BNR atrage depozite la termen pe o săptămână de pe piaţa monetară. Reorientarea către împrumuturile în lei poate deveni o variantă avantajoasă pentru clienţii care doresc să îşi refinanţeze creditele mai vechi, chiar dacă acestea au fost contractate în valută, după o lungă perioadă în care creditarea în lei a fost mult mai scumpă decât orice împrumut în euro sau dolari. Avantajele schimbării monedei creditului depind însă şi de evoluţia dobânzilor în euro. Aici părerile sunt încă împărţite. Okan Yurtsever, Director Retail Banking & Bancassurance, estimează o reducere a dobânzilor la creditele in euro „având în vedere creşterea competitivităţii între bănci şi perioada de relansare economică ulterioară perioadei de criză“. Pe de altă parte, Ionut Dumitru, economist-şef Raif­feisen, crede că dobânzile în zona euro vor creşte în anii următori, ele fiind acum la un minim istoric: „odată cu revigorarea economiei zonei euro, presiunile inflaţioniste vor reapărea, ceea ce va determina Banca Centrală Europeană să crească dobânzile. Prognoza noastră pentru Euribor la o lună este de 2,5% la finele lui 2011“. În prezent, în cazul unui credit de nevoi personale de 20.500 lei, contractat la GarantiBank, rata la mijlocul perioadei ar fi de circa 593 lei. Tranferând creditul în euro, rata ar fi de 139 euro (echivalent 575 lei) pe perioada rămasă de doi ani, adică deja foarte aproape de nivelul ratei la împrumutul în euro. Se iau in calcul şi comisioanele aferente unei refinanţări (de plată anticipată şi de acordare). Costuri comparate Pentru un credit de aceeaşi valoare contractat la Raiffeisen, dar cu dobândă fixă, rata lunară este de aproximativ 650 lei, ea rămânând nemodificată pe parcursul întregii perioade de creditare. În cazul în care, după doi ani, soldul rămas se refinanţează cu un nou credit în euro, acordat tot pe doi ani, rezultă o rată de 155 euro/lună (aproximativ 645 lei). Se poate observa, astfel, că ratele sunt destul de apropiate în cazul unui credit în lei sau în euro (prin echivalarea în lei). În ceea ce priveşte cursul de schimb, Raiffeisen estimează o apreciere uşoară a leului în 2010, în linie cu creşterile de productivitate din economie. Prognoza este de 3,95 lei/euro la sfârşitul lui 2010. Pentru următoarele trei luni, Lucian Anghel preconizează un curs situat în palierul 4,1 - 4,3 lei/euro. „Cursul poate coborî şi sub 4,1, dar ar fi bine să se menţină, pentru păstrarea competitivităţii exporturilor“, afirmă Anghel. BCR a decis să scadă, de luna aceasta, nivelul ratei dobânzii de referinţă fixe interne cu două puncte procentuale pentru creditele noi acordate în lei, şi cu un punct procentual, rata variabilă pentru creditele în lei aflate în sold. „Este o reducere a dobânzii la credite de până la de patru ori mai mare decât scăderea dobânzii de politica monetară, de 0,5 p.p., efectuată recent de BNR“, spune Wolfgang Schoiswohl, vicepreşedinte executiv corporate BCR. Noile niveluri ale dobânzii de referinţă pornesc de la 11,5% şi variază în funcţie de tipul de credit şi de scadenţă. Lucian Anghel spune că un factor decisiv în alegerea creditului este moneda în care clientul are veniturile: „contează bineînţeles şi oferta din piaţă. Prin programul Prima Casă, de exemplu, ofertele anumitor bănci sunt foarte avantajoase. În orice caz, un client trebuie să fie sigur, în primul rând, că îşi permite să plătească un credit înainte de a-l contracta“. Nu va dura foarte mult până când creditul de consum va fi acordat numai în moneda natională. Robor va urma un trend descrescător pe termen scurt. Lucian Anghel, economist-şef, BCR 3,95 lei/euro este estimarea economistului-şef al Raiffeisen pentru cursul de la finele anului. Nici un analist nu mai plasează euro sub această valoare. http://www.findnews.ro/40-din-microfirme-dau-oameni-afara-294488.html Mai mult de o treime din microîntreprinderile care plăteau, până anul trecut, un impozit de 3% pe venit se pregătesc să dea afară oameni, din cauza costurilor mai mari pe care le vor suporta odată cu impozitul de 16% pe profit. Asta rezultă dintr-un sondaj realizat, la solicitarea EVZ, de IMM România, portalul de soluţii pentru IMM-uri al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). La chestionar au răspuns peste 430 de mici întreprinzători, în perioada 1-5 februarie 2010. Potrivit rezultatelor sondajului, 45,83% dintre respondenţi optaseră, până anul trecut, să plătească impozitul pe venit, iar restul de 54,17% achitau cota unică de 16% pe profit. O treime vrea să închidă firma EVZ desfăşoară o campanie prin care îşi propune să-i ajute pe micii întreprinzători care sunt nevoiţi să aleagă cum îşi vor desfăşura activitatea de acum încolo. Astfel, ei pot continua ca plătitori ai cotei unice sau îşi pot transfera afacerea pe PFA. Mai au varianta mutării sediului într-un offshore sau, în ultimă instanţă, chiar să pună lacătul pe uşă. * Dintre cei care nu mai au opţiunea de a plăti impozitul pe venit, aproape 30% spun că îşi vor închide firma. * Circa 17% au decis că vor deveni persoane fizice autorizate (PFA). * Restul, peste 50% dintre respondenţi, sunt hotărâţi să continue să activeze ca SRL şi să plătească un impozit de 16% pe profit. Odată cu impozitul pe venit, dispar locuri de muncă Potrivit sondajului realizat de Portalul IMM România, la solicitarea EVZ, aproape 40% din firmele mici vor da oameni afară din cauza renunţării, de la începutul acestui an, la sistemul de taxare de 3% pe venitul microîntreprinderilor. Astfel, un prim efect va fi creşterea şomajului. 56,25% nu iau în calcul să facă reduceri de personal, iar puţin peste 4% dintre respondenţi nu au decis până acum ce vor face. Dintre patronii care vor da oameni afară, 52,63% spun că vor concedia una sau două persoane, aproape 37% - între trei şi patru angajaţi, iar peste 10% vor da afară un număr cuprins între cinci şi nouă salariaţi. Va înflori evaziunea fiscală Florea Pîrvu, vicepreşedinte al CNIPMMR, spune că disponibilizările „sunt un efect logic” al modificării sistemului de taxare. „Cei care plăteau un impozit de 3% pe venit îşi menţineau salariaţii, iar în noile condiţii lucrurile s-au schimbat şi ei vor încerca să-şi reducă personalul la maximum”. În opinia reprezentantului patronatului micilor întreprinzători, circa 95% dintre cei care vor rămâne să funcţioneze ca SRL-uri nu vor înregistra profit. Asta deoarece ei vor trece prin contabilitate cheltuieli pe care Fiscul le consideră deductibile. „Evaziunea fiscală se va accentua şi mai mult”, concluzionează el. Reprezentanţii patronilor admit faptul că o parte din firmele care se vor desfiinţa vor continua să presteze aceleaşi servicii fără să acorde facturi, adică la negru. „Pe lângă evaziune, va fi tot mai multă concurenţă neloială pentru firmele care îşi vor continua legal activitatea”, afirmă Florea Pîrvu. http://www.findnews.ro/cum-afecteaza-calendarul-vanzarile-online-de-sfantul-valentin-294489.html De la an la an, tot mai mulţi români au ales să cumpere cadouri din magazinele virtuale, astfel că, în 2009, numărul tranzacţiilor înregistrate realizate de florăriile online au sporit cu mai mult de 100%. Explicaţia constă în faptul că magazinele online oferă preţuri mai mici şi că, apelând la serviciile lor, clientul scapă de aglomeraţia din magazine, apreciază Carmen Sebe, CEO al Gecad ePayment. Flori de 172 de lei Anul trecut, românii care au cumpărat flori de pe internet au plătit, în medie, 172 de lei. Pentru cadouri, suma medie tranzacţionată este ceva mai mare, de 196 de lei, potrivit datelor furnizate evz.ro de ePayment. Anul acesta, comercianţii virtuali de flori se aşteaptă la o “domolire a creşterii numărului de clienţi”, după cum explică Mircea Scărlătescu, fondatorul unui magazin online de flori. Anul trecut, magazinul a avut chiar şi 500 de comenzi pe zi în preajma zilei de Sfântului Valentin. Anul acesta, Sfântul Valentin va fi sărbătorit într-o zi de duminică, iar potenţialii clienţi vor avea răgazul necesar de a cumpăra florile şi cadourile din magazinele tradiţionale. În acest context, avansul numărului de clienţi va fi mai mic faţă de 2009. Trandafirii rămân în top Cei care au cumpărat flori de pe internet au preferat trandafirii roşii, prinşi în buchete, însă din ce în ce mai mulţi clienţi optează pentru buchete sau aranjamente cu orhidee. Alţi clienţi au avut cereri mai deosebite. “Am avut clienţi care au vrut să umplem camere de hotel cu trandafiri. Pentru aceasta am avut nevoie de aproximativ 700 de fire”, povesteşte Mircea Scărlătescu. Pentru o asemenea surpriză, clientul a plătit cam 700 de lei. În funcţie de modul în care sunt aranjate florile şi serviciile conexe, costurile adiţionale pot urca până la câteva mii de lei. Cea mai mare parte a florilor care ajung în România este achiziţionată din Olanda, doar o cincime provenind de pe piaţa internă. În funcţie de numărul de tranzacţii, pe primul loc în preferinţele românilor se află comercianţii de flori. Cei care au ales să ofere cadouri mai practice au preferat electrocasnicele, telefoanele mobile, confecţiile, jucăriile sau cosmeticele, potrivit reprezentanţilor Gecad ePayment. Obiectele de artizanat nu au trecere, pe lângă inimioare Cadourile de tipul obiectelor tradiţionale, cum sunt iile sau cuferele, sunt mai puţin căutate de clienţii români în această perioadă. “Segmentul nostru de piaţă este foarte mic în România. Suntem din ce în ce mai puţin admiraţi de români. Se resimte şi efectul crizei economice”, spune Doina Bulboacă, administratorul unui magazin online ce comercializează produse de artizanat. De aceea, vârful vânzărilor se înregistrează în perioada sărbătorilor de iarnă, când sunt cumpărate cadouri în special pentru străini. De asemenea, mai mulţi operatori de turism oferă pachete de vacanţă la preţuri promoţionale pentru această perioadă, astfel că şi numărul de tranzacţii online înregistrate va creşte şi pe acest segment. Prilej de a cheltui bani Celebrarea Sfântului Valentin este privită de mulţi drept o sărbătoare creată pentru a-i face pe oameni să scoată bani din buzunar. Americanii, de exemplu, au cheltuit anul trecut circa 17 miliarde de dolari pentru a cumpăra flori, inimioare sau îngeraşi. Cei mai mulţi bani au fost cheltuiţi, în medie, de tinerii cu vârsta între 25 şi 34 de ani. Aceştia au alocat pentru cumpărăturile de Sfântul Valentin circa 160 de dolari, în vreme ce tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani au cheltuit, în medie, aproximativ 145 de dolari. Persoanele cu vârsta între 55 şi 64 de ani au cheltuit 110 dolari. Anul acesta, cuplurile nu vor scoate mai multe de 130 de dolari din buzunar pentru a-şi face mici atenţii, potrivit unui studiu realizat de Federaţia Naţională a Comercianţilor din SUA. Astfel, americanii vor cheltui de Sfântul Valentin circa 14,1 miliarde de dolari. Bărbaţii vor da mai mulţi bani pentru a le face o bucurie partenerelor. Astfel, ei ar putea cheltui în medie, peste 135 de dolari, în vreme ce femeile vor cheltui puţin peste 72 de dolari. Şi preferinţele s-au schimbat. În locul inimioarelor şi al îngeraşilor, americanii vor cumpăra lucruri mai practice, cum sunt hainele. http://www.findnews.ro/salariile-din-banci-au-crescut-cu-24-anul-trecut-294399.html În schimb, salariul mediu brut pe bancă a scăzut cu 2,3%, la 5.239 de lei. Numărul angajaţilor în sistemul bancar a scăzut cu 3.724 pe parcursul anului trecut. Personalul din centrale s-a redus în 2009 cu 256 de angajaţi, respectiv cu 1,23%, la 20.394 de persoane. În 2009, profitul pe salariat a scăzut la 11.374 lei/salariat, faţă de 61.440 lei/salariat în decembrie 2008, în timp ce raportul active/salariat a urcat de la 4,4 milioane lei la 4,86 milioane lei. 127 de sucursale ale băncilor s-au închis Totodată, băncile au închis 127 de sucursale, reprezentând 1,9% din reţeaua teritorială, ajungând la 6.425 de unităţi la finele anului trecut. Băncile şi-au extins în trimestrul al treilea reţeaua teritorială cu 18 sucursale, dar au reluat închiderea de unităţi în ultimele trei luni din 2009, când au redus reţeaua cu 39 de unităţi. Potrivit datelor INS, câştigul salarial mediu net a crescut în decembrie 2009 cu 8,1% faţă de noiembrie, la 1.477 lei, însă era cu 0,8% mai redus comparativ cu aceeaşi lună din 2008. http://www.findnews.ro/masura-de-criza-la-flanco-reducere-de-50-pentru-al-doilea-produs-achizitionat-294400.html „Am hotărât să extindem campania de reduceri la nivel naţional după succesul înregistrat de aceasta în câteva magazine din ţară, unde a fost implementată într-o primă fază. Există o cerere bună pentru mai multe categorii de produse, însă cumpărătorii sunt încă destul de reticenţi din cauza lipsei banilor, dar şi a preţurilor pentru anumite obiecte de uz casnic. Pentru a veni în sprijinul clienţilor noştri din întreaga ţară am iniţiat această ofertă prin care căutăm să răspundem cât mai bine nevoilor acestora”, a declarat Adrian Olteanu, CEO al companiei. Prin promoţia „– 50% la al doilea produs” Flanco International urmăreşte stimularea vânzărilor într-un sezon caracterizat de un ritm mai lent al achiziţiilor, în special pentru produse precum notebook-uri, televizoare LCD sau electrocasnice mici. Campania „50% reducere la al doilea produs” implică achiziţia a cel puţin două produse dintre care unul să facă parte din lista specifică a fiecărui magazin Flanco, pusă la dispoziţia clienţilor. Produsele participante vor fi semnalizate cu eticheta: 50% DISCOUNT. Flanco, sub protecţia legii insolvenţei Flamingo International, listată la BVB, a intrat la cerere în insolvenţă la 14 decembrie după ce ING Bank România a încercat să execute silit stocurile de marfă cu care fusese garantat creditul de 17,5 milioane de euro acordat de bancă. Totodată, au intrat în insolvenţă şi alte firme din grupul Flamingo, respectiv Flamingo Computers şi Flanco International. Procedura de executare silită a fost declanşată asupra companiei şi a altor trei societăţi din grup, Flamingo Computers, Flanco International şi Flamingo Distribution Center. Prin intrarea în insolvenţă, grupul este protejat împotriva demersurilor de executare silită. Creditorii Flamingo International se vor întruni la 25 februarie, iar cei ai Flamingo Computers şi Flanco la 22 martie, respectiv 5 aprilie, potrivit unei decizii a Tribunalului Bucureşti. În afară de împrumutul ING Bank, Flamingo are datorii către UniCredit Ţiriac Bank România - 8,5 milioane de euro şi BRD Groupe Societe Generale - 6 milioane de euro. http://www.findnews.ro/venituri-in-scadere-si-mai-multi-clienti-pentru-vodafone-romania-294402.html Vodafone a ajuns, de asemenea, la 9.663.000 de clienţi la finele anului trecut, în creştere cu 128.000 comparativ cu sfârşitul anului 2008. "Deşi operăm într-un context economic dificil şi pe o piaţă extrem de competitivă, am reuşit să încheiem anul calendaristic 2009 cu rezultate bune. În ultimul an, am asistat la o diminuare cu peste 20% a industriei telecom locale, ceea ce ne determină să acordăm în continuare multă atenţie eficientizării business-ului nostru, precum şi adresării nevoilor actuale ale clienţilor", a declarat directorul general executiv al Vodafone România, Liliana Solomon (foto). Venitul mediu total pe utilizator (ARPU), calculat pe ultimele 12 luni, a înregistrat o valoare de 8,1 euro la 31 decembrie 2009, în timp ce ARPU mobil a ajuns la 8 euro în aceeaşi perioadă. Clienţii serviciilor pe bază de abonament reprezentau 38,4% din baza totală de clienţi a Vodafone România, iar cei ai serviciilor preplătite 61,6%, în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2009, comparativ cu 37,48%, respectiv 62,52% în aceeaşi perioadă a anului anterior. Astfel, numărul utilizatorilor pe bază de abonament a crescut cu 0,9% în 2009. Vodafone este cel mai mare grup de telecomunicaţii mobile din lume, cu aproximativ 333 milioane de clienţi în întreaga lume, la 31 decembrie 2009. Vodafone are divizii în 31 de ţări de pe cinci continente şi peste 40 de reţele partenere în întreaga lume. http://www.findnews.ro/cum-explica-psihologia-criza-financiara-294405.html Sistemul nostru economic a fost clădit în jurul premisei că oamenii sunt finţe raţionale, capabile să ia decizii economice conform unor calcule simple. „Homo economicus” instaurat de Adam Smith s-a dovedit însă a fi doar o construcţie teoretică. Oamenii de rând sunt iraţionali, auto-distructivi, incapabili să evalueze riscurile, manipulabili sau pur şi simplu proşti, iar dovada este chiar situaţia economică actuală. O latură emergentă a economiei încearcă să integreze cele mai recente progrese în psihologie într-o explicaţie mai flexibilă şi mai realistă a comportamentului economic uman. Economia comportamentală ia în calcul toate fluctuaţiile raţionalităţii umane, fie că este perturbată de emoţii, efectul de turmă, tehnici de marketing sau pur şi simplu incapacitatea lor de a face calcule economice. Oamenii au capacitatea de a crede în propriile minciuni „Economia comportamentală încearcă să explice de ce oamenii acţionează într-un mod auto-distructiv. Oamenii nu sunt computere. Dacă vrem să credem ceva, avem o capacitate uriaşă de a ne convinge de acest lucru. Oamenii au crezut că preţurile la case vor creşte la infinit. Este incredibil, pentru că în anii 1990 am avut un boom pe piaţa de capital şi în acea perioadă analiştii avertizau că vechile modele se vor prăbuşi. La mai puţin de zece ani distanţă, oamenii au crezut din nou, de data aceasta că preţurile din imobiliare vor creşte la nesfârşit, şi din nou analiştii au avertizat că această regulă nu mai e valabilă. Exemplul ilustrează incapacitatea oamenilor de a face generalizări”, explică economistul George Loewnstein în ultimul număr Discover Magazine. Primii economişti care au vorbit constant despre iraţionalitate, ca Irving Fisher sau Herbert Simon, nu au fost luaţi în serios până la începutul anilor '60, când cercetările din domeniul neuroştiinţelor au arătat că creierul uman nu este doar un procesor de informaţii, ci şi un respondent fin la stimuli. În 1988, economiştii Hersh Sheffrin şi Richard Thaller au arătat că oamenii nu sunt interesaţi de bunăstarea lor pe termen lung, ci sunt mai degrabă obsedaţi să-şi procure recompense imediate. „Previzibil iraţionali: forţele ascunse care ne influenţează deciziile” este o carte publicatăde economistul Dan Ariely la sfârşitul lui 2008, care care arată câteva dintre cele mai frecvente forme de iraţionalitate umană. Iraţionali într-un mod predictibil Ariely susţine că interpretăm lucrurile din jur în relaţie cu alţii şi nu avem automonie în gândire; avem reacţii necontrolate la anumiţi stimuli precum „gratis” sau „zero”; avem dificultăţi să luăm decizii raţionale când ne confruntăm cu situaţii care cer respectarea unor combinaţii de norme sociale (cereri prieteneşti, favoruri, afecţiune) şi norme economice (care se exprimă plin plăţi, facturi, preţuri etc); starea de excitare sexuală are efect deviant asupra gândiţii şi puterii de calcul, erotismul fiind cea mai bună unealtă de marketing din toate timpurile; „Oamenii nu ştiu nici măcar ce îşi dopresc până nu văd lucrul respectiv într-un context. Nu ştii că vrei o bicicletă de curse până nu vezi una la Tour de France, nu ştim de sistem de speaker dorim până nu vedem unul mai bun decât al nostru la urechea altcuiva, nici măcar nu ştim ce vrem să face cu propriile noastre vieţi până nu găsim o rudă sau un prieten care să facă ceva ce credem că ni s-ar potrivi”, scrie autorul. Deşi creierul nostru este făcut să găsească soluţii bune pe termen scurt, calculele pe termen lung ne ies prost. „Studiile clinice în care am scanat creierele subiecţilor au indicat regiuni ale creierului în care se formează o senzaţie asemănătoare cu durerea de fiecare dată când simt că trebuie să plătească un preţ prea mare pentru ceva. Cărţile de credit anesteziază durerea plăţii pentru că îşi lasă senzaţia că ai cheltuit bani, ci că ai împrumutat nişte bani”, explică profesorul Loewnstein pentru „Discovery Magazine”. Hipermotivaţia scade calitatea producţiei Comportamentul uman nu se manifestă raţional nici în domeniul producţiei. Excesul de motivaţie promovat în toate companiile a dus la o cultură a lăcomiei şi excesului, condusă după imperativul „trebuie să ajungi cât mai sus cât mai rapid”, munca fiind percepută doar ca un mijloc de a produce bani. Studiile arată că în domeniile care presupun creativitate şi discernământ, cu cât motivaţia financiară este mai puternică, cu atât performanţele sunt mai slabe. Cu alte cuvinte, oamenii muncesc mecanic cu gândul la recompensa din ziua de salariu şi nu mai au timp să se bucure şi să se implice interesat în procesul de producţie. „Vedem lăcomia ca pe o formă de disperare. Noi am numit-o hipermotivaţie. Lăcomia este de fapt în antiteză cu propriul interes, pentru că te străduieşti să atingi un scop în detrimentul unor lucruri mai importante pentru tine, valori pe care le preţuieşti pe termen lung”, a completat Loewnstein. În ultimii ani, economia comportamentală oferă soluţii pentru o varietate de probleme de zi cu zi, de la obezitate şi diferite forme de dependenţă, incapacitatea de a urma cu rigoare un tratament medical sau chiar încălzirea globală. Soluţiile pe care le propun însă în sfera economiei ar funcţiona doar dacă întregul mecanism s-ar mişca brusc în sens invers. „De exemplu, când ceri un meniu de la McDonalds, acesta include şi o băutură carbogazoasă. Am făcut cercetări de teren care au demonstrat că dacă faci opţiunile sănătoase de completare a meniului puţin mai convenabile - să le faci mai vizibile în meniu - îi poţi face pe oameni să mănânce mai sănătos. Te poţi folosi de lenea lor ca să îi ajuţi”, este de părere Loewnstein. Dar asta ar însemna ca restaurantele de tip McDonalds să îşi schimbe întregul model de business. Însă faptul că s-au pus bazele teoretice ale comportamentului iraţional şi indivizii devin conştienţi de mecanismele prin care le este deviată gândirea constituie primul pas către o schimbare reală. http://www.findnews.ro/mall-ul-sun-plaza-din-berceni-se-va-deschide-la-25-februarie-294407.html Finalizarea proiectului cu o suprafaţă construită de 210.000 de metri pătraţi, din care 80.000 spaţii închiriabile, a fost amânată de mai multe ori, data iniţială de deschidere fiind anul 2008. Ultima dată de deschidere a fost anunţată în luna octombrie a anului trecut, respectiv 18 februarie. Proiectul este dezvoltat de firma EMCT, investitorul fiind Sparkassen Immobilien, parte a grupului austriac Erste Bank. Centrul va cuprinde 150 de magazine, 2.000 de locuri de parcare şi are o conexiune cu staţia de metrou Piaţa Sudului, printr-un pasaj subteran. Potrivit declaraţiilor anterioare ale reprezentanţilor celor două companii, proiectul era închiriat în proporţie de peste 90%. Cora, Mobexpert şi Flanco, printre clienţi Printre retailerii prezenţi în cadrul centrului comercial se numără hypermarketul Cora, cu 23.000 metri pătraţi suprafaţă construită, Baumax, care îşi deschide pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi prima unitate din Bucureşti, Mobexpert, cu un magazin de 10.300 metri pătraţi, şi lanţul de electrocasnice Flanco, cu 2.500 metri pătraţi. De asemenea, centrul comercial va găzdui un magazin C&A, precum şi brandurile Inditex, respectiv Zara, Pull and Bear, Bershka şi Stradivarius, care vor ocupa o suprafaţă de 2.800 de metri pătraţi. Dezvoltatorul proiectului estima anul trecut o cifră de afaceri anuală a retailerilor de cel puţin 300 de milioane de euro. Chirie plus procent din vânzări Retailerii plătesc pentru spaţiile din centrul comercial o chirie fixă, care variază în funcţie de chiriaş, la care se adaugă un procent din vânzări, cuprins între 1,75% şi 9%. Sun Plaza, situat în sudul Capitalei, la intersecţia şoselelor Calea Văcăreşti, Olteniţei, Berceni şi Vasile Niţu, va mai cuprinde şi o clădire de birouri clasa A, cu o suprafaţă închiriabilă de 8.300 de metri pătraţi, care vor fi finalizate în vara acestui an. Sparkassen Immobilien mai deţine două terenuri în România, dintre care unul în zona Griviţa din Bucureşti, unde intenţionează să construiască spaţii de birouri şi un hotel de patru stele de 17.000 metri pătraţi. Al doilea teren se află în Jilava, lângă Bucureşti, unde compania ar putea dezvolta un centru comercial. Compania EMCT, înregistrată în România, este controlată de doi oameni de afaceri francezi şi este dezvoltatorul Sun Plaza. http://www.findnews.ro/romanii-cred-ca-au-crescut-preturile-la-produsele-alimentare-si-nealimentare-294408.html Studiul, realizat la sfârşitul lunii octombrie 2009, pe un eşantion de 780 de persoane, a urmărit percepţiile românilor peste 18 ani privind măsurile luate de companiile de bunuri de larg consum în perioada de criză în comparaţie cu perioada de dinainte. Astfel, 49% dintre respondenţi au apreciat că preţurile la produsele alimentare au crescut, în timp ce 44% au remarcat o majorare la cele nealimentare. De asemenea, 43% consideră că în perioada crizei preţurile la produsele alimentare au rămas neschimbate, iar 7% au remarcat o diminuare a preţurilor. Pentru produsele nealimentare, 45% au afirmat că preţurile au rămas la fel, iar 12% că sunt mai mici. Criza creşte numărul promoţiilor Pe de altă parte, consumatorii sunt de părere că recesiunea a adus mai multe promoţii, oferte speciale, tombole şi concursuri la produsele alimentare şi nealimentare. Mai exact, 46% dintre români au remarcat o creştere a numărului de promoţii la produsele alimentare, iar 40% dintre cei chestionaţi au declarat că au fost mai multe oferte speciale pentru cele nealimentare. "Gama de produse alimentare nu s-a diversificat în perioadă de criză, conform declaraţiilor a 54% dintre românii din urban, în timp ce 36% au observat sortimente noi. Situaţia este asemănătoare pentru produsele nealimentare, unde peste jumătate (57%) nu au observat produse noi, în comparaţie cu 36% care consideră că au apărut mai multe sortimente în perioada de criză", se arată în studiu. La fel de multe reclame Studiul a relevat că numărul de reclame nu a fost perceput ca fiind mai mic în perioada crizei faţă de cea premergătoare acesteia. "La produsele alimentare, aproape jumătate dintre românii cu vârsta peste 18 ani din mediul urban (49%) consideră că numărul de reclame difuzate la TV a rămas la fel, urmaţi de cei care cred că au fost mai multe reclame în această perioada (39%). Percepţia cu privire la reclamele la produsele nealimentare este asemanătoare - 51% nu au observat nicio diferenţă, 39% consideră că au fost mai multe reclame TV, iar 10% mai puţine", potrivit analizei. Mercury Research este prezentă pe piaţa din România din 1994 şi oferă servicii de cercetare despre consumatori şi companii din domeniile FMCG, financiar- bancar, IT& C, media, sănătate, industria auto sau social. http://www.findnews.ro/bnr-ia-in-calcul-pentru-2010-scumpiri-la-gaze-energie-termica-si-electricitate-294437.html " Faţă de proiecţia anterioară, în scenariul de bază curent se au în vedere pentru anul 2010 creşteri mai ample ale tarifelor la energia electrică şi gaze naturale, precum şi ale preţurilor medicamentelor, în timp ce pentru anul 2011 se anticipează ajustări mai consistente ale preţului medicamentelor şi ale tarifelor la energia termică şi serviciile de apă, canal, salubritate şi transport ", se arată în raportul trimestrial asupra inflaţiei publicat vineri de BNR. Banca centrală anticipează o variaţie a preţurilor administrate de 5,6% în 2010, faţă de estimarea anterioară, prezentată în luna noiembrie, care indica o creştere la această categorie de numai 2,7%. În aceste condiţii, preţurile administrate vor avea o contribuţie de 1,1 puncte procentuale la inflaţia prognozată pentru acest an, de 3,5%. De altfel, preţurile la energie electrică şi termică s-au scumpit deja la începutul acestui an, în timp ce la preţul gazelor declaraţiile autorităţiilor sunt contradictorii. Săptămâna trecută, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Tudor Şerban, declara pentru MEDIAFAX că preţul gazelor naturale va creşte în luna aprilie, iar persoanele cu o situaţie materială dificilă vor fi sprijinite la plata facturii. "Din aprilie nu va mai putea fi ţinută presiunea pe preţ. Comisia Europeană ne-a cerut să pregătim grafice pentru 2012-2013", afirma Şerban. La scurt timp, însă, reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei au negat informaţia, susţinând chiar că preţul gazelor naturale ar putea fi menţinut pe tot anul 2010, dacă nu vor fi temperaturi extrem de scăzute pe o perioadă îndelungată şi în lipsa unor probleme cu sistemul de transport. Preşedintele ANRE, Petru Lificiu, a explicat că a făcut "un experiment" şi i-a întrebat pe şefii departamentelor autorităţii dacă preţurile pot fi menţinute, iar răspunsurile, cu o singură excepţie, au fost pozitive. Autorităţile de la Bucureşti trebuie să prezinte Comisiei Europene, până în luna martie, un program privind liberalizarea preţului la gazele din producţia internă, în urma solicitărilor primite de la executivul Uniunii Europene. Preţurile gazelor plătite de consumatorii din România sunt cele mai reduse din UE, plasându-se la 50% din media Uniunii. Anul trecut, preţul plătit de populaţie pentru gaze naturale a scăzut cu 8%. La finele anului trecut, Lificiu a anunţat că preţul plătit de firme şi populaţie pentru energia electrică va creşte cu 3,5%-4%, de la 1 ianuarie 2010, fiind indexat cu inflaţia. Atât distribuitorii de gaze, cât şi cei de electricitate au solicitat ANRE majorarea preţurilor de la 1 ianuarie 2010 La energia termică, tarifele sunt stabilite la nivel local, pe baza avizului individual acordat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. http://www.findnews.ro/in-spatele-fiecarei-femei-puternice-sta-un-barbat-somer-294342.html În SUA, zilele acestea, subiectul repercusiunilor crizei economice concurează în paginile publicaţiilor economice cu o temă mai puţin analizată până acum: pentru prima dată în istorie, femeile vor depăşi, în primul trimestru al acestui an, numărul bărbaţilor pe piaţa muncii. Ce a determinat, în mare, schimbarea raportului de forţe? În primul rând, prăbuşirea abruptă a sectoarelor industriale şi de construcţii, unde femeile erau angajate în proporţie infimă. În acelaşi timp, mult mai redusă a fost scăderea domeniului preponderent feminin al serviciilor, care cunoscuse în anii precedenţi o creştere fabuloasă în toate statele bogate sau în curs de dezvoltare. O altă explicaţie este, potrivit Harvard Business Review, faptul că, forţate de situaţia financiară precară din ultimii doi ani, multe femei care deciseseră să renunţe la slujbă pentru a-şi creşte copiii au fost nevoite să se întoarcă pe piaţa muncii. „În statele dezvoltate, până la 78% din cei care şi-au pierdut locul de muncă de la începutul recesiunii şi până acum sunt bărbaţi. Astfel, deodată, soţiile care se hotărâseră să ia o pauză îndelungată de la mersul la slujbă au fost obligate să îşi caute un serviciu sau să se reîntoarcă la fostul loc de muncă“, analizează situaţia Joan Williams, director al Centrului pentru Calitatea Vieţii din cadrul Universităţii din California. Că este doar o chestiune de timp până când această situaţie se va generaliza în întreaga Europă (până în momentul de faţă doar Suedia şi Danemarca au o piaţă a muncii preponderent feminină) stă dovadă faptul că femeile au ocupat nu mai puţin de 75% din cele circa opt milioane de noi posturi create în Uniunea Europeană în ultimii nouă ani. Iar în rândul oamenilor rămaşi fără loc de muncă în ultimii doi ani, trei din patru sunt bărbaţi. În schimb, statele care au în continuare probleme în integrarea femeilor nu sunt, aşa cum ne-am aştepta, din America Latină şi nici din zona est-europeană. Potrivit Eurostat, directoratul pe probleme de statistică din cadrul UE, în Italia şi Japonia, rata ocupării în rândul angajaţilor bărbaţi este cu 20% mai mare decât cea a femeilor. Lipsite de forţă, dar educate În România, femeile reprezintă 45% din populaţia ocupată. În schimb, în ceea ce priveşte rata şomajului, bărbaţii acoperă aproape două treimi din cei 700.000 de şomeri înregistraţi până în luna septembrie a anului trecut. „Decalajul a fost provocat de căderea sectorului de construcţii şi mersul descendent al industriei grele, domenii ocupate majoritar de bărbaţi“, explică Luana Popa, membru fondator al Coaliţiei Asociaţilor Femeilor de Afaceri din România (CAFA). O perspectivă sociologică a problemei o dă fostul decan al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, Mihaela Miroiu: „Trăim tot mai puţin într-o economie industrială de tip mecanicist şi tot mai mult o economie automatizată, dar mai ales a cunoaşterii şi serviciilor. Aceasta determină o scădere a cererii de forţă de muncă fizic rezistentă. În plus, femeile ocupă masiv domenii care nu au cum să dispară în evoluţia societăţii: educaţia şi sănătatea“. Mai mult, adaugă ea, „există o evidentă tendinţă de feminizare a învăţământului superior. Fetele depăşesc 60% din totalul studenţilor, fapt ce determină o poziţie favorabilă în competiţia pentru joburi superior calificate, cele cerute de economiile cunoaşterii“. Salarii sensibil mai mici Şi, spre deosebire de alte state, unde femeile au intrat cu adevărat pe piaţa muncii abia în urmă cu jumătate de secol, „noi nu am avut cohorte ­întregi de femei casnice niciodată în istorie. Avem însă o tradiţie care creează femeilor complexe de inferioritate şi bărbaţilor complexe de superioritate. Este psihic nesănătos, moral nedrept şi economic ineficient“. E contrazisă de Cristina Grigorescu, directoarea Asociaţiei Femeilor Întreprinzătoare din România: „La nivel managerial, din contactele mele cu alţi membri ai comunităţii de afaceri, pot spune sincer că nu există nicio reticenţă din partea bărbaţilor în ceea ce ne priveşte.“ „Mai ales în situaţia financiară actuală, nu cred că vreun angajator se uită de ce sex este un angajat, ci doar la cât produce şi la ce ştie să facă“, spune şi Luana Popa. Totuşi, potrivit preşedintelui Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, femeile din România sunt plătite, în medie, cu 7,3% mai puţin decât bărbaţii pentru acelaşi număr de ore de muncă. Aceasta deşi, aşa cum remarcă reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANSE), „nu s-au constatat, de către inspectorii de muncă, discriminări pe bază de sex la stabilirea salariilor în niciun domeniu de activitate economică, iar cauza o reprezintă faptul că femeile lucrează în ramuri ale economiei cu venituri mai mici“. Mai ales în situaţia financiară actuală, nu cred că vreun angajator se uită de ce sex este un angajat, ci doar la cât produce şi la ce ştie să facă. Doar 3% din şefii celor mai mari 500 de companii din lume sunt femei. Aceasta în condiţiile în care, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Catalyst, companiile conduse de femei au, în general, profituri cu, atenţie, 35% mai mari decât restul. http://www.findnews.ro/la-ce-foloseste-scaderea-dobanzii-bnr-294344.html Cu toate acestea, efectele întârzie să se facă simţite: nici cererea de credite nu s-a revigorat, nici dobânzile n-au scăzut la fel de spectaculos. Potrivit statisticilor, dobânda medie la creditele noi în lei acordate de bănci a fost, în decembrie (ultima lună pentru care sunt disponibile statistici) de 15,57%, cu 7,5 puncte procentuale peste dobânda cheie a BNR. Diferenţa dintre dobânda practicată de banca centrală şi cele de la credite era, înainte de criză, până la jumătatea lui 2008, mult mai mică: de 3-4 puncte procetuale. Totuşi, diferenţele actuale sunt sub cele înregistrate în primele trei luni ale lui 2009, când bancherii au închis brusc robinetul creditării din cauza penuriei de lichidităţi şi a neîncrederii în economie, iar diferenţa dintre dobânda BNR şi cea de la bănci a fost de peste 10%. Pe lângă scăderea cererii de credite din cauza dobânzilor mai mari, băncile s-au confruntat şi cu o altă problemă: din ce în ce mai puţine solicitări din partea clienţilor, din cauza pesimismului potenţialilor beneficiari în privinţa veniturilor viitoare. Rezultatul: în 2009 am asistat la prima contracţie a creditului neguvernamental (împrumuturile în lei au scăzut cu 4,7%, iar cele în valută cu 1%), după ani buni în care portofoliile băncilor înregistrau creşteri spectaculoase, de peste 50%. Dacă reducerea repetară a dobânzilor decisă de BNR întârzie să-şi facă simţite efectele de revigorare a creditării, în privinţa descurajării economisirii, lucrurile au evoluat mult mai rapid. Dobânzile la depozite au scăzut mai repede: cu peste 40% în perioada ianuarie-decembrie 2009. Dobânda medie la depozitele noi scăzut la 9,72% la finele anului trecut, faţă de 16,43% în ianuarie 2009. La credite, dobânzile din decembrie (15,57%) erau cu doar 25% mai mici faţă de cele din ianuarie (20,91%). http://www.findnews.ro/prima-casa-2-pune-constructorii-pe-liber-294346.html Ieşirea din impas a constructorilor pare tot mai îndepărtată. Intenţia premierului Emil Boc ca după 15 februarie programul „Prima casă” să se axeze pe locuinţele noi se pare că nu poate fi pusă practică. Cel puţin asta susţine ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu. Ministrul a declarat, pentru EVZ, că nu este posibil să se facă o distincţie între locuinţele noi şi cele vechi. Totuşi, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), Aurel Şaramet, ne-a precizat că încă se lucrează la proiectul de act normativ pentru schimbarea programului. „Căutăm să găsim soluţii şi pentru construcţia de case de la zero”, spune Şaramet. Reprezentanţii patronatelor din construcţii, cei care au cerut insistent încă din vara anului trecut ca „Prima casă” să se axeze pe locuinţele ridicate de la zero, au reacţionat imediat la declaraţiile ministrului de finanţe. Interesele intermediarilor din sectorul imobiliar, apărate „Dacă nu vor fi sprijinite locuinţele de la zero, atunci «Prima casă» nu se modelează exact pe nevoile economiei reale şi pe cerinţele constructorilor, ci se va duce pe interesele intermediarilor din zona afacerilor imobiliare”, ne-a declarat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii. Potrivit acestuia, lipsa programelor de susţinere a construcţiilor, inclusiv „Prima casă”, creanţele ridicate, întârzierea finanţărilor vor duce la majorarea semnificativă, cu 10%-15%, a şomajului din sector, ceea ce înseamnă peste 35.000 de oameni. Preşedintele CONPIROM, Vasile Turcu, spune, la rândul său, că susţinerea locuinţelor de la zero prin „Prima casă” ar fi angrenat peste 200.000 de oameni din construcţii şi sectoarele conexe: proiectare, producătorii de balast, BCA, vopseluri, uşi etc. Acum, aceştia ar putea îngroşa rândurile şomerilor. „Aşa am discutat cu autorităţile, inclusiv cu premierul Emil Boc, să se asigure în primul rând case de la zero, la preţuri accesibile. Acum înseamnă că nu producem nimic şi îi îmbogăţim pe dezvoltatorii imobiliari din afară, care repatriază profitul”, susţine Turcu. Până în prezent, 14.000 de locuinţe au fost cumpărate în cadrul programului „Prima casă”, valoarea garanţiilor guvernamentale acordate fiind de 595 de milioane de euro. Valoarea medie a garanţiilor acordate se ridică la 42.000 de euro. Peste 80% din credite au fost acordate pentru achiziţia de locuinţe vechi. Circa jumătate din apartamentele cumpărate prin program sunt cu două camere. Încă un pas spre credite mai ieftine Banca centrală a redus din nou dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale la 7% şi a menţinut ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, la 15%, şi în valută, la 25%. Economistul-şef al Raif feisen Bank, Ionuţ Dumitru, citat de Mediafax, consideră că decizia Consiliului de Administraţie al BNR va duce iniţial la scăderea dobânzilor pe piaţa monetară şi ulterior a ratelor la depozite şi la credite. Majoritatea analiştilor au anticipat anterior deciziei BNR reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, pe fondul unei performanţe bune în procesul de dezinflaţie şi pentru stimularea creditării. Cu toate acestea, băncile nu se „înghesuie” să reducă dobânzile a împrumturi. Acest lucru reiese şi din faptul că la finele anului trecut dobânzile practi cate la creditele în lei erau peste cele din toamna anului 2008, deşi do bân da-cheie a fost redusă cu 2,5 puncte procentuale, în perioada amintită. http://www.findnews.ro/noua-taxa-pe-casa-s-ar-putea-aplica-din-2011-294348.html „Nu există o calculaţie în momentul de faţă în privinţa nivelului taxelor. (...) E un lucru pe care îl discutăm, poate găsim soluţii pentru anul viitor”, a declarat Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor, într-un interviu acordat EVZ. Oficialul a afirmat, în urmă cu două săptămâni, că doreşte taxarea proprietăţilor din România la valoarea lor reală, ceea ce ar creşte nivelul impozitelor „în zona miilor de euro”. „În România, comparativ cu alte state europene, veniturile din taxarea proprietăţii sunt foarte scăzute. Din păcate, din cauza veniturilor reduse ale cetăţenilor români, nu putem să punem taxe pe proprietate la nivelul la care ar trebuie puse”, ne-a spus oficialul. Potrivit acestuia, există vile care au o valoare de piaţă de milioane de euro, care sunt înregistrate la o valoare de zeci de mii de euro, conform căreia se calculează taxele. „Asta este de fapt o curăţenie. Ea ţine foarte mult şi de cât de mult vor şi administraţiile locale să facă curăţenie”, susţine ministrul. Ministrul finanţelor îşi ţine banii în lei, în România Întrebat în ce monedă le recomandă românilor să-şi ţină banii, şeful Finanţelor ne-a spus: „În ce monedă doresc şi unde doresc. Eu, personal, îmi ţin banii în lei în România”. Referitor la disponibilizări, acestea nu vor avea loc „în masă” şi vor fi decise de fiecare minister. La Ministerul Finanţelor Publice nu există un program de concedieri organizate, dar fiecare angajat va intra în vizorul ministrului. „În momentul de faţă, în fiecare zonă din Ministerul Finanţelor se analizează eficienţa. Va fi un subiect asupra căruia mă voi apleca de acum încolo”, a precizat Vlădescu. „Toate rudele de la ţară se plâng de venituri mici” El consideră că România este tulburată de spaimele economice. „Mi s-a întâmplat ca un copil sămi spună în piaţă «Vă rog, scoateţi România din criză», ceea ce mie mi se pare dramatic”, spune ministrul. Potrivit acestuia, România este un stat echilibrat, care plăteşte pensiile şi salariile. „Şi mama mea, şi rudele mele de la ţară - toată lumea îmi spune cât de mici sunt veniturile, dar cu aceeaşi onestitate le spun şi eu că mai mari nu pot fi”, adaugă Vlădescu. http://www.findnews.ro/impozitul-de-3-pe-venit-unic-in-europa-294353.html Odată cu eliminarea impozitului de 3% pe venitul microîntreprinderilor, de la începutul acestui an, a dispărut o excepţie din Uniunea Europeană. Aflaţi, în cadrul campaniei EVZ de susţinere a microîntreprinderilor plătitoare, până la finele lui 2009, de impozit pe venitul microîntreprinderilor, cum sunt sus ţinute micile afaceri în alte state membre. „Un regim fiscal preferenţial pentru microîntreprinderi nu mai există cam pe nicăieri în Europa”, a declarat Raluca Bontaş, tax manager la compania de consultanţă Deloitte România, pentru EVZ. Cehii îşi deduc cheltuieli mai mari Autorităţile din Bulgaria îşi stimulează companiile cu o cotă unică pe profit de 10%. Iar Cehia îi ajută pe micii antreprenori permiţându-le să deducă mai multe cheltuieli din calculul profitului supus impozitării. „De exemplu, în Cehia, dacă un antreprenor, un free-lancer, care este un fel de PFA, are un venit de 100.000 de euro, statul îi garantează deducerea unor cheltuieli în sumă de 60% din venit, fără să aducă documente justificative”, explică Raluca Bontaş. Nici în ţări precum Franţa, Germania sau Polonia nu există un regim fiscal special pentru afacerile mici. În Vest, în general, cotele de impozitare sunt mai mari decât ale noastre şi sunt progresive, spune consultantul Deloitte. Irlanda, excepţia de la regulă Excepţia de la regulă, însă pe o perioadă limitată, este Irlanda. Potrivit reprezentantei companiei de consultanţă, în Irlanda, firmele înregistrate după 18 octombrie 2008 şi care au început să activeze din 2009 nu plătesc impozit pe profit timp de trei ani. Condiţia este ca impozitul calculat să nu depăşească 40.000-60.000 de euro. „A fost o măsură anticriză luată din timp, deja pusă în practică la începutul lui 2009”, susţine Raluca Bontaş. Spre deosebire de România, unde microîntreprinderile sunt societăţile care au o cifră de afaceri de cel mult 100.000 de euro pe an, în Spania - în categoria firmelor mici - intră cele cu afaceri de până în 8 milioane de euro anual. Avantajul de care beneficiază acestea este o taxare cu doar 25% pe profit, faţă de cota de peste 30% pentru primii 125.000 de euro. Jumătate din microfirme ar putea trece în offshore Eliminarea opţiunii impozitului de 3% pe venitul microîntreprinderii şi neintroducerea vreunei alte facilităţi fiscale pentru aceste firme le vor împinge pe majoritatea în două direcţii principale: fie spre faliment, fie spre offshore, spune Mirela Şerban, partener al companiei de contabilitate, consultanţă fiscală şi audit R&M Audit, într-un comunicat de presă. Potrivit acesteia, companiile off shore, asociate în general cu societăţile mari, sunt căutate şi de IMM-uri. „Mărirea impozitelor şi costurile în scădere privind înfiinţarea şi funcţionarea unui offshore vor conduce la creşterea numărului de companii care vor apela la astfel de alternative fiscale”, afirmă reprezentantul R&M Audit. Conform estimărilor companiei, aproximativ 15%-20% dintre fostele microîntreprinderi se vor transforma în PFA, 25% dintre aceste societăţi vor începe să plătească noul impozit pe profit. Restul vor lua în calcul varianta funcţionării sub umbrela unui offshore. În opinia reprezentanţilor R&M Audit, statul poate stopa plecarea firmelor în ţări mai prietenoase din punct de vedere fiscal prin introducerea sau menţinerea unor facilităţi fiscale pentru anumite categorii de firme, pentru menţinerea în anumite condiţii a forţei de muncă angajate. http://www.findnews.ro/fabrica-samsung-la-dragasani-294370.html Deputatul Vasile Bleotu a făcut public astăzi interesul coreenilor de a investi într-o fabrică de componente electronice în Drăgăşani: "Eu am avut mai multe runde de discuţii cu oameni de afaceri din Coreea de Sud. Stiu că sunt interesaţi de oraşul viilor. Dragaşaniul a fost vizitat de ambasadorul Coreei de Sud. Sunt convins ca odată cu iesirea României din criză, facilităţile pe care acest municipiu la are îi vor atrage să investeasca aici", a spus Bleotu. Acesta a punctat: "Aşteptăm, în perioada urmatoare, o delegaţie de la Samsung să vină în zona industrială". Cristrian Nedelcu, primarul municipiului Dragăşani s-a arătat încântat de această idee: "Dacă este adevărat acest interes, această investiţie ar însemna o dezvoltare a industriei oraşului, industrie care a decăzut în ultimii 20 de ani. Noi, municipalitatea, venim cu multe facilităţi. Este interesul nostru să revigoram industria din cel de-al doilea centru urban al Vâlcii". http://www.findnews.ro/anat-estimeaza-incasari-duble-prin-programul-inscrieri-timpurii-294270.html În perioada 1 februarie-31 martie, românii vor putea achiziţiona de la agenţiile de turism, membre ANAT, prin Programul "Înscrieri timpurii", pachete turistice cu discount-uri de 20-30%. Anul trecut, reducerile au fost de 15-20%, iar de program au beneficiat 30.000 de turişti, care au plătit 30 milioane lei. Vânzări şi turişti de două ori mai mulţi "În acest an, atât numărul turiştilor, cât şi valoarea vânzărilor în acest program se vor dubla. Estimăm că în program se vor înscrie peste 200 hoteluri şi mai mult de 400 agenţii de turism", a spus Martin. Ea a adăugat că, spre deosebire de anul trecut, când s-au înscris în program doar hoteluri de pe litoral şi din zona montană, în acest an vor participa şi unităţi de turism din staţiunile balneare şi din Deltă. Pentru a beneficia de educeri, turistul va trebui să plătească vacanţa integral până la sfârşitul lunii martie. Promovarea programului va fi asigurată, în principal, de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. "Intenţionăm să extindem acest program şi pentru turiştii străini care vin în România", a mai spus Corina Martin. http://www.findnews.ro/vladescu-nu-avem-posibilitatea-de-a-mari-salariile-294271.html "Pentru cei care protestează pentru şomajul tehnic, le spun că vineri vom rezolva această problemă. Pentru cei care vor măriri de salariu, spun că nu avem posibilitatea. Nu avem posibilitatea să mărim salariile", a spus Vlădescu, solicitat, marţi, de jurnalişti să comenteze greva funcţionarilor publici. Premierul Emil Boc a anunţat, săptămâna trecută, că prelungirea pentru 2010 a şomajului tehnic va fi decisă în şedinţa de vineri a Guvernului. Aproximativ 45.000 de funcţionari publici din primării, consilii judeţene şi locale, administraţii financiare, poliţie comunitară au întrerupt activitatea, marţi dimineaţa, la ora 8.30, pentru două ore, nemulţumiţi de diminuarea salariilor şi de disponibilizările preconizate. Funcţionari publici din toată ţara au declanşat greva de avertisment de două ore, urmând să intre în grevă generală pe termen nelimitat pe 12 februarie, dacă Guvernul nu va răspunde solicitărilor legate de creşterea salariilor mici şi de păstrarea locurilor de muncă. http://www.findnews.ro/criza-provoaca-demisii-de-la-conducerea-asiguratorilor-294272.html Într-un mail transmis colaboratorilor, Maioreanu explică decizia prin faptul că acţionarul majoritar al asigurătorului, Signal Iduna Germania, a decis să îşi reducă investiţiile în România. “Anul 2009 a fost un an dificil pentru piaţa românească si pentru Signal Iduna. Deşi compania era pregatită să ofere soluţii profesionale şi inovative într-unul dintre cele mai aşteptate şi solicitate sectoare ale serviciilor financiare din România, lansarea noastră a coincis cu începutul crizei economice, iar piaţa de asigurări de sănătate a evoluat în mod defavorabil. În consecinta, Signal Iduna Germania a decis să îşi diminueze substanţial expunerea financiară în România şi să îşi limiteze activitatea până când piaţa va evolua pozitiv”, afirmă fosta şefă a asigurătorului în mail-ul transmis colaboratorilor. Signal Iduna şi-a început activitatea pe piaţa românească în a doua parte a anului 2008, axându-se pe vânzarea de asigurări de sănătate. În 2008 compania a raportat o pierdere de peste 1,6 milioane de lei, potrivit raportului anual. Piaţa asigurărilor de viaţă, care include şi poliţele de sănătate, a înregistrat la sfârşitul primelor nouă luni din 2009 o scădere cu 9,65%. http://www.findnews.ro/ce-risca-micii-patroni-care-isi-umfla-cheltuielile-294289.html Pus în situaţia să plătească anul acesta un impozit de 16% pe profit, după ce a achitat, până anul trecut, taxa de 3% pe venit, Ilie V., un om de afaceri din Ilfov, spune că va fi nevoit să înregistreze prin firmă cât mai multe cheltuieli. În acest fel, „o să-mi convină să plătesc 16% pe profit, pentru că voi ajunge să nu am niciun profit”, ne spune el. Micul întreprinzător, care activează în comerţ, afirmă că îşi va face asigurare CASCO pentru autoturism şi asigurare de viaţă, pentru a-şi umfla cheltuielile. În cadrul campaniei EVZ de susţinere a micilor firme care au plătit, până pe 31 decembrie 2009, un impozit de 3% pe venit, vă prezentăm astăzi soluţiile pentru reducerea costurilor şi pericolele care pot apărea când încercaţi să plătiţi un bir mai mic la stat. Soluţiile avocaţilor pentru reducerea costurilor „Trebuie să facem o analiză din toate punctele de vedere ale afacerii: juridic, economic, comercial, contabil şi fiscal şi numai după aceea să alegem o variantă optimă de funcţionare”, afirmă Luminiţa Ristea, partener la compania de consultanţă Nexia International. La rândul său, avocatul Gabriel Biriş spune că principalele pericole cu care se vor confrunta firmele şi în 2010 sunt cererea scăzută şi clienţii rău-platnici. „Recomandarea mea este să nu livreze companiilor despre care ştiu că au probleme fără plată în avans, să nu accepte termene de plată foarte lungi şi să se asigure că au instrumente legale (contracte, documente de recepţie, facturi acceptate) care să le permită recuperarea cât mai rapidă a creanţelor asupra clienţilor”, ne-a spus Biriş. Totodată, companiile nu trebuie să achite impozite mai mari decât strictul necesar. „Pentru aceasta trebuie să se asigure că au toate documentele justificative cerute de lege pentru a putea deduce cheltuielile”, spune avocatul. El le recomandă să studieze în Codul Fiscal avantajele neimpozabile, dar deductibile pe care le pot acorda angajaţilor precum bonuri de masă, tichete cadou sau diurne. „Un alt truc, în special în firmele mici cu puţin personal, în care directorul se ocupă şi de vânzări, este să se împartă fişa postului astfel încât să apară, pe lângă management, şi funcţia de agent de vânzări - în felul acesta, cheltuielile cu combustibilul vor fi deductibile”, ne-a precizat Biriş. Facturile falsificate, pedepsite cu închisoare Unii consultanţi au avertizat chiar că, odată cu înlocuirea impozitului de 3% pe venit cu cota unică, va înflori afacerea cu facturi fără acoperire, în încercarea micilor întreprinzători de a-şi ascunde profiturile pentru a plăti cât mai puţin la stat. Însă nu trebuie uitate riscurile. Potrivit avocatului Gabriel Biriş, cei care sunt prinşi că falsifică facturi folosind datele de identificare ale unei firme - ceea ce nu este deloc complicat - ajung după gratii. În plus, nu toate cheltuielile sunt luate în considerare la calculul profitului. Astfel, mare atenţie la facturile pe care le înregistraţi în contabilitate. Trebuie să discutaţi cu un contabil sau cu un consultant, fie să citiţi Titlul II, articolul 21 din Codul fiscal pentru a afla ce cheltuieli sunt deductibile. http://www.findnews.ro/vladescu-prima-casa-nu-se-schimba-creste-doar-garantia-294292.html Programul „Prima casă” va continua în egală măsură pentru locuinţele noi, cât şi pentru cele vechi, a declarat Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor publice, într-un interviu acordat EVZ. După ce premierul Emil Boc a anunţat că programul se va modifica, după 15 februarie, axându-se în principal pe construcţia de case noi, evaluările Finanţelor au arătat că acest lucru nu e posibil, deoarece nu va relansa sectorul construcţiilor. Este una dintre măsurile anticriză susţinute de actualul şef de la Finanţe. Cum va arăta etapa a doua a programului „Prima casă”? Ce sumă va fi destinată locuinţelor noi şi câţi bani celor vechi? Sebastian Vlădescu: Nu vom face o distincţie între locuinţe noi şi locuinţe vechi, nu e posibil acest lucru. Plafonul va fi în mod cert majorat. Trebuie să vedem din totalul plafonului care ne-a rămas disponibil - am mai obţinut o suplimentare de plafon de aproape un miliard de euro - cum îl distribuim: cât pentru „Prima casă”, cât pentru cofinanţări din fonduri structurale şi cât pentru alte proiecte de investiţii. Nu am stabilit încă, dar probabil că vom merge undeva dincolo de 700 de milioane de euro. Totodată, ne gândim să majorăm garanţia acordată de stat. Sunt propuneri să fie între 70.000 şi 100.000 de euro, dar cred că 100.000 este excesiv. Vom decide săptămâna asta. Ţigările şi băuturile alcoolice vor dispărea din magazinele duty-free? Există o presiune solidă pentru reducerea posibilităţii de fraudă fiscală prin contrabandă cu produse accizabile, inclusiv prin duty-free-uri. Este posibil ca măsura să fie implementată, probabil că în primul trimestru al acestui an. Veţi anunţa un plan anticriză? Am o problemă cu strategiile, pentru că lumea e mult mai dedicată creării planului, decât implementării efective de măsuri. Pentru mine, ieşirea din criză şi reuşita României de a intra pe creştere economică sunt o preocupare zilnică. Nu am nevoie de un plan. Sunt măsuri pe care le luăm în mod constant, de la modernizarea programului „Prima casă” până la sisteme de garantare pentru autorităţile locale, încurajarea absorbţiei fondurilor structurale. Care sunt principalele măsuri guvernamentale menite să ajute economia? Oricare dintre măsurile pe care le luăm: şomajul tehnic, măsuri pentru susţinerea angajării şomerilor, scheme de garantare pentru companii şi pentru autorităţile locale. Toată lumea spune că nu există suport pentru agricultură. Eu spun că există, dar în altă formă: România ca stat membru accesează fonduri europene şi bugetare în structuri noi. Şi mai este ceva care nu place: dacă vrei să beneficiezi de susţinere, trebuie să te înregistrezi fiscal şi să plăteşti taxe şi impozite. Nu poţi tot timpul să ceri fără să plăteşti nimic. Când începeţi taxarea agriculturii? Am vrut să încep acest lucru în 1997. De atunci vreau în mod constant să fiscalizez cât mai mult din agricultură: proprietatea agricolă, munca în agricultură, produsele agricole. E un proces lung, greu şi cu mulţi opozanţi. 700 milioane de euro reprezintă suma pentru acordarea de garanţii în 2010 Proprietarii ar putea profita să scumpească locuinţele Majorarea plafonului pentru „Prima casă” ar putea încuraja creşterea uşoară a preţurilor, dar nu va debloca piaţa imobiliară, afirmă specialiştii din domeniu. „Orice stimulent în favoarea uşurinţei accesului la creditări poate rezulta un preţ mai mare”, spune Adrian Şişchin, directorul companiei de consultanţă imobiliară Re/ max. Potrivit acestuia, principala problemă în acest moment este legată de calificarea în cadrul programului şi mai puţin de plafon. Puţine tranzacţii în 2009 „Efectul acestei măsuri ar fi mai degrabă psihologic, decât practic. Să nu uităm că, din totalul tranzacţiilor de anul trecut, „Prima casă” a reprezentat un procent nesemnificativ”, e de părere analistul Radu Zilişteanu. El afirmă că numai 8.000 de tranzacţii au fost realizate prin creditele garantate de stat, din cele circa 350.000 rea lizate pe tot parcursul lui 2009. „Cei din Ministerul de Finanţe nu au o radiografie exactă a ceea ce s-a întâmplat cu «Prima casă» anul trecut. Dacă au renunţat la iniţiativa de a adapta programul numai pentru locuinţele noi, înseamnă că nu au găsit varianta legală de a face acest lucru. La ultima discuţie, şeful Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, îi avertiza că e discriminare dacă se face diferenţa între locuinţe noi şi cele vechi”, spune Zilişteanu. O serie de studii au constatat că preţurile locuinţelor de două camere au crescut odată cu introducerea programului. În Militari, de exemplu, un apartament de două camere a crescut de la 55.000-57.000 de euro, la 63.000-65.000 de euro. http://www.findnews.ro/bnr-ieftineste-creditele-in-lei-294310.html Luna trecută, BNR a tăiat dobânda de politică monetară, de la 8% la 7,5%. Băncile au reacţionat, reducând dobânzile aplicate la credite. Decizia BNR a confirmat aşteptările analiştilor, care estimau că banca centrală va diminua dobânda de politică monetară cu 0,5%, de la 7,5% la 7%. Însă, creditele în lei se vor ieftini de abia peste câteva săptămâni. Analistul bancar Bogdan Baltazar spune că decizia BNR vine pe fondul menţinerii unei rate scăzute a inflaţiei. "BNR a făcut acest lucru pentru a ajuta creditarea", consideră Baltazar. Analistul apreciază că, printre motivele menţinerii dobânzii-cheie la un nivel ridicat faţă de alte state, s-a aflat şi dorinţa BNR de a stimula economisirea. În acest context, reducerea dobânzii de politică monetară va conduce la diminuarea dobânzilor aplicate depozitelor în lei. Astfel, câştigul celor aleg să îşi păstreze economiile în bănci ar putea să scadă, dacă BNR va continua politica de reducere a dobânzii-cheie. Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea, apreciază că dobânda de politică monetară va continua să fie redusă. Banca Naţională a reuşit să menţină inflaţia la nivelul propus luna trecută, iar România a îndeplinit condiţiile impuse de FMI şi Comisia Europeană, astfel că cele două instituţii vor vira tranşele restante din împrumutul acordat ţării noastre. Dobânzile, prea mari pentru patroni Oamenii de afaceri s-au plâns de faptul că bancherii impun condiţii prohibitive la acordarea creditelor, astfel că accesul la finanţare este extrem de limitat. În aceste condiţii, şansele ca economia să îşi revină sunt diminuate. Pentru ca dobânzile aplicate de bănci să scadă suficient de mult, astfel încât şi patronii şi populaţia să poată lua credite, BNR ar fi trebuit să reducă dobânda de politică monetară cu 0,75%, apreciază analiştii ING. “Având în vedere nivelul înalt al dobânzii reale, o reducere de 75 puncte de bază este mai potrivită pentru a atinge un nivel mai jos al ratei reale. O reducere de numai 50 de puncte de bază ar menţine nivelul actual al dobânzii reale, sau chiar l-ar mări, dacă avem în vedere că previziunile băncii centrale privind evoluţia inflaţiei sunt mult mai optimiste decât ale noastre”, apreciază economistul şef al ING, Nicolaie Alexandru-Chideşciuc. Totuşi, dincolo de dobânzi, clienţii băncilor trebuie să fie atenţi la taxele şi comisioanele pe care le impun băncile. Acestea ar putea creşte, pentru ca bancherii să recupereze banii pierduţi din cauza înmulţirii creditelor neperformante şi a impunerii taxei pe tranzacţiile financiare interbancare. Ce au făcut alte state Pentru a stimula creditarea, în Marea Britanie, dobânda-cheie a fost menţinută la nivel record de 0,5%. În ultimul trimestru din 2009, economia britanică a înregistrat o creştere de 0,1% a PIB-ului, faţă de trimestrul anterior, ieşind astfel din recesiune. În India, una dintre ţările emergente cu cel mai rapid ritm de creştere economică, inflaţia mare a motivat Banca Centrală să menţină dobânda de referinţă la nivelul de 8,5%. Pentru luna ianuarie 2010, rata estimată a inflaţiei a fost de 6,5%. China a cerut bancherilor să limiteze creditarea şi să controleze strict modul în care banii împrumutaţi sunt folosiţi, pentru a preveni evaziunea. Banca Centrală a Australiei a menţinut dobânda-cheie la 3,75%. Guvernatorul Glenn Stevens a explicat decizia prin faptul că accesul la creditare pe pieţele externe este încă limitat, iar inflaţia trebuie controlată. Economia Australiei şi-a revenit din recesiune într-un ritm mai alert decât cel înregistrat în alte state, cum sunt cele din Uniunea Europeană şi Statele Unite. http://www.findnews.ro/mobila-din-polonia-invadeaza-piata-romaneasca-294311.html Alături de piesele de dormitor, bucătărie sau birou, fabricate de micii producători români, comercianţii expun mobilă cu afiş “import Polonia“ sau “ Produs în Polonia“, despre care spun că este mai bună decât cea autohtonă. Produse asemănătoare ca design cu cele româneşti au preţuri mai mari cu până la câteva sute de lei. În plus, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România, Aurica Sereny, a declarat pentru evz că importurile se fac la preţuri mici, dar cele de vânzare, pe care le plătesc consumatorii, ajung cu mult mai mari decât în cazul mobilierului românesc. Potrivit reprezentantei Asociaţiei, preţul cu care se aduce în ţara noastră este cu până la 30% mai mic decât preţul de producţie românească. În ceea ce priveşte calitatea, Sereny susţine că aceasta este una mai scăzută în cazul mobilei importate, pentru fabricarea căreia “ se folosesc panouri subţiri de PAL (...). Produsele româneşti sunt mult mai bune, furnirul este de calitate“. Dar Polonia nu este singura ţară care face concurenţă României în industria mobilei. Mobilă din Turcia şi China Turcia, China, Italia sau Cehia sunt alte state care creează probleme fabricanţilor români, fie că sunt producători mari sau mici, de mobilier de lux sau obişnuit. Dacă în România intră mobilă ieftină, realizată din materiale puţin rezistente, ţara noastră vinde la export numai mobilă din lemn masiv. Anul trecut, valoarea exporturilor a scăzut însă la peste 821 de milioane de euro, de la 957 de milioane, cât a înregistrat în 2008. Principalele destinaţii spre care se îndreaptă piesele de mobilier românesc sunt ţări precum: * Franţa – cu aproximativ 20% din cantitatea exportată * Germania – aproximativ 17% * Italia – aproape 12% Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă spune că în Europa de Vest merge 85% din valoarea totală a exportului. Ucraina vinde mobilă românească Rusiei De asemenea, Ucraina şi Moldova sunt alte ţări importante pe harta exportului. “Comercianţii din Ucraina şi Moldova cumpără din România pentru a reexporta apoi în Rusia“, susţine Sereny. http://www.findnews.ro/persoanele-fizice-ar-putea-avea-dreptul-sa-cumpere-actiuni-la-casele-de-compensare-294211.html Propunerile sunt prezentate într-un proiect de modificare a regulamentului de autorizare şi funcţionare a Depozitarului Central, caselor de compensare şi contrapărţilor centrale emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) în 2005. Potrivit actualului regulament, numai persoanele juridice pot să deţină acţiuni la o casă de compensare sau contraparte centrală. În România activează două case de comensare, respectiv Casa de Compensare Bucureşti şi Casa Română de Compensaţie Sibiu. Casa de Compensare Bucureşti are 187 de acţionari, dintre care Bursa de Valori Bucureşti deţine 50,9% din titluri. Bursa de la Sibiu este cel mai mare acţionar al Casei Române de Compensaţie, cu o particpaţie de 41,19%, restul titlurilor fiind în posesia a 71 firme. Propunerea CNVM pentru introducerea scrisorilor de garanţie bancară pe lista titlurilor acceptate pentru constituirea marjelor ar putea avea un efect pozitiv asupra pieţei de capital, întrucât investitorii trebuie în prezent să pună gaj bani şi/sau titluri din portofoliu, care nu pot fi tranzacţionate decât dacă sunt înlocuite de alte titluri sau bani. CNVM propune şi introducerea unor prevederi care să permită investitorilor care tranzacţionează în afara unei pieţe reglementate sau a unui sistem alternativ, atât în România, cât şi în străinătate, să stabilească de comun acord data la care să facă plata operaţiunilor respective. În prezent, tranzacţiile se decontează la trei zile după realizarea transferului. În plus, pentru investitorii care tranzacţionează pe bursele externe acţiunile unor companii care nu sunt înregistrate la un depozitar central din România Comisia propune transferul titlurilor fără plata banilor, momentul plăţii urmând să fie stabilit de comun acord de cumpărător şi vânzător. Comisia vrea, totodată, să oblige conducerile depozitarilor să îi transmită trimestrial o balanţă de verificare analitică şi un raport în care să fie incluse evoluţia principalilor indicatori economico-financiari, situaţia activelor financiare cu grad ridicat de lichiditate. În raport trebuie explicaţi şi factorii care au dus la modificările apărute în comparaţie cu informaţiile din raportul anterior. Pe piaţa autohtonă de capital activează doi depozitari centrali - Depozitarul Central de la Bucureşti, parte a grupului BVB, şi Depozitarul Sibex, înfiinţat de bursa din Sibiu. http://www.findnews.ro/perspectivele-economiei-romanesti-s-au-imbunatatit-semnificativ-294212.html Indicele percepţiei analiştilor financiari asupra situaţiei economice actuale a crescut în România cu 17,4 puncte în ianuarie, la -58,6, cel mai scăzut nivel dintre ţările Europei Centrale şi de Est, subliniind dificultăţile cu care se confruntă în prezent economia românească. Totuşi, indicatorul care reflectă aşteptările experţilor privind perspectivele economiei româneşti în următoarele şase luni s-a îmbunătăţit semnificativ, cu 25,7 puncte, la 64,4 puncte. Indicii reprezintă raportul dintre părerile nefavorabile şi cele pozitive oferite de analişti cu privire la chestiunile puse în discuţie. "Aşteptările economice pentru Ungaria, România şi Croaţia s-au îmbunătăţit considerabil, iar acestea le-au prins din urmă pe celelalte economii din Europa Centrală şi de Est", se arată într-un raport privind rezultatele sondajului, care mai acoperă Cehia, Polonia şi Slovacia. În ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei, opiniile analiştilor rămân împărţite, indicatorul urcând la 9,3 puncte, de la 0,1 în decembrie. Peste 60% dintre experţii intervievaţi anticipează că băncile centrale din România şi Ungaria vor reduce dobânzile cheie. Totodată, indicele aşteptărilor analiştilor cu privire la evoluţia indicelui BET al Bursei de la Bucureşti a crescut cu 19,6, la 51,2 puncte, reflectând o atitudine optimistă, favorabilă. Acţiunile tranzacţionate la Bucureşti se află pe locul patru în regiune după preferinţele experţilor financiari, după Polonia, Cehia şi Ungaria, reiese din rezultatele sondajului ZEW. http://www.findnews.ro/proprietarul-complexului-imobiliar-de-lux-verdi-park-intra-in-faliment-294213.html "Intrăm în faliment din cauza firmei de construcţii cu care am lucrat şi care trebuia să termine complexul în 14 luni, dar ne-au ţinut în loc cu lucrările timp de trei ani. Eu am plătit patru ani dobânzi la credite", a spus Oprea. El a spus că deşi a fost finalizată construcţia, clădirea mai are nevoie de retuşuri de 110.000 de euro. "Complexul de apartamente fusese evaluat, anul trecut, de CB Richard Ellis la 20 de milioane de euro. Dacă lucrările au fost întârziate, nu am reuşit să vând nici un apartament, însă am rămas cu credite bancare de 3,6 milioane de euro", a afirmat Oprea, care a adăugat că urmează să acţioneaze în instanţă constructorul, respectiv firma italiană Marcora. Verdi Park este situat în sectorul 2 al Capitalei, între Parcul Verdi şi Lacul Floreasca. Clădirea are 5 niveluri şi cuprinde 11 apartamente. Toate cele 11 apartamente au suprafeţe mai mari de 92 de metri pătraţi şi costă acum între 285.000 de euro şi 1,6 milioane de euro. "Aceste preţuri sunt, oricum, reduse la jumătate faţă de valoarea lor iniţială", a mai spus Oprea. http://www.findnews.ro/boc-problema-majora-in-combaterea-evaziunii-este-neaplicarea-legii-294214.html "Nu avem o problemă majoră cu legislaţia, ci cu aplicarea în detaliu a legii. Este vorba şi de complicitatea cu actori ai statului puşi să vegheze la respectarea legii", a spus Boc în Senat, la prezentarea priorităţilor legislative ale Guvernului. Premierul a precizat că Executivul va încerca în acest an să se implice mai eficient în combaterea evaziunii, în principal prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. La începutul anului, Guvernul a decis constituirea unui consiliu interministerial care să rezolve săptămânal sesizările privind evaziunea fiscală şi să identifice modalităţi de eliminare a fenomenului. Consiliul este format din reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Ministerului de Interne, Ministerului Justiţiei şi altor instituţii cu atribuţii în combaterea evaziunii fiscale. Săptămâna trecută, la prezentarea bilanţului pe 2009 al Poliţiei Române, premierul i-a avertizat pe şefii poliţiei că autorităţile vor intra în acest an "în război cu evaziunea fiscală" şi că va urmări personal, prin consiliul interministerial înfiinţat la Guvern, dacă sursele de evaziune vor fi sau nu eliminate. http://www.findnews.ro/magazinul-cocor-va-fi-redeschis-in-mai-sau-septembrie-294215.html Decizia acţionarilor Cocor Bucureşti (COCR), firma care deţine centrul, a fost transmisă, luni, Bursei de Valori Bucureşt, printr-un comunicat. Cocor a închis în mai 2008 centrul comercial pentru extindere şi modernizare, alocând în acest sens un buget de investiţii de aproape 26 milioane euro, fără TVA. După deschidere, centrul se va numi Cocor Luxury Store. Iniţial, magazinul urma să fie redeschis în noiembrie 2009. De asemenea, acţionarii au aprobat diminuarea unui credit cu aproximativ un milion de euro, la 18 milioane de euro, şi modificarea graficului de rambursare a împrumutului. Totodată, va fi constituită o societate comercială cu răspundere limitată, controlată integral de Cocor, cu un capital social de 1.000 de lei, care va opera un centru spa. În ceea ce priveşte indemizaţiile membrilor CA ai firmei, acţionarii au dispus păstrarea acestora la nivelul brut, fără TVA, aprobat anterior. În cazul preşedintelui CA, indemnizaţia va fi redusă la 42.000 lei/lună brut, fără TVA, în timp ce indemizaţiile membrilor Comitetului de Audit au fost majorate la 4.000 lei/lună. "Se aprobă amânarea plăţilor indemnizaţiilor suplimentare ale administratorilor SC Cocor SA (...), cu excepţia unor sume de 280.000 lei net care se vor plăti fiecărui administrator executiv şi membrilor comitetului de audit neconfirmaţi, în funcţie de disponibilităţile financiare în cursul anului 2010", se arată în comunicat. Firma Cocor a avut anul trecut un profit net preliminar de 7,5 milioane lei (1,7 milioane euro), faţă de pierderile de 13,4 milioane lei din 2008, după ce a vândut SIF Transilvania (SIF3) un pachet de acţiuni la o societate hotelieră. Cifra de afaceri a avansat de la 11 milioane lei în 2008 la 11,4 milioane lei (2,6 milioane euro). Valoarea de anul trecut este cu 10% mai redusă comparativ cu cifra estimată în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli, de 12,7 milioane lei. Cocor are un capital social de 12 milioane lei, divizat în 301.691 de acţiuni cu o valoare nominală de 40 de lei. Potrivit celor mai recente raportări, SIF Transilvania are 10,25% din titluri, iar SIF Muntenia (SIF4) deţine 10% din acţiuni. În acţionariat se mai regăsesc fondul de investiţii Broadhurst Investments (13,32%), Daniel Stoica (14,66%) şi Liviu Ursan (14,83%). Cea mai recentă tranzacţie cu acţiunile Cocor a fost realizată pe 27 ianuarie, când preţul a scăzut cu 4,55%, la 210 de lei. La această cotaţie, firma are o capitalizare de 63,3 milioane lei. http://www.findnews.ro/germania-ar-putea-cumpara-de-la-un-infomator-datele-a-1500-de-clienti-ai-bancilor-elvetiene-294216.html Informatorul cere 2,5 milioane euro pentru a divulga datele confidenţiale , iar anchetatorii din domeniul fiscal din Germania estimează că încheierae cu succes a investigaţiei ar aduce statului un beneficiu de 100 milioane de euro, potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung. Handelsblatt scrie că situaţia s-a creat în jurul unor conturi constituite în principal la grupul financiar UBS. Cazul riscă să genereze o nouă criză a secretului bancar, între Elveţia şi Germania. Guvernul Elveţiei a subliniat că datele sunt "bunuri furate", iar achiziţia lor ar fi ilegală, potrivit The New York Times. Dacă Germania "s-ar coborî la cumpărarea unor bunuri furate", atunci încrederea Elveţiei în Germania ar fi zdruncinată, a declarat duminică ministrul elveţian al Apărării, Ueli Maurer, la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, scrie NY Times. Şi alţi lideri politici, inclusiv preşedintele Elveţiei, Doris Leuthard, şi mai mulţi bancheri au avetizat Germania că nu ar trebui să cumpere informaţiile, notează Reuters. UBS a anunţat că nu are cunoştinţă de existenţa acestor informaţii sau de situaţie. "În acest moment, aceste informaţii sunt simple speculaţii", a arătat banca într-o poziţie oficială. Un reprezentant al ministerului german al Finanţelor a refuzat să comenteze informaţiile apărute duminică şi luni în presă, însă a adăugat că "abordarea" unor astfel de chestiuni s-ar încadra în responsabilităţile landurilor germane. Mnistrul Apărării din Germania, Karl-Theodor zu Guttenberg, un aliat puternic al cancelarului Angela Merkel, a declarat că guvernul ar trebui să-şi verifice atent dreptul legal de a cumpăra astfel de date. "Am o problemă cu oferirea de bani în schimbul unui lucru care a intrat în posesia cuiva într-o manieră îndoielnică din punct de vedere juridic", a arătat acesta. Membrii opoziţiei au încurajat însă guvernul să cumpere datele, "în numele contribuabililor cinstiţi". http://www.findnews.ro/de-ce-umbla-bancherii-la-comisioane-294227.html Bancherii şi autorităţile au ajuns la acordul privind impunerea taxei la reuniunea de la Davos. Efectele acestui acord se vor resimţi şi pe piaţa românească, după ce FMI, Banca Mondială şi alte foruri internaţionale vor conveni cum să se aplice această taxă. Comisioane majorate automat Însă, odată intrată în vigoare, norma va conduce la majorarea costurilor aferente unui cont curent. “După introducerea taxei, automat va exista o creştere a comisioanelor, iar cel mai vulnerabil segment este cel al conturilor curente. Majorarea comisioanelor este o practică veche a băncilor de a-şi acoperi cheltuielile”, a declarat pentru evz.ro Tudor Tatu, preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România. În cazul conturilor curente, “comisioanele sunt mai greu de controlat, astfel că multe bănci deja le-au majorat”, explică Tatu. “Omul face cheltuieli, dar nu urmăreşte ce taxe a plătit pentru fiecare plată sau retragere de la bancomat”, avertizează Tudor Tatu. Mulţi clienţi au deschis conturi curente pentru că aşa le-a cerut angajatorul şi îşi primesc salariile pe card. Această categorie a clienţilor bancari va fi cea mai afectată de introducerea noii taxe. Taxa, acoperită din profit Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, dă asigurări că va mai dura ceva timp până când taxa va fi aplicată. “La Davos nu se iau decizii. Acordul înseamnă o înţelegere asupra opiniilor. Până la o decizie, va mai trece o perioadă, iar noi vom împărţi soarta Uniunii Europene”, a explicat pentru evz.ro Adrian Vasilescu. Oficialul BNR consideră că băncile ar trebui să acopere cheltuielile generate de introducerea taxei convenită la Davos din profit şi nu din majorarea comisioanelor. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România se clasează pe locul 14 în rândul statelor membre din punctul de vedere al costurilor anuale aferente unui card bancar. Astfel, un român achită, în fiecare an, 83 de euro (echivalentul a aproape 350 de lei) băncii emitente, în contul comisioanelor şi al taxelor percepute de aceasta pentru administrarea contului curent şi pentru utilizarea cardului. http://www.findnews.ro/bcr-a-cumparat-apa-minerala-de-9-mil-e-294248.html Construcţia fabricii a fost demarată în luna septembrie a anului trecut, începerea producţiei de apă minerală fiind programată pentru luna iulie a acestui an. Fabrica va avea instalate două linii de îmbuteliere a apei minerale, una pentru PET, a cărei producţie va merge în special pe piaţa românească de retail şi o linie de apă minerală îmbuteliată la sticlă, destinată locaţiilor HoReCa, precum şi pentru export în ţări precum Franţa, italia şi SUA. „Va fi primul produs de lux exportat din România”, a declarat Jean Valvis. De altfel, omul de afaceri, care spune că apa minerală pe care o va produce are, potrivit analizelor, calităţi unice, a organizat şi un concurs internaţional pentru designul sticlei care va fi folosită pentru brandul Aqua Carpatica. Investiţia în dezvoltarea producţiei de apă minerală este de 12,5 milioane de euro, în afară de împrumutul BCR fiind utilizate şi fonduri proprii. Din totalul investiţiei, 815.000 de euro au fost plătiţi pentru terenul de 3 hectare pe care se construieşte fabrica. Valvis va îmbutelia sub brandul Aqua Carpatica atât apă carbogazoasă cât şi apă plată şi şi-a propus să producă în primul an de funcţionare între 27 şi 30 de milioane de litri, urmând ca în al doilea an producţia să se dubleze. E un gol de calitate pe piaţa românească a apelor minerale Omul de afaceri elveţian spune că sunt trei motive pentru care a decis să revină pe piaţa apelor minerale după ce a vândut în 2002 producătorul de apă minerală Dorna Apemin pentru 40 de milioane de euro către gigantul Coca-Cola. „Nu sunt de acord cu strategia principalilor jucători de pe piaţă. Consider că în momentul de faţă e un gol de calitate şi am decis să revin pentru a restabili acest nivel înalt calitativ”, a explicat Valvis. În plus, omul de afaceri consideră că potenţialul pieţei româneşti de desfacere a apei minerale este încă mare şi că va fi nevoie de captarea de noi izvoare. În al treilea rând, Valvis vede o provocare în dezvoltarea unei mărci de apă minerală de lux. „Este un excelent challenge la nivel de marketing. Vreau să duc o bătălie frumoasă la nivel de marketing cu giganţii mondiali în domeniu”, a mai spus omul de afaceri. În afara producţiei de apă minerală, Valvis mai are afaceri în producţia de vinuri şi derulează mai multe proiecte de energie regenerabilă. http://www.findnews.ro/firmele-romanesti-incearca-piata-chineza-cu-degetul-294157.html În luna octombrie a anului trecut, la Palatul Parlamentului avea loc Forumul Economic şi Comercial Româno-Chinez. Ediţie aniversară, spuneau organizatorii, marcând 60 de ani de la recunoaşterea oficială a Republicii Populare Chineze de către România. Dar şi pentru că, în contextul relaţiilor economice relativ precare dintre cele două state, companiile prezente au reuşit să încheie contracte comerciale în valoare de 70 de milioane de dolari. Printre ele s-a numărat şi producătorul arădean de traverse de lemn Esentze. „De la momentul înfiinţării, în 2005, firma noastră a devenit principalul furnizor de traverse al mai multor companii din Elveţia, Marea Britanie, Austria, Ungaria şi Germania, una din ele fiind concernul nemţesc ThyssenKrupp“, spune Vasile Pacşa, directorul general al Esentze. Colaborarea cu parteneri din atâtea state europene a adus după sine faima companiei, inclusiv în Asia. „Astfel, am fost contactaţi şi invitaţi în China de firma China Railway Materials Import& Export Co.Ltd. şi, după circa trei luni de negocieri, am pus bazele actualului contract“. În valoare de şase milioane de euro, acesta urmează să se deruleze pe o perioadă de trei ani. Birocraţie stufoasă, parteneri dificili Tot pe piaţa chineză şi tot anul trecut a reuşit intrarea, în cu totul alt domeniu, şi Murfatlar. „După ce am pornit în luna martie cu un singur partener, în prezent, am reuşit să stabilim colaborări cu trei distribuitori şi am ajuns la o capacitate medie de un container pe lună“, spune Vlad Pintilie, managerul de export al companiei constănţene, precizând că „livrările înregistrează o evoluţie lentă“. Care este cauza ritmului încet de creştere a prezenţei pe piaţa chineză? În primul rând, ascultându-l pe reprezentantul Murfatlar, este greu de imaginat cum reuşesc să reziste companiile româneşti acolo. „O problemă o reprezintă barierele administrative: ni se solicită foarte multe documente, care diferă total de alte pieţe pe care exportăm. Apoi, instrumentele de plată uzuale în China sunt acreditivele, o metodă destul de stufoasă şi, de asemenea, neutilizată în restul lumii. Mai mult, din punct de vedere legislativ, există dificultăţi de protejare a mărcii“. Inconvenientele nu sunt numai de ordin birocratic: „un alt aspect sensibil si dificil de abordat, comparativ cu alte pieţe, îl constituie dorinţa fiecărui colaborator în parte de a deveni unic distribuitor, încercând să obţină exclusivitate, iar în relaţiile cu partenerii, comunicarea este adeseori deficientă şi sunt frecvente situaţiile în care se revine asupra a ceea ce fusese deja convenit“. Creştere în mijlocul crizei Cu toate acestea, exporturile româneşti către China au crescut constant în ultimii trei ani. Este adevărat, primele şase luni din 2009 au reprezentat o perioadă de cumpănă, în care livrările au atins doar 76 de milioane de euro. Reducerea a fost compensată însă de creşterea solidă din a doua jumătate a anului (numai în următoarele patru luni România a exportat mărfuri în valoare de o sută de milioane de euro). Produsele româneşti cu cea mai mare trecere în China au fost, în ordine, materialele brute (lemn, fibre textile sau îngrăşăminte naturale), maşinile, produsele prelucrate şi produsele chimice. Misiune imposibilă? Pe site-ul propriu, Ministerul de Comerţ de la Beijing pune la dispoziţia firmelor care vor să intre pe piaţa chineză o platformă pe care au posibilitatea să-şi publice ofertele de colaborare cu partenerii chinezi. În momentul de faţă, doar cinci companii româneşti şi-au postat propunerile, în condiţiile în care în dreptul Greciei (statul care a înregistrat cea mai mare creştere a exporturilor către China anul trecut) figurează nu mai puţin de 18.300 de anunţuri. Ultimele date ale Biroului de statistică de la Beijing figurează din 2008. La acea dată, importurile Chinei reprezentau 1.133 de miliarde de dolari, iar exporturile, 1.428 de miliarde de dolari. Principalele categorii de produse căutate pe piaţa chineză sunt echipamentele electrice şi energetice şi combustibilii. O privire asupra principalelor state fur­ni­zoare arată că România nu va avea, în viitorul apropiat, mari şanse să devină un exportator solid pe această piaţă, su­pre­maţia fiind deţinută de ţările asiatice (în ordine, Japonia, Coreea de Sud şi Tai­wan, urmate de Stale Unite şi Germania). Potrivit unui studiu al companiei de consultanţă Starmass, specializată în comerţul cu China şi Hong Kong, există trei căi pe care un comerciant străin poate intra pe cele două pieţe. Distribuţia directă este cea mai nefericită dintre acestea, în condiţiile în care obţinerea drepturilor şi apoi a canalelor de distribuţie, dar şi familiarizarea cu birocraţia şi practicile de business chineze pot dura câţiva ani. Există, apoi, varianta intrării într-un joint venture împreună cu un partener local, rezervată însă mai degrabă companiilor mari. Pentru IMM‑uri, alternativa optimă este contractarea unui lanţ de distribuţie major, care cunoaşte piaţa în detaliu şi care va fi responsabil de promovarea produselor. http://www.findnews.ro/zapp-va-derula-un-program-de-plecari-voluntare-din-companie-294166.html Măsura este determinată de criza financiară, care impune îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi susţinerea competitivităţii, potrivit Telemobil. " 2010 va fi un an dificil pentru orice companie din România, dat fiind faptul că economia românească intră în cel de-al doilea an al celei mai grave crize financiare din ultimii 20 de ani. În consecinţă, într-un asemenea mediu macroeconomic ostil, trebuie depuse eforturi semnificative pentru a construi şi a menţine o performanţă pozitivă", se arată în comunicat. Telemobil nu precizează, în comunicat, câţi angajaţi vor fi afectaţi de decizia companiei. Compania estimează că la acest program ar putea adera 350 de angajaţi, a declarat pentru MEDIAFAX Eugen Secmerean, purtător de cuvânt la Telemobil. "Acesta nu este un target sau un plan, ci o estimare. Decizia aparţine fiecărui angajat", a spus el. Salariaţii din Bucureşti sau provincie care vor părăsi compania în baza acestui program vor primi cinci salarii lunare nete şi echivalentul ajutorului de şomaj. Numărul mediu de angajaţi ai Telemobil era, în 2008, de aproape 700. Compania este deţinută, de anul trecut, de grupul elen Cosmote. Telemobil avea, în 2008, venituri de 61 milioane de euro şi 374.000 de abonaţi. http://www.findnews.ro/bancile-pornesc-razboiul-cu-datornicii-294136.html De luna viitoare, băncile sunt hotărâte să lovească foarte tare în debitorii care până în prezent nu au reuşit sub nicio formă să-şi achite datoriile faţă de instituţiile de finanţare, spun specialiştii în insolvenţă. Decizia vine după ce lichiditatea în principalele sectoare ale economiei a scăzut.„Este normal să facă acest lucru, având în vedere că discuţiile legate de rescadenţare au început încă de la debutul crizei, din toamna anului 2008”, ne-a declarat Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR). S-au acordat destule şanse Potrivit aprecierilor lui, de luna viitoare băncile vor începe să execute silit majoritatea rău-platnicilor fie că sunt persoane fizice, fie că sunt firme. „La începutul crizei, au făcut reeşalonări pe trei, pe şase sau chiar pe douăsprezece luni. Să spunem că după prima reeşalonare băncile au mai acordat încă una, dar dacă au văzut că nici după aceasta compania nu a reuşit să-şi îndeplinească îndatoririle faţă de bancă, evident o va executa silit”, mai spune şeful UNPIR. El crede că, din cauza situaţiei economice, sunt foarte multe firme care nici măcar dobânzile nu le mai suportă. Mai mult, nici perspectiva de îmbunătăţire economică nu este de aşa natură încât să le permită firmelor să îşi revină cât de cât pe linia de plutire. Firmele din comerţ sunt cele mai vulnerabile Arin Stănescu spune că cele mai vulnerabile companii, în momentul de faţă, sunt cele care produc pentru piaţa internă. Puterea de cumpărare a scăzut destul de mult, astfel încât companiile din acest segment vor cădea primele. „Întreprinderile care sunt pe sectorul de comerţ au cea mai mare rată de insolvenţă”, ne-a mai spus şeful UNPIR. Oarecum contrar spuselor lui Stănescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, spunea că instituţiile de finanţare au executat dintotdeauna rău-platnicii. „Pe de altă parte, nu este în interesul nostru să executăm silit niciun debitor cu probleme. Scopul nostru principal este să-l ajutăm să-şi revină. Aşa că, dacă sunt clienţi care au astfel de probleme, noi îi aşteptăm la bănci să vină, să discutăm”, ne-a declarat Radu Gheţea. Pentru a vedea companiile sau persoanele fizice care sunt executate silit, puteţi intra pe site-urile fiecărei bănci din România, mai spune Gheţea. La populaţie, situaţia este clară Din totalul creditelor acordate persoanelor fizice, 15% au o situaţie „îndoielnică şi pierdere”. Pentru 10% dintre acestea, băncile au făcut deja provizioane şi, în viitorul apropiat, urmează să facă şi pentru restul. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), creditele cu restanţe totalizau la finele anului trecut 7,8 miliarde de lei, în creştere de aproape trei ori faţă de valoarea consemnată în decembrie 2008, de 2,8 miliarde de lei. Dacă la finele anului 2008 restanţele în lei se ridicau la numai 1,8 miliarde de lei, în decembrie 2009, acestea ajunseseră la 4,34 miliarde de lei. Un ritm mai alert de creştere le-au avut datoriile în valută. Totalul lor, la finalul lui 2008, era de doar 0,9 miliarde de lei. Ele au evoluat până la 3,47 miliarde de lei în numai 12 luni. Grecia şi Italia îşi păsuiesc datornicii În Grecia există o lege, dată în urmă cu două săptămâni, care impune băncilor o restricţie de a executa silit orice client ce are un credit pentru o casă sub 300.000 de euro. Restricţia este dată până în luna iunie, ne-au declarat bancherii greci. Potrivit acestora, legea este de fapt o măsură socială pentru protejarea oamenilor. Pe de altă parte, sunt persoane care spun că nu au nevoie de o asemenea măsură, iar legea este dată mai mult de „ochii lumii”. În Italia, Asociaţia Băncilor şi cea a Oamenilor de Afaceri au hotărât o serie de măsuri pentru a-i ajuta pe cei cu dificultăţi de plată să treacă mai uşor această perioadă. Acestea prevedeau suspendarea plăţii creditelor la bănci, dar nu şi a dobânzii aferente. În România, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a propus câteva măsuri similare, dar s-a lovit de refuzul băncilor de pe piaţa internă. http://www.findnews.ro/credex-de-la-ifn-la-broker-de-credite-294129.html Contactat de "Adevărul", Dan Ostahie a refuzat să confirme aceste informaţii. "Nu pot să vă confirm acest lucru", a spus Ostahie. Credex Finanţare S.A. este înscrisă în Registrul Special al Instituţiilor Financiare Nebancare de la Banca Naţională a României (BNR), în secţiunea activităţi multiple de creditare, de la data de 19 februarie 2009, avându-l ca administrator pe omul de afaceri Dan Ostahie. Anterior, instituţia a fost înscrisă în Registrul General al INF-urilor al băncii centrale, fapt ce nu impunea respectarea condiţiilor de adecvare a capitalului. Astfel, Credex Finanţare urmează să fie radiată din Registrul Special al Instituţiilor Financiare Nebancare de la BNR. Compania nu va mai acorda credite în nume propriu şi doar va intermedia. În prezent, şi EFG Retail Services şi UniCredit Consumer Financing acordă credite de consum în magazinele Altex. Afacerile Altex, în scădere cu 50% Retailerul de electronice, electrocasnice şi IT&C a înregistrat în primele nouă luni din 2009 o cifră de afaceri de 124 milioane de euro, în scădere cu 50% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent când a raportat 248 milioane de euro. În efortul de a reduce costurile operaţionale, retailerul a renunţat de la începutul lui 2008 şi până în august 2009 la 25% din personal, până la 1.500 de salariaţi. În plus, a micşorat salariile angajaţilor din sediul central cu 20%, din cauza scăderii vânzărilor în această perioadă. Dan Ostahie a cesionat, în septembrie 2006, un pachet de 30% din acţiunile Credex către Raiffeisen. Compania Bomenveld din Olanda, controlată indirect de Ostahie, deţinea 69,6% din acţiuni, restul acţiunilor aflându-se în proprietatea a patru persoane fizice. http://www.findnews.ro/reduceri-mincinoase-in-magazine-294131.html Inspectorii OPC au descoperit ca pe etichetele hainelor cu preț redus de 20% nu exista și prețul inițial al acestora. Orbiţi de ofertele afişate în vitrinele magazinelor din marile centre comerciale, românii au dat o mulţime de bani pe haine şi încălţăminte ale căror preţuri au fost reduse, de fapt, doar „pe hârtie”. În plus, mulţi comercianţi recurg la diverse practici, de la publicitate mincinoasă până la reduceri fictive, doar pentru a înşela cum părătorul. Aceasta este concluzia la care a a juns, ieri, o echipă de inspectori de la Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor (OPC), care a descins, însoţită de reporterii EVZ, la Unirea Shopping Center, în centrul Capitalei. Rezultatul: lichidări de stoc inexistente, reclamă mincinoasă, afişaj incorect, firme care nici măcar nu aveau numele inscripţionat la intrare. Toate astea, cu menţiunea că acţiunea de ieri a fost precedată de alta, făcută cu aproape două săptămâni în urmă şi care ar fi trebuit să „pună lucrurile în ordine”. „Nu s-a întâmplat asta, dar mai grav este faptul că nici un client al vreunui magazin nu a depus vreo plângere împotriva comercianţilor care i-au păcălit”, au explicat inspectorii. Păcăleli în limita stocului disponibil Primul magazin din Aripa Splai a centrului comercial vinde pijamale cu 49 de lei, iar după „bulina” din vitrină pare că preţul a fost redus cu 50%. „Lipseşte preţul vechi. E reducere, dar trebuie să vedem preţul iniţial”, este prima observaţie a inspectoarei Luminiţa Ciobanu. Vânzătoarea se fâstâceşte. „Ca să facă lichidare de stoc, trebuie să anunţe la primărie cu 15 zile înainte. În plus, la fiecare reducere trebuie scris «în limita stocului disponibil»”, explică inspectoarea OPC. „Aveţi registrul unic de control?”, întreabă aceasta. Răspunsul vine într-un teanc de hârtii pe care vânzătoarea le scoate de sub birou. Inspectorii dau şi verdictul: amendă între 1.000 şi 5.000 de lei. Vânzătoarea mărturiseşte: „Nu avem nicio lichidare de stoc, de fapt trebuie să închidem într-o lună şi încercăm să vindem ce avem”, explică femeia. Inspectorii au de ales: fie încadrează magazinul la „practici comerciale incorecte” şi amenda urcă până la 60.000 de lei, fie la „publicitate înşelătoare”, şi atunci proprietarul va plăti până la 1.500 de lei. Însă la fel ca şi ceilalţi patroni ai magazinelor în care s-au găsit nereguli, acesta s-a scuzat: „Sunt plecat din ţară!”. De altfel, probleme similare s-au găsit în mai multe magazine din Unirea Shopping Center. Urmarea: inspectorii au ameninţat cu o nouă serie de controale. SOLUŢIE „Garda poate verifica dacă reducerile sunt reale” Potrivit legii, inspectorii OPC pot constata doar dacă afişajul este incorect, dacă s-a calculat bine reducerea din tariful iniţial sau dacă vânzătorii au toate actele în regulă. Cei care decid însă în ce măsură tarifele reduse sunt obţinute într-adevăr în urma unei diminuări a preţului iniţial sunt inspectorii Gărzii Financiare. „Noi nu avem acces la registrele financiare. Noi doar calculăm să vedem dacă un produs redus cu 30% are aplicată reducerea corectă. Cei care pot vedea că nu s-au modificat înainte preţurile, doar ca apoi să se poată face diminuarea tarifelor, sunt cei de la Garda Financiară”, a explicat Luminiţa Ciobanu, inspector OPC. Cu alte cuvinte, cea mai sigură metodă, pentru a evita să fiţi păcăliţi, este să daţi o raită prin magazine şi înainte de startul reducerilor. Cunoscând preţul iniţial al produselor pe care le doriţi, puteţi socoti singuri dacă reducerea este reală sau fictivă, explică inspectorul. http://www.findnews.ro/fost-oficial-fmi-romania-risca-sa-intre-in-incapacitate-de-plata-294075.html Fondul oferă un sprijin financiar consistent ţărilor europene confruntate cu probleme bugetare, care astfel "cumpără timp", a afirmat Rogoff, prezent la Forumul Economic de la Davos. Va fi dificil pentru instituţia financiară să salveze toate statele pe care le sprijină, deoarece unele dintre acestea au acumulat deficite "intolerabil de mari", a adăugat Rogoff, în prezent profesor la Universitatea Harvard din SUA. Atâta timp cât au acces la finanţare în condiţii favorabile, statele au o şansă de a evita falimentul. Însă doar câteva ţări sunt într-o situaţie politică în care pot duce până la capăt programe riguroase de control al cheltuielilor, a afirmat el. Ucraina, Letonia, România, Ungaria şi Grecia, ţările vizate "În anii care vor urma vom vedea câteva (state, n.r.) intrând în incapacitate de plată", a adăugat Rogoff. Fostul economist-şef al FMI a nominalizat Ucraina, Letonia, România, Ungaria şi Grecia printre ţările care prezintă riscuri, însă a menţionat că şi Irlanda sau Portugalia au, de asemenea, probleme. "Fondul le-a oferit timp, dar nu toate vor depăşi dificultăţile", consideră Rogoff. Europa de Est, în criză fiscală Crizele bancare sunt urmate adesea şi de crize fiscale. De această dată, cel mai afectată este Europa de Est. Odată ce garanţiile internaţionale se vor încheia, statele cu sisteme bancare expuse masiv în regiune vor trece printr-o perioadă dificilă. Austria nu are motive să se teamă de o posibilă intrare în incapacitate de plată, ci de o criză bancară, notează Der Standard. România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. La începutul lunii mai a anului trecut, FMI a virat prima tranşa din împrumut (aproximativ 4,8 miliarde de euro), iar în septembrie a acordat şi banii aferenţi celei de-a doua tranşe (1,85 miliarde euro).Următoarele două tranşe vor fi livrate cel mai probbil la jumătatea lunii viitoare. http://www.findnews.ro/guvernul-va-prelungi-masura-somajului-tehnic-de-la-1-februarie-294076.html Emil Boc s-a întâlnit astăzi cu partenerii sociali la Ministerul Muncii pentru a discuta, printre altele şi măsura privind şomajul tehnic, care dă posibilitatea ca un angajat să fie trimis în şomaj tehnic maximum 3 luni, timp în care angajatorul îi plăteşte un salariu de 75%, iar statul nu încasează impozite pe venit şi plăteşte în contul salariatului CAS. În urmă cu o săptămână, reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor afirmau că vor ca Guvernul să elaboreze o ordonanţă de urgenţă în acest sens în maximum două săptămâni, arătând că eforturile statului cu şomajul permanent ar fi mult mai mare, în condiţiile în care şi anul acesta va fi unul de criză şi mulţi îşi vor pierde locurile de muncă. Astfel, premierul a dat asigurări că Guvernul va aproba un proiect de lege care va reglementa şomajul tehnic ca modalitate de bază pentru protejarea angajaţilor, cu începere de la 1 februarie 2010. http://www.findnews.ro/euro-experienta-greciei-pune-in-garda-romania-294079.html O datorie externă colosală, un deficit bugetar cu multe semne de întrebare şi mişcări de stradă pe care nimeni nu le ia în seamă, pentru că pur şi simplu nu sunt bani. Toate acestea l-au speriat puţin pe grecul petrecăreţ şi nepăsător, care nu prea mai vrea acum credite noi, nu mai cumpără bunuri de larg consum şi se concentrează pe noi modalităţi de fentare a măsurilor pe care le plănuieşte statul. Moneda, piatra de moară În mijlocul dezorganizării, al tuturor informaţiilor contradictorii şi al instabilităţii economice din Grecia, oficialii UE au aruncat mănuşa: moneda euro, dacă nu este folosită corespunzător, ar putea fi „luată înapoi”. Discuţia aduce nori negri pe faţa grecilor, care îşi amintesc şi acum că euro a picat pe capul lor ca „o piatră de moară”. Peste patru sau chiar cinci ani, românii se vor confrunta cu acelaşi scenariu - preţuri mai mari, salarii poate mai mici, după cum dă bine la rotunjire - şi, eventual, cu adevărate încurcături la ghişee. Sunt câteva extrase din istoria grecilor din urmă cu nouă ani. Euro constituie un avantaj care le garantează grecilor ajutorul experţilor europeni şi chiar un oarecare sprijin financiar. Aceeaşi monedă unică poate fi privită acum ca un dezavantaj, pentru că nu-i poate ajuta direct să-şi reducă deficitul, prin devalorizarea monedei. Este metoda de care s-au folosit şi se folosesc din plin experţii Băncii Naţionale a României. Nostalgia drahmei Nimeni nu ştie cum şi-ar putea lua europenii „moneda înapoi”, dar nici nu şi-ar dori să afle. Excepţie face însă grecul de rând, căruia i se luminează faţa când se gândeşte la drahme. „Produsele s-au scumpit de două sau chiar de trei ori”, spune Irakis Vondikakis, care deţine o mică afacere de sticlărie. „Dacă pe 31 decembrie 2000, un kilo gram de roşii costa 150 de drah me, pe 1 ianuarie 2001 s-a făcut 450 de drahme, adică aproape 1,3 euro, ţinând cont de faptul că un euro era 340 de drahme”, adaugă Vondikakis. Actualul proprietar al unui restaurant românesc din Atena descrie cum, în 2001, pe vremea când lucra ca vânzător într-un supermarket din Corfu, asista zilnic la următoarea scenă. “Când s-a trecut la euro, mulţi au fost înşelaţi. Gândiţi-vă că, în Corfu, majoritatea grecilor erau analfabeţi. Când cumpărau ceva, puneau teancul cu hârtii pe tejghea”, rememorează Ionel Galbeniţă. Pe de altă parte, mediul bancar are o optică total diferită. „Piaţa nu mai poate funcţiona în absenţa euro. N-o să găsiţi niciun grec care să nu creadă asta”, potrivit lui George Poulopoulos, deputy general manager business planning and investor relations la Piraeus Bank. EFECTUL "TRAGEDIEI GRECEŞTI" "Aderarea României la zona euro ar putea fi mai dificilă" Problemele financiare ale Atenei ar putea afecta, indirect, şi România, care va trebui să îndeplinească mult mai strict condiţiile necesare pentru aderarea la zona euro, apreciază, pentru EVZ, Fabian Zuleeg, analist la „European Policy Centre”, un thinktank cu sediul la Bruxelles. „Cred că va fi mai dificil pentru celelalte statele membre UE să intre în zona euro, dacă moneda lor este considerată slabă sau dacă perspectivele îndatorării pe termen lung sunt considerate incerte, pentru că statele din zona euro văd acum care sunt dificultăţile pe care le pot avea dacă una dintre ţările care au aderat la moneda unică are probleme”, spune Zuleeg. România şi-a propus să adere la zona euro în 2015. Vorbind despre efectele negative pe care problemele Greciei le-ar putea avea asupra zonei euro, analistul „European Policy Centre” nu exclude un posibil ajutor financiar din partea celorlalte state membre. „În Tratat avem prevederi care stipulează că nu ar trebui să existe o intervenţie pentru susţinerea financiară a ţărilor din zona euro, dar cred că, ţinând cont de dependenţa pieţelor, guvernele UE vor încerca să găsească o soluţie”, spune Zuleeg. Întrebat care ar fi lecţia pe care România ar trebui să o înveţe din problemele Greciei, Zuleeg insistă pe importanţa realizării la timp a reformelor structurale. Atena a avut ocazia să îşi reformeze finanţele publice, spune analistul, care indică spre anul aderării Greciei la UE, moment care i-a deschis accesul la fondurile structurale. „Un alt moment pierdut a fost cel al aderării la zona euro”. Aceste momente nu au fost folosite, iar acum reforma va fi mai dureroasă, spune Zuleeg. În opinia analistului, în ţări precum România este necesar un plan pe termen lung pentru reformarea economiei. „Mă refer la reforma pensiilor, reforma salariilor pentru sectorul bugetar, reforma în sistemul de sănătate, reforma generală a cheltuielilor publice, reforma impozitării”, afirmă Zuleeg. http://www.findnews.ro/patronii-obligati-sa-contribuie-la-pensii-294085.html Românii care obţin venituri mai mari de 610 lei pe lună doar din activităţi independente, fără să aibă un contract de muncă, vor fi impozitaţi de stat cu o contribuţie la asigurări sociale de 31,3%. Este cazul asociaţilor, al acţionarilor, administratorilor sau al managerilor, dar şi al persoanelor fizice autorizate (PFA). Ei vor plăti o contribuţie lunară cuprinsă între 220 de lei şi 2.800 de lei, în funcţie de venitul declarat la casa de pensii. În categoria viitorilor contribuabili intră şi angajaţii în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asigurate în sistemul statului căruia aparţine instituţia. Vor contribui la bugetele de asigurări sociale şi cei care realizează venituri exclusiv din drepturi de autor, convenţii civile sau contracte de colaborare, ca şi alte persoane care obţin venituri din activităţi profesionale. Mai puţin avocaţii şi personalul clerical, care vor avea în continuare propriul sistem de pensii. Ministerul Muncii s-a răzgândit Aşa arată ultima variantă a proiectului legii pensiilor, după o rectificare publicată de Ministerul Muncii. Asta după ce marţi, pe site-ul instituţiei, a fost publicat un proiect care prevedea că urmează să fie impozitat întregul venit obţinut din activităţi independente declarat la casele de pensii. Reprezentanţii ministerului susţin că „a fost o greşeală a celor care au pus proiectul pe site, pentru că au postat o variantă veche, neactualizată după ultimele discuţii care au avut loc, cu o prevedere rămasă din legea veche privind PFA”. Sindicatele spun că vor face presiuni pentru ca niciun angajat să nu fie exclus din această lege, pentru a nu crea discriminări. Patronatele însă consideră că este un impozit abuziv. „Mi se pare o tâmpenie să obligi un acţionar să cotizeze la sistemul public de pensii. E o formă de supraimpozitare a unui venit”, este de părere preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci. Asta, în condiţiile în care se plăteşte impozit deja pe dividende. Reprezentanţii ministerului spun însă că „persoanele care au acţiuni la o firmă, dar nu au şi contract de muncă acolo trebuie să se asigure, pentru că dacă firma dă faliment, ei nu beneficiază nici de ajutor de şomaj, nici de pensie, nici nu au asigurare medicală”. Bugetarii au scăpat cu salariile neatinse Liderii sindicali care au participat la negocierile de ieri, de la Ministerul Muncii, cu premierul Emil Boc au primit asigurări că nici un bugetar nu va pierde nimic la salariu în urma aplicării legii salarizării unitare. „Ni s-a spus că ordonanţa de urgenţă privind aplicarea acestei legi în 2010 a fost modificată marţi seară în guvern, astfel încât să nu poată fi reduse nici salariile celor care au contracte colective sau individuale de muncă, adică toţi vor rămâne cu salariile din decembrie 2009, acesta va fi etalonul general”, a declarat liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu. Modificarea vine după ce forma iniţială a actului prevedea că, dacă nu se încadrează în cheltuielile de personal, şefii fostelor agenţii autonome de stat puteau tăia salariile angajaţilor şi puteau face şi restructurări, deşi contractele erau încă în vigoare. http://www.findnews.ro/bancile-nu-vor-sa-dea-credite-294115.html În ciuda măsurilor repetate luate de Banca Naţională a României pentru a revitaliza activitatea de creditare, băncile evită, cel puţin deocamdată, să aducă la valori rezonabile costurile împrumuturilor. Mai mult, cu toate cele şase reduceri consecutive ale dobânzii de politică monetară, costurile medii ale unui credit în lei acordat persoanelor fizice este în prezent mai mare decât în urmă cu un an. De altfel, o simplă privire aruncată pe relaţia dintre dobânzile de pe piaţa monetară interbancară şi cele la creditele pentru populaţie arată clar că băncile nu au deocamdată intenţia de a plasa leii în altă parte decât în titlurile emise de Ministerul de Finanţe. Dobânda medie ROBOR la trei luni era la 20 ianuarie 2010 cu 4,5% mai mică decât dobânzile comerciale. În urmă cu un an, când ROBOR era cu 6,5 puncte mai ridicat decât în prezent, diferenţa era aceeaşi, însă în sens invers. În septembrie 2009, ecartul era de trei procente. Analiştii băncilor locale consideră că efectul în piaţă al reducerii dobânzilor interbancare va deveni vizibil într-o perioadă de trei-şase luni. Totuşi, datele BNR evidenţiază faptul că, în perioada ultimului an, dobânzile la care băncile se împrumută între ele au scăzut lună de lună. Marjele băncilor locale, de 3-4 ori mai mari decât ale suratelor din Europa de Est În opinia bancherilor, ieftinirea mult aşteptată a costurilor creditelor s-ar putea produce destul de rapid din momentul în care dobânzile la care băncile se împrumută, în lei, între ele ar ajunge sub dobânda de politică monetară. În actualele condiţii , ar însemna ca ROBOR la trei luni să se situeze undeva la nivelul de 7%, cu 1,5% mai mic decât în prezent. În aceeaşi ordine de idei, bancherii spun că inflaţia din ţara noastră, încă foarte ridicată comparativ cu celelalte state din UE, îi forţează să utilizeze marje proprii mult mai mari decât în alte ţări. Marjele pe care bancherii locali le adaugă la dobânzile ROBOR pentru a calcula dobânda variabilă sunt şi de trei-patru ori mai mari chiar decât în ţări precum Cehia, Polonia, Ungaria sau chiar Bulgaria. România deţine un record şi în ceea ce priveşte diferenţa dintre dobânzile la depozite şi cele la credite (de asemenea cele mai mari din Europa Centrală şi de Sud-Est). Nici ratele la creditele în derulare nu scad O legătură mult mai directă cu ratele in­ter­bancare o au dobânzile la creditele deja contractate. Aceasta pentru că aceste costuri sunt calculate, potrivit unei ordonanţe de urgenţă de la începutul anului trecut, în funcţie de dobânda ROBOR, la care se adaugă o anumită marjă care nu poate fi modificată. În acest fel, dobânzile la creditele vechi sunt legate direct de ROBOR. Cu toate acestea, potrivit datelor BNR, media dobânzilor la creditele în lei pentru populaţie erau la începutul anului trecut de 10,87%, în mai 2009 ajungea la 11,08%, în septembrie, la 11,2%, iar în noiembrie 2009, la 11,32%. Cu alte cuvinte, dobânzile au crescut, în ciuda faptului că ROBOR la trei luni a scăzut în perioada menţionată de la 15% la 9,5%, iar ROBOR la şase luni a pierdut peste patru procente, ajungând la finalul lunii noiembrie 2009 la aproximativ 10%. Din noiembrie, valoarea ROBOR la şase luni a continuat să scadă, marcând un exces de lichiditate în piaţă. ASCENSIUNE Faţă de luna ianuarie 2009, dobânzile medii pentru creditele oferite de bănci populaţiei în monedă naţională au crescut cu aproape trei procente, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. INVERSARE Diferenţa dintre dobânda medie ROBOR la trei luni şi dobânzile cerute de bănci pentru creditele acordate populaţiei în monedă naţională este aceeaşi ca acum un an, dar cu sens invers şi în defavoarea clienţilor. Din ce în ce mai rău Evoluţia relaţiei dintre dobânzile interbancare şi cele comerciale arată că băncile nu au de gând să reia creditarea. http://www.findnews.ro/bugetarii-de-lux-raman-cu-salariile-umflate-294024.html Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a precizat că pentru anul acesta vor rămâne în vigoare contractele colective de muncă pentru autorităţile şi instituţiilor finanţate din surse proprii. „Aceste contracte expiră în lunile următoare, din februarie până în octombrie şi în această perioadă ele vor fi aplicate. Ce există în contractul colectiv de muncă se plăteşte până la expirare. Contractele au fost încheiate pentru instituţiile care se finanţau exclusiv din venituri proprii, adică aproximativ 30 de autorităţi", a declarat Şeitan. Lista autorităţilor şi instituţiilor finanţate din venituri proprii - Romatsa - instituţia însărcinată cu controlul traficului aerian - ANCPI - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - ISCIR - Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor şi Instalaţiilor sub Presiune - ISC - Inspectoratul de Stat pentru Construcţii - ANRE - Agenţia Naţională de Reglementare în Energie - ANRSC - Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Serviciilor Comunale - ANL - Agenţia Naţională pentru Locuinţe - OSIM - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci Acestea sunt doar câteva dintre agenţiile care figurau, până în 2009, ca fiind finanţate integral din venituri proprii, ceea ce însemna că îşi puteau stabili singure bugetele de venituri şi cheltuieli şi, implicit, şi nivelul salariilor. Ce salarii se ascund în spatele contractelor colective de muncă? În cazul ANRSC, de exemplu, regulamentul de funcţionare din 2007 prevede că „drepturile de salarizare şi celelalte drepturi de personal se stabilesc prin contractul colectiv de muncă, încheiat la nivelul ANRSC, în condiţiile legii”. Acesta este şi motivul pentru care angajaţii instituţiei nu-şi completează rubrica venituri în declaraţiile de avere. Bugetul, care este aprobat de preşedinte, nu este public, prin urmare nu se ştie nici care sunt veniturile instituţiei, nici volumul cheltuielilor de personal. La ANRE, datele privind bugetul au apărut în presă, sub forma unor declaraţii ale preşedintelui. Pentru cheltuielile de personal au fost alocate, în 2009, 27 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că fiecare din cei 240 de salariaţi costă, în medie, aproape 10.000 de lei pe lună. Nici salariaţii Romatsa nu-şi declară salariile. Bugetul companiei este aprobat însă de Ministerul Transporturilor. În actul normativ de aprobare apare câştigul mediu pe salariat: nu mai puţin de 12.906 lei pe lună! La Cadastru (ANCPI), un director ajunge la venituri nete de 10.000 de lei pe lună, în timp ce un contabil-şef (din Ilfov) a câştigat aproape 8.200 de lei pe lună. La ANL, salariile variază: de la 3.700 de lei/lună în cazul unui şef de serviciu, până la peste 10.000 de lei pe lună în cazul şefului pe Bucureşti. La OSIM, angajaţii cu funcţii de conducere (şef serviciu, şef birou) au câştigat circa 5.500 de lei pe lună, potrivit declaraţiilor de avere. Nici la ISCIR sau ISC declaraţiile de avere nu sunt publice. Premierul critica însă Inspectoratul de Stat pentru Construcţii că se chinuie să cheltuie bani astfel încât să nu obţină profit pe care să-l verse la buget. "Pentru instituţiile care au trecut la finanţare bugetară, după expirarea acestor contracte, vor fi aplicate prevederile Legii salarizării unitare pentru că unităţile bugetare nu încheie contracte colective de muncă”, a mai spus Şeitan. http://www.findnews.ro/va-rog-executati-ma-odata-294027.html Mii de români, aflaţi în postura de restanţieri la bănci, sunt obligaţi să plătească penalizări substanţiale din cauza unor judecători zeloşi şi, de multe ori, incompetenţi. „Am ajuns în situaţia de-a dreptul penibilă în care clienţi de-ai noştri vin şi ne predau garanţia, însă noi nu o putem executa din cauza deciziilor judecătoreşti de multe ori aberante şi nefondate“, explică şeful corpului executorilor bancari al Raiffeisen Bank. Fenomenul este sesizat şi de departamentele juridice ale altor bănci. Problema este cu atât mai gravă cu cât anul 2010 se anunţă a fi unul extrem de dinamic în ceea ce priveşte executarea bunurilor aduse drept garanţii bancare. „În procesele de acest tip, intervalul mediu pentru emiterea termenului de încuviinţare este de aproximativ o lună şi jumătate – două luni. Au existat însă şi cazuri în care termenul stabilit de către instanţă a fost de patru luni“, punctează reprezentanţii Unicredit Ţiriac. La cele patru luni se adaugă încă 30 până la 60 de zile necesare „redactării şi comunicării încheierii de încuviinţare“, după cum observă departamentul juridic al Alpha Bank. Toate aceste probleme au luat naştere în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, luate în luna mai a anului trecut, care avea ca scop protejarea clienţilor de eventualele abuzuri ale instituţiilor creditoare. Efectul deciziei, care obligă partea creditoare să obţină avizul unei instanţe înainte de a începe procedura de executare silită, este însă unul exact opus intenţiei iniţiale. Gaz peste focul restanţierilor Cei care sunt afectaţi cel mai serios de întârzierile provocate de judecători sunt clienţii aflaţi în postura de executaţi. Aceştia nu doar că vor plăti dobânzi şi comisioane penalizatoare pe toată perioada care trece de la înaintarea cererii de executare până la finalizarea procedurii, însă riscă să fie obligaţi să aducă şi bani de acasă, în situaţia în care valoarea bunului ce urmează a fi executat scade. „Această decizie a Curţii Constituţionale este bună în teorie, pentru că, trebuie să recunoaştem, existau destule abuzuri ale executorilor judecătoreşti. În practică însă, decizia nu face decât să împovăreze debitorul, în contextul în care, pe toată perioada necesară obţinerii deciziilor judecătoreşti, el plăteşte dobânzi penalizatoare, iar judecătorii dau dovadă de incompetenţă în aceste cazuri“, comentează reprezentanţii Raiffeisen Bank. Şi tot ei adaugă: „Nu sunt doar dobânzile penalizatoare (care uneori ajung şi la 0,5% pe zi din valoarea datoriei - n.r.). În actualele condiţii de criză, ne putem gândi şi la o scădere importantă a preţului bunului scos la vânzare, atunci când vorbim de câteva luni de aşteptare“. Dacă preţul de vânzare a garanţiei ajunge să nu mai acopere datoria clientului către bancă, instituţia de credit are dreptul, potrivit legii, să se îndrepte şi către alte bunuri ale debitorului sau chiar ale eventualilor garanţi. Altfel spus, dacă preţul locuinţei scade, banca poate executa şi alte proprietăţi ale datornicului, de exemplu un automobil sau chiar o altă locuinţă. Probleme destule şi pentru firme Nici companiile locale, indiferent de domeniul în care activează, nu sunt ferite de efectele nocive ale obligativităţii de a obţine avizul pentru executare silită. Mai mult, problemele nu apar neapărat în relaţia cu banca. De multe ori, din cauza întârzierilor la plată, companiile sunt puse în postura de a cere executarea silită a altor companii. Or, în actualele condiţii de piaţă, în care băncile sunt mai mult decât reticente în a acorda credite, o întârziere de şase luni la recuperarea unor datorii poate însemna chiar falimentul firmei creditoare. "Am avut cazuri în care decizia instanţei de respingere a cererii a contrazis chiar fluxul procedural impus de lege." - Departamentul Juridic, Unicredit Ţiriac 6 luni poate dura procedura de obţinere a tuturor documentelor necesare începerii executării silite. Până în urmă cu un an, perioada nu depăşea o săptămână. Clientul este singurul care plăteşte întârzierile De-a râsu’-plânsu’ Motive Gama argumentelor aduse de ju­decători pentru respingerea cererilor de exe­cutare sau de amânare acoperă o sferă destul de largă, de la motivaţii care nu ţin cont de lege la argumente de-a dreptul hilare. „Ne-am confruntat cu suficient de multe cazuri în care decizia de respingere a cererii de executare luată de instanţă a contrazis chiar fluxul procedural impus de lege“, constată cei de la Unicredit Ţiriac. Ignoranţi O situaţie des întâlnită de de­partamentele juridice ale băncilor con­tactate de Capital arată că unii judecători nu cunosc legea. Există decizii ale instanţelor care spun că un anumit contract de credit nu este învestit cu formulă executorie. Or, potrivit OUG nr. 99/2006, orice contract de credit reprezintă titlu executoriu. Penibil Alte motivaţii sunt chiar hilare. Într-un caz, judecătorul a cerut scadenţarul pentru un overdraft, deşi orice om de bun simţ ştie faptul că un credit de acest tip nu poate avea scadenţar, având în vedere că suma retrasă este variabilă. http://www.findnews.ro/guvernul-mai-poate-da-un-miliard-de-euro-garantii-pentru-afacerile-companiilor-private-294034.html Guvernul a obţinut de la delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) o majorare cu un miliard de euro a plafonului de garanţii guvernamentale stabilit pentru acest an, potrivit lui Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor publice, citat de Mediafax. În cadrul vizitei delegaţiei FMI din septembrie anul trecut, acordul stand-by de împrumut dintre România şi Fond a fost modificat: plafonul de garanţii publice permis pentru 2009 a fost majorat până la 7,7 miliarde de lei, iar pentru 2010 a ajuns la 8,6 miliarde de lei. Condiţia impusă autorităţilor noastre a fost ca suma ce depăşeşte plafonul admis iniţial, de 6 miliarde lei, să fie alocată garanţiilor pentru proiectele de investiţii finanţate de UE sau de alte instituţii financiare. Ford, primul beneficiar de garanţii din 2010 Premierul Emil Boc a discutat cu delegaţia FMI, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, la finele săptămânii trecute, posibilitatea majorării plafonului, precum şi extinderea acordării garanţiilor guvernamentale pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene, implementate de administraţiile locale şi instituţiile publice. „Guvernul României a folosit şi va folosi mecanismul acordării garanţiilor de stat ca o măsură de sprijn pentru firmele românesti şi străine, fără nicio discriminare, în această perioadă în care economia are nevoie de susţinere”, declara Emil Boc, la mijlocul lunii decembrie 2009, în cadrul unei întrevederi cu preşedintele Ford Europa, John Fleming. * Săptămâna trecută, guvernul a acordat companiei Ford o garanţie de 320 milioane de euro, care acoperă 80% dintr-un credit luat de la Banca Europeană de Investiţii. Companiile de stat scot bugetele la control Delegaţia instituţiilor financiare internaţionale îşi încheie astăzi misiunea în România şi va prezenta concluziile raportului. Sebastian Vlădescu spune că nu are nicio emoţie în legătură cu primirea următoarelor tranşe de bani din împrumutul de la FMI. Ministrul de finanţe a declarat că partea română şi misiunea FMI au căzut de acord asupra condiţiilor din scrisoarea suplimentară la acordul stand-by şi lucrează la forma finală a acesteia, care trebuie redactată în limbile română şi engleză. Totodată, FMI va include în programul cu România ţinte prin care să ţină sub control deficitele din companii mari din sectorul de stat. „După cum ştiţi, în program există anumite prevederi de a realiza o mai bună monitorizare şi un mai bun control al acestor companii, iar în programul care va urma vom stabili ţinte pentru controlul deficitelor în anumite companiicheie”, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti. http://www.findnews.ro/gazele-rusesti-ne-ingheata-factura-294035.html Efectele se vor vedea în facturi, pentru că preţul gazelor ruseşti este de două ori mai mare decât al celor din producţia internă. Potrivit datelor primite de la GDF SUEZ Energy România (fosta Distrigaz Sud - n.r.), livrările zilnice ale companiei au ajuns la 21 milioane metri cubi, faţă de un nivel de 16 milioane metri cubi, atins în mod normal în această perioadă a anului. Compania a decis utilizarea la maximum a capacităţii de extracţie a gazelor din depozite, dar şi creşterea cantităţii din import de peste patru ori faţă de cât lua înaintea apariţiei valului de frig. „Toate aceste acţiuni de siguranţă a livrărilor vor induce costuri suplimentare, conducând la o creştere a preţului la consumatori în perioada imediat următoare”, au declarat, pentru EVZ, reprezentanţii companiei. În ceea ce priveşte problemele pe reţea, aceştia au precizat că niciun incident major nu a fost constatat în reţeaua lor de dis tribuţie şi nu sunt probleme de presiune în aria de operare a companiei, care include Bucureştiul. Presiune scăzută pe reţea Potrivit specialiştilor din piaţă, şi E.ON a fost nevoit să majoreze de aproape cinci ori impoturile de gaze. Aseară, distribuţia gazelor în aria de activitate a Grupului E.ON se desfăşura în condiţii normale, excepţie făcând doar câteva zone din localităţile Iaşi, Timişora şi Bistriţa, unde au fost înregistrate probleme la parametrii normali de presiune. De asemenea, izolat, au mai fost semnalate probleme în funcţionarea unor regulatoare de presiune, din cauza gerului, consumatorii afectaţi nemaiputând primi gaze. „Noi am solicitat încă de săptămâna trecută să se ia în considerare o majorare a importului. Furnizorii noştri au dat curs acestei solicitări. În măsura în care s-au găsit aceste cantităţi disponibile în linia prin care curge gazul din Rusia, pentru că şi acolo sunt temperaturi extrem de scăzute, suplimentarea s-a acordat”, a declarat, ieri, directorul general adjunct al Transgaz, Ioan Rusu, citat de Mediafax. Consumul de gaze se ridica ieri la nivel naţional la 67 milioane metri cubi, din care 10 milioane metri cubi aduşi din import. Şi capacitatea de extracţie a gazelor din depozitele subterane era utilizată la maximum. Centralele care au trecut pe combustibil alternativ au fost autorizate să împrumute păcură şi cărbune de la rezerva de stat. Consum-record de electricitate Pe fondul temperaturilor foarte scăzute, şi consumul de energie electrică din România a crescut semnificativ, atingând, în noaptea de luni spre marţi, maximumul ultimilor ani, 9.300 megawaţi, conform Transelectrica. Nu au lipsit nici problemele. În aceeaşi noapte, bucureştenii din cartierele Baicului, Vitan şi Progresul au stat în frig, din cauză că punctele termice din acele zone nu au funcţionat. Motivul: nu au fost alimentate cu energie electrică. „Sistemele sunt vechi, Electrica ar trebui să le schimbe”, a declarat directorul RADET, Bogdan Becheanu. Potrivit acestuia, ieri, după ce problema cu furnizarea energiei electrice a fost rezolvată, a apărut alta: un punct termic nu era alimentat cu apă. Astfel, ieri, locuitorii din cartierul Drumul Taberei au stat ore întregi în frig. http://www.findnews.ro/chiriile-au-scazut-cu-pana-la-100-de-euro-in-bucuresti-294061.html Deşi poate părea ciudat, situaţia delicată de pe piaţa achiziţiilor de locuinţe este întrecută de cea de pe piaţa închirierilor rezidenţiale, unde actuala criză a provocat mişcări serioase. „Pentru marea majoritate a celor afectaţi financiar de criză, cheltuielile din aria imobiliară sunt semnificative. Fie chirii, fie credite. Cei care domiciliau cu chirie şi-au permis să renunţe primii la vechiul apartament, întrucât mobilitatea lor era mult mai mare. A rezultat o primă reacţie, regăsită în creşterea cererii de apartamente mai ieftine, cu un număr mai mic de camere sau amplasate în zone mai ieftine“, explică analistul financiar Dan Ionaşcu, partner Parker Lewis. Cu vânzările blocate, mulţi proprietari au preferat venitul mai mic, dar constant, provenit din închiriere. De curând, pe piaţă a apărut o supraofertă, iar preţurile de închiriere au scăzut la circa 65%-70% din nivelul pretins în 2008 de către proprietari. Ce nu s-a schimbat este relaţia proprietar - chiriaş, mai mereu tensionată atât din motive de necunoaştere a legislaţiei, cât şi, sau mai ales pentru că majoritatea tranzacţiilor de închiriere rezidenţială se fac fără contract. Gâlceava chiriaşului cu proprietarul „Multe din relaţiile proprietar - chiriaş se desfăşoară în afara legii, la mica înţelegere, fapt ce îl transformă pe proprietar în evazionist, iar pe chiriaş îl lipseşte de puterea de a se apăra, din punct de vedere legal, în cazul unui litigiu“, continuă Ionaşcu. „Stau cu chirie de zece ani şi abia acum, din cauza crizei şi a temerii proprietarului că aş putea pleca, pot discuta normal. Până acum, prea puţini au înţeles că prin semnarea contractului de închiriere îmi transferă voit posesia şi folosinţa locuinţei, ca atribute ale dreptului de proprietate. Nu mai vorbesc de preavize. Am fost forţat să plec în termen de o săptămână-două de prea multe ori ca să ignor asta“, se destăinuie mecanicul auto Mihai Voinea. Evident că şi proprietarii au de pierdut dacă nu încheie contract, chiriaşii putând părăsi locuinţa fără plata chiriei şi a utilităţilor, provocând astfel proprietarului pagube echivalând cu chiria pe câteva luni. Rămâne o singură soluţie: contractul, care asigură şi poate proteja drepturile ambelor părţi, diminuând riscurile şi potenţialele pierderi ale unei astfel de înţelegeri. Unde merge piaţa? „Mulţi chiriaşi au solicitat, în ultima perioadă, renegocierea chiriilor, impulsionaţi de faptul că în criză totul se poate renegocia. Pe de altă parte, pentru că pe piaţă au apărut mai multe oferte, dezvoltatorii care au finalizat apartamente, dar nu au reuşit să le vândă, au optat pentru închirierea acestora“, susţine Daniel Crainic, marketing manager al portalului imobiliare.ro. Apartamentele cu două camere conduc în topul închirierilor, ca număr de oferte pe piaţă, iar chiria cerută pentru acestea a scăzut de la 400 - 500 de euro la 250 - 300 de euro lunar. Situaţia este asemănătoare şi pentru garsoniere, pentru care sunt afişate oferte şi cu 150-160 de euro lunar, în zone unde acum doi ani se cereau 350 de euro/lună. Aşteptările pentru anul acesta? Se estimează că scăderile vor continua cu 10%-20%. http://www.findnews.ro/dezvoltatorii-cer-garantie-de-80000-euro-pentru-prima-casa-294063.html Considerat de mulţi ca fiind un program conceput pentru un an electoral, “Prima Casă“ nu a reuşit să dezgheţe piaţa construcţiilor, aşa cum estimase Guvernul. Şi asta pentru că cei care şi-au cumpărat o locuinţă au preferat una în blocurile vechi, în special din cauza preţurilor care se încadrau în cei 60.000 de euro, cât garanta statul. Pentru 2010, statul mai are de cheltuit jumătate din banii alocaţi Programului. Numai că, din cauza strării economiei şi a nesiguranţei locului de muncă, puţini sunt cei care se mai încumetă la accesarea unui credit. Noi măsuri În aceste condiţii, dezvoltatorii autohtoni care au scăzut, în unele cazuri, preţurile cu până la 40%, cer statului noi măsuri de impulsionare a pieţei pentru a putea rămâne pe piaţă. Programul guvernamental urmează să fie modificat după 15 februarie, astfel încât să fie încurajate investiţiile în locuinţe nou construite. Chiar dacă modificările nu sunt încă cunoscute, printre variantele vehiculate sunt creşterea plafonului la 70-80.000 de euro, doar pentru apartamentele noi, cu o vechime de maxim doi-trei ani sau acordarea unui plafon special pentru achiziţia de apartamente noi în stadiu de construcţie sau la roşu. Plafon mai mare, locuinţe mai spaţioase Asher Lax , director de vânzări în cadrul companiei dezvoltatoare Adama, susţine că ridicarea plafonului garantat de stat la valoarea vehiculată de 80.000 de euro, le-ar da românilor posibilitatea de a se orienta spre apartamente noi, mai spaţioase. ”Clienţii vor avea astfel şansa să achiziţioneze apartamente cu suprafeţe mai mari, comparativ cu anul trecut, care să se plieze şi mai mult pe nevoia de spaţiu a unei familii”, susţine Asher Lax. Vânzări mai mari Managerul proiectului Doamna Ghica Plaza, Avi Shloush, crede că majorarea plafonului va duce la vânzări mai mari decât anul trecut. “Suntem siguri că efectele programului se vor vedea mult mai pregnant decât în 2009. Aşteptăm din partea Guvernului varianta finală a programului ” susţine Shloush. Şi agenţii imobiliari se arată încântaţi de posibilele modificări ale programului. Eugen Paternic, director general al CityExpert speune că ar fi “o modificare binevenită. Vechiul plafon încuraja doar achiziţia de apartamente vechi, în zone de cartiere. Acum clienţii au opţiunea reală a unui apartament într-un complex nou şi a unei zone preferate. Suntem convinşi că numărul tranzacţiilor va creste, mai puţin pe segmentul de lux, care nu este direct influenţat de Prima Casă”. http://www.findnews.ro/primavara-vine-cu-executarea-masiva-a-datornicilor-294068.html Şi asta pentru că, până acum băncile au fost dispuse să reeşaloneze, să rescadenţeze creditele sau să acorde o păsuire a clienţilor. “Cei care au primit astfel de facilităţi anul trecut şi nu au reuşit să se redreseze trebuie să se aştepte ca anul acesta nu vor mai primi aşa ceva şi momentul adevărului se apropie foarte tare. În februarie-martie băncile vor începe sa execute”, spune Arin Stănescu, într-un interviu acordat Forum Invest. În ceea ce priveşte firmele datoare, salvarea ar putea veni chiar din partea statului. Stănescu susţine că statul ar trebui să-şi respecte obligaţiile, să plătească lucrările de care beneficiază la timp şi să ramburseze TVA-ul. “Foarte mulţi întreprinzători ajung în procedura insolvenţei şi datorită faptului că nu li se plătesc banii pentru lucrări sau TVA-ul datorat”, a afirmat Stănescu. Economisirea ia faţa creditării De teama crizei, atât companiile cât şi populaţia fug de contractarea de noi credite. Datele BNR arată că soldul creditului acordat firmelor şi populaţiei s-a redus în luna decembrie 2009, cu 0,5%, respectiv 0,8% în termeni reali, faţă de noiembrie, până la nivelul de 199,88 de miliarde de lei. Astfel, creditul în lei a scăzut cu 0,3%, în timp ce creditul în valută exprimat în lei a scăzut cu 0,6%, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR). Pe de altă parte, la sfârşitul lui 2009, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 0,9% faţă de finele lunii decembrie din 2008, pe seama majorării cu 5% a componentei în valută exprimată în lei şi a reducerii cu 4,7% a componentei în lei. Soldul creditului în lei s-a cifrat la 79,71 miliarde lei, din care 38,8 miliarde lei în contul populaţiei şi 40,9 miliarde lei în contul firmelor. Creditele în valută exprimate în lei aveau în decembrie un sold de 120,1 miliarde lei, din care 61,4 miliarde lei reprezentau credite accesate de persoanele fizice şi 58,76 miliarde lei erau finanţări către companii. Cei care au un venit ceva mai mare, au învăţat lecţia economisiri, lucru ce a făcut ca depozitele constituite la bănci de rezidenţi să urce în decembrie cu 2,6% faţă de noiembrie, la 167,74 miliarde lei, sold cu 13% mai mare decât în decembrie 2008, potrivit datelor BNR. http://www.findnews.ro/statul-ne-taxeaza-ca-un-camatar-293995.html Instituţiile publice practică dobânzi de două ori mai mari decât băncile în creditarea firmelor, penalizându-şi datornicii cu 36% pe an. Dacă ai de recuperat o sumă de la bugetul statului, aştepţi lunila rând până să vezi banii. În schimb, o eventuală întârziere la plata dărilor e penalizată la sânge. În practica afacerilor, atunci când unul dintre parteneri întârzie la plată celălalt apare drept creditor. În contractele dintre firmele particulare sunt prevăzute dobânzi de 0,01% până la maximum 0,05% pe zi, adică între 3,6% şi 18,2% pe an. Nu acelaşi lucru se întâmplă, însă, în cazul în care o firmă întârzie faţă de un partener cu capital de stat. Pe de-o parte, penalizarea de întârziere este, pentru firma privată, de 0,1% pe zi, adică 36,5% pe an. De cealaltă parte, dacă statul întârzie o plată către partenerul privat, acesta din urmă nu poate aplica penalităţi. În cel mai bun caz, particularul poate cere cel mult minimul practicat în piaţă - 0,01% pe ziua de întârziere. Toate acestea se întâmplă de mai mulţi ani, în condiţiile în care dobânzile bancare oscilează în jurul mediei de 15% pe an, iar penalităţile pentru eventualele întârzieri la plata ratelor de împrumut sunt de cel mult 0,03% pe zi (mai puţin de 11% pe an). Doar cămătarii „clasici" din zonele gri ale pieţei financiare mai percep dobânzi peste nivelul de 30% pe an. O ordonanţă controversată Corectarea situaţiei create din cauza supradobânzii practicate de stat ar fi trebuit să vină odată cu pachetul de măsuri anticriză propus la începutul anului trecut. Însă lucrurile au fost reparate doar pe jumătate, în sensul că firmele cu probleme cauzate de recesiune sunt păsuite de la plata datoriilor timp de şase luni, dar nu şi de penalităţile aferente. Adică, timp de o jumătate de an de la apariţia datoriei către stat, acesta din urmă nu-şi execută silit partenerul privat, dar penalizarea de 0,1% pe zi îşi continuă cursul. „Ordonanţa nu are conţinut economic, nimeni de bunăvoie nu va cere aşa ceva, pentru simplul motiv că nu îi foloseşte la nimic. Nu înţelegem de ce nu au curajul să aplice mecanismul aplicat peste tot în lume - eu, stat, te creditez, dar controlul meu este pachetul de acţiuni, care înseamnă mai mult decât garanţiile imobiliare", au afirmat lideii confederaţiilor patronale care au avut recent o întrevedere cu membrii Guvernului pe această temă. În UE, penalizarea nu trece de 10% pe an Liderii patronali au mai arătat că, de fapt, statul vrea să crediteze întreprinderile care nu-şi pot plăti datoriile cu o dobândă de peste 36% anual, având şi garanţii imobiliare. „În asemenea condiţii, orice întreprindere poate să ia de la orice bancă din România un credit - desigur, nu la acest nivel al dobânzii", arată reprezentanţii oamenilor de afaceri. Ei au arătat că în oricare altă ţară membră a Uniunii Europene dobânda percepută de stat datornicilor „are o singură cifră şi, în orice caz, penalităţile de întârziere nu se ridică peste nivelul practicat pe piaţa liberă". Reamintim că, potrivit unui act normativ adoptat anul trecut, firmele care nu aveau datorii la bugetul de stat la data de 30 septembrie 2008 şi a căror situaţie financiară s-a agravat din cauza crizei economice „nu vor fi executate silit şi vor beneficia de amânarea plăţii obligaţiilor fiscale timp de 6 luni, cu condiţia să achite datoriile lunar". Datoriile către stat vor fi penalizate, dar firmele nu vor mai fi executate silit, lucru care a stârnit reacţii vehemente în mediul de afaceri. Până în prezent, însă, oficialii de la Palatul Victoria nu au dat semne că ar fi dispuşi să reducă penalităţile aplicate firmelor. Recuperaţi TVA direct de la Fisc! Oamenii de afaceri români care călătoresc în străinătate vor putea recupera direct de la stat TVA pe care au plătit-o pentru diverse produse şi servicii. Acest lucru este posibil ca urmare a intrării în vigoare a HG 1620/2009, anunţă compania de consultanţă Contexpert. Astfel, dacă până acum beneficiarii erau nevoiţi să apeleze la companii intermediare din ţara de destinaţie, care cereau comisioane de până la 40% din suma recuperată, mai nou firmele din România vor putea cere rambursarea pe cale electronică a taxei, direct la administraţiile financiare. http://www.findnews.ro/gerul-ne-arde-la-buzunare-294013.html Românii au înfruntat încă o noapte cu ger năpraznic. 25 de persoane au căzut victime celor mai mici temperaturi înregistrate în ultimele decenii. Chiar dacă mâine va fi ridicată avertizarea de cod galben de frig, românii vor plăti abia luna viitoare costul gerului- facturi mai mari la întreţinere, chiar şi cu 20%. Guvernul a declarat situaţie de urgenţă din cauza temperaturilor scăzute, astfel că poate tăia oricând alimentarea cu gaz a companiilor, în beneficiul populaţiei. Ca urmare a gerului, centralele termice au probleme în alimentarea cu energie electrică. În peste 80 de blocuri din sectoarele 1, 2, 3 şi 6 din Bucureşti, oamenii suferă de frig, din cauza unor disfuncţionalităţi apărute în reţeaua de distribuţie a energiei termice şi a unei avarii de la CET Sud. Din cauze deselor pene de curent, locuitorii din mai multe oraşe din ţară stau în frig. Aceştia şi-au montat centrale termice de apartament, care funcţionează pe bază de curent electric. Combustibil din rezerva de stat După ce a declarat starea de urgenţă, ca urmare a reducerii presiunii la gaze din cauza temperaturilor scăzute, Guvernul a autorizat complexurile energetice şi CET-urile să folosească 1,9 miliarde tone cărbune energetic şi 172,9 milioane tone păcură din rezerva de stat, în cazul în care va fi sistată furnizarea de gaze naturale către acestea. De această măsură, care se va aplica până pe 31 octombrie 2010, beneficiază 21 de companii, printre care Termoelectrica, Electrocentrale Bucureşti, RAAN, complexurile energetice Craiova, Turceni şi Rovinari. Declararea situaţiei de urgenţă presupune oprirea furnizării gazelor pentru consumatorii întreruptibili, precum şi trecerea centralelor electro-termice pe utilizarea combustibililor alternativi, astfel încât populaţia să fie alimentată cu prioritate cu gaze, energie termică şi apă caldă. Măsura a fost solicitată de oficialii Transgaz, ca urmare a dificultăţilor în alimentarea cu gaze a consumatorilor. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, dă asigurări că nu vor fi probleme în asigurarea alimentării cu gaze a populaţiei. Producţie îngheţată Şi cei de la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) au probleme din cauza gerului. Compania a stopat, de ieri, exploatarea cărbunelui în carierele de suprafaţă, din cauza temperaturii care a scăzut sub minus 10 grade Celsius. În aceste condiţii, livrările de cărbune sunt asigurate din stocuri, care totalizează circa 600.000 de tone. De asemenea, autorităţile de la Bucureşti vor discuta cu oficialii ruşi posibilitatea ca livrările de gaze către România să fie suplimentate, astfel încât presiunea la gaze să nu scadă. În prezent, Gazprom exportă către ţara noastră 10 milioane metri cubi pe zi, asigurând, anual, circa 20% din necesarul de gaze al României. Însă, factura pe care consumatorii români o vor plăti la întreţinere va creşte, în condiţiile în care a sporit consumul din cauza gerului. Mai mult decât atât, preţul gazelor naturale va creşte în luna aprilie, ca urmare a alinierii tarifelor din România la normele europene, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Tudor Şerban. Oficialul dă asigurări că persoanele cu o situaţie materilă dificilă vor fi sprijinite la plata facturii. În prezent, tarifele stabilite de Auoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie (ANEIR) pentru gazele consumate de populaţie sunt sunt cuprinse între 73,36 lei/MWh şi 96,48 lei/MWh, în funcţie de consum. România sub asediul gerului: * A fost declarată situaţia de urgenţă * Autorităţile pot reduce cantităţile de gaze livrate consumatorilor industriali, cărora li s-a cerut să diminueze consumul * Termocentralele trec de pe gaze pe păcură, care este mai scumpă decât gazul * Preţul gazelor va creşte din luna aprilie, ca urmare a liberalizării pieţei, în acord cu normele europene * Din cauza penelor de curent şi a avariilor la centralele termice de cartier, mai mulţi locuitori nu beneficiază de apă caldă sau de agent termic http://www.findnews.ro/concediatii-mai-scumpi-decat-angajatii-293977.html Concedierile ameninţă bugetul în primul an Aproape 17.000 de bugetari din administraţia publică vor fi concediaţi în 2010 Statul iese în pierdere în 2010 cu 120 de milioane de lei din disponibilizările bugetarilor dacă onorează cererile sindicatelor. Concedierile ar aduce la buget o economie de 400 de milioane de lei, dar costurile cu salariile compensatorii ale celor daţi afară ar putea depăşi 500 de milioane de lei. Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor, avansa la începutul lui 2010, ideea concedierii a 100.000 de angajaţi la stat. Cifra a fost contestată imediat după aceea de premierul Emil Boc, care a explicat că numărul exact va fi cunoscut după evaluarea tuturor instituţiilor. Până acum, potrivit proiectelor de ordonanţe aflate pe masa Guvernului, numărul angajaţilor care vor părăsi sistemul bugetar în acest an este de 45.000. Toate sindicatele cer salarii compensatorii între 12 şi 20 de luni. Dacă Executivul le va accepta pretenţiile, pierde din bani. Dacă acordă doar jumătate din compensaţii, balanţa va înclina spre economie. Statul s-a angajat să taie cheltuielile de personal cu 3,5 miliarde de lei, în 2010, pentru a respecta acordul cu FMI. Până acum, a fost anunţată concedierea a 45.000 de bugetari, din educaţie, administraţia publică locală, CFR şi asistenţa socială, care vor începe treptat, din aprilie până în septembrie. Calculele făcute de „Adevărul" arată că economia ce se va realiza prin disponibilizările colective anunţate nu acoperă necesarul stabilit cu instituţiile financiare internaţionale care au creditat bugetul. Concedierile bugetare vor duce la o economie de circa 400 de milioane de lei, în 2010, adică 11% din cât i-a promis guvernul FMI-ului. Dacă toate aceste disponibilizări se aplicau de la 1 ianuarie, suma economisită s-ar fi dublat. Pe de altă parte, dacă se acceptă pretenţiile financiare minimale ridicate de sindicate, fondul de şomaj ar putea fi golit de peste 520 de milioane de lei. Asta înseamnă că, anul acesta, statul va cheltui cu disponibilizările mai mult decât va economisi prin ele. Pe termen mediu (doi-trei ani), soluţia concedierii bugetarilor este una necesară întrucât România trebuie să reducă cheltuielile cu personalul de la 9% din PIB cât au fost în 2009 (peste 43 de miliarde de lei) la 6% din PIB. Compensaţiile primite de cei 10.342 de viitori disponibilizaţi din cadrul companiilor feroviare de stat vor fi acordate timp de 12 până la 15 luni, în funcţie de vechimea beneficiarului, potrivit unui proiect de ordonanţă guvernamentală pus în dezbatere publică. În momentul plecării, fiecare angajat în parte va primi echivalentul a două salarii nete pe economie. După aceea, în fiecare lună, beneficiarul va primi o indemnizaţie de şomaj şi un „venit de completare". Acesta din urmă este calculat ca diferenţă între indemnizaţia de şomaj şi media salariilor individuale primite în ultimele trei luni. Venitul de completare nu poate depăşi salariul mediu net pe economie. Mai mulţi bani, stând acasă Altfel spus, viitorul şomer poate primi salariul mediu pe economie lunar, stând acasă cel puţin un an, indiferent de cât de mică sau mare va fi indemnizaţia lui de şomaj. De reţinut că aceste facilităţi nu sunt rezultatul vreunei lupte sindicale, ci chiar Ministerul Transporturilor s-a oferit să le acorde, în baza unei ordonanţe special elaborate în acest sens, aflată acum în stadiul de proiect. Ordonanţa nu se va putea aplica până la data de 8 martie 2010, pentru că prevederile sale iau drept bază de calcul „salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului disponibilizării, comunicat de Institutul Naţional de Statistică". Or, acest indicator pentru ianuarie 2010 va fi publicat oficial la data de 8 martie, potrivit calendarului comunicatelor de presă anunţat recent de Statistică. Cât despre buget, e greu de spus că statul va face vreo economie prin disponibilizarea ceferiştilor. Ca angajator, statul va tăia din cheltuielile de personal puţin peste 16 milioane de lei pe lună, desfiinţând cele 10.342 de posturi. Dar ca protector social, acelaşi stat va plăti, din bugetul asigurărilor de şomaj, mai mult de 19 milioane de lei lunar, timp de 12-15 luni, ca venituri compensatorii pentru cei disponibilizaţi. Aici se adaugă şi efortul bugetar de aproape 25 de milioane de lei necesar pentru compensaţia de două salarii nete ce va fi acordată fiecărui disponibilizat în momentul plecării. Dascălii preiau schema ceferiştilor Din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) dispar 15.000 de posturi, ceea ce nu înseamnă neapărat că acelaşi număr de profesori vor fi siliţi să iasă din sistem. Concedierile vor fi operate după terminarea acestui an şcolar, adică din septembrie şi depind de reformarea sistemului de educaţie, adică de finalizarea discuţiilor despre comasarea claselor şi a şcolilor. Sindicaliştii refuză aceste negocieri. Constantin Ciosu, secretar general al Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN), spune că „nu vom mai discuta despre nicio eficientizare a şcolilor până nu stabilim măsurile de protecţie socială a disponibilizaţilor". Ciosu susţine că profesorii vor prelua schema de compensare pe care o vor obţine ceferiştii. El garantează că dascălii nu vor fi „extremişti" şi vor face unele concesii: „Dar sub 12 salarii compensatorii nu coborâm! Orice-ar fi!", ameninţă liderul FEN, Constantin Ciosu. Funcţionarii iau reţeta de la profesori Din administraţia publică locală vor pleca 16.700 de persoane. Când se va ajunge la negocieri, sindicatele spun că vor solicita măsuri de protecţie socială şi programe de recalificare pe perioade mai mari de timp. „Încă nu am discutat, dar vom cere probabil o medie a drepturilor obţinute în anii trecuţi de alţii. S-au dat între 15 şi 30 de salarii compensatorii pentru mineri, disponibilizaţii din armată şi alţii", spune Romeo Neagu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică Locală. Ca ultimă variantă, declară Neagu, se vor orienta în funcţie de ce vor obţine sindicatele din educaţie, adică tot 12 salarii compensatorii, însă nu vrea să înainteze niciun număr de salarii până nu vor începe negocierile. Din sănătate pleacă cei neafiliaţi la „Sanitas" În sistemul sanitar cu greu mai pot fi operate reduceri de personal şi nimeni nu a avanasat nicio cifră până acum. Ministrul Attila Cseke va reorganiza şi el sistemul, va comasa spitale, va număra paturile şi, la vară, va rosti cifra condamnaţilor la şomaj. Marius Petcu, liderul Federaţiei „Sanitas", este pregătit pentru orice: „Sistemul este subdimensionat - ne lipsesc circa 25.000 de asistente şi continuă exodul medicilor. Dacă, totuşi, vor concedia şi la noi ceva, vor fi infirmiere şi personal auxiliar, angajaţii cu studii inferioare", promite Petcu. Există câteva condiţii pe care le vor pune sindicaliştii: „Prima - ca niciunul dintre cei 120.000 de membri «Sanitas» să nu fie disponibilizat!", începe Petcu enumerarea. A doua şi ultima condiţie fixată deocamdată este valoarea salariilor compensatorii: „20! Decidenţii trebuie să priceapă că e mai bine să-i păstreze pe oameni în sistem, decât să plătească atâtea salarii compensatorii", explică Petcu. Precizare La începutul acestui an, Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor, avansa cifra de 100.000 de concedieri în sistemul bugetar. El a fost contrazis de premierul Emil Boc, care a explicat că o cifră exactă a persoanelor care vor fi date afară va fi cunoscută numai după ce fiecare instituţie va face o analiză în acest sens. Criteriile de disponibilizare, în negociere Cele mai multe dintre sindicate nu au stabilit criteriile în funcţie de care vor fi disponibilizaţi salariaţii. „Nu am ajuns încă acolo. Vedem atunci ce criterii vom negocia, în afara celor din Codul Muncii", spune Romel Neagu, liderul sindicatelor din administraţia publică locală. Codul Muncii impune o selecţie a oamenilor pe criterii sociale: pleacă soţul cu salariul cel mai mic, dacă amândoi lucrează într-o instituţie, sau pleacă cei necăsătoriţi şi fără copii. Şi rămân cei care-şi cresc singuri copiii şi care mai au doar trei ani până la pensie. Alte criterii, cele de performanţă, se stabilesc prin negociere în fiecare unitate, instituţie. În învăţământ există deja indicatori pe baza cărora este evaluat anual fiecare profesor. Aşadar, din educaţie vor pleca profesorii cu rezultate slabe. La CFR, criteriile de performanţă nu s-au negociat între sindicate şi conducere, ci au fost impuse de administraţie: primii care pleacă sunt cei sancţionaţi pentru consum de alcool în timpul programului, apoi cei care au fost sancţionaţi pentru greşeli profesionale şi, în final, cei cu rezultate slabe la examenele periodice obligatorii. De ce s-a renunţat la „salarii compensatorii" La discuţiile dintre sindicate şi guvernanţi s-a stabilit că nu vor mai exista „salarii compensatorii" date toate o dată, aşa cum se proceda în anii trecuţi. Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa, explică schimbarea de strategie: „La disponibilizările colective din trecut, cei care plecau primeau un număr mare de salarii, ca să poată deschide o afacere, ceva. De fiecare dată însă, oamenii şi-au cheltuit banii în câteva luni, au cumpărat produse de folosinţă îndelungată, frigidere şi televizoare. N-au făcut nimic cu banii ăia, doar au încurajat consumul şi au contribuit la dereglări macroeconomice". Aşa s-a întâmplat cu minerii din Valea Jiului, în 1997, şi cu ceferiştii, în 1998. Având bani, disponibilizaţii nu şi-au căutat alt loc de muncă şi nici nu s-au recalificat. Acum, primirea lunară a indemnizaţiei de şomaj şi a „venitului de completare" va fi condiţionată după regulile de la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă: banii vor fi stopaţi dacă disponibilizaţii nu se duc la cursurile de recalificare sau dacă nu acceptă oferta de muncă ivită la un moment dat. Acesta este motivul pentru care, spune Iulian Măntescu (liderul mecanicilor de locomotivă de la CFR), nu se mai repetă povestea din anii '90, când oamenii stăteau la coadă să se înscrie pe lista disponibilizaţilor: „Suntem în criză şi toţi ştiu că nu-şi vor găsi cu uşurinţă un loc de muncă. Mai ales dacă au depăşit o anumită vârstă", explică Măntescu. Piaţa muncii nu poate absorbi atâţia şomeri „Dacă se ajunge la un număr de 45.000 de persoane concediate, pot să vă spun că piaţa muncii din România nu este pregătită să absoarbă atâţia şomeri. În niciun caz!", spune Corina Androne, specialist în recrutare la Catalyst Solutions. Acestor persoane le va fi foarte greu să-şi găsească un alt loc de muncă. „Mulţi dintre ei au vârste destul de înaintate, ceea ce le scade din start şansele. De asemenea, mulţi nu cunosc limbi străine, nu ştiu să opereze pe computer. Chiar şi pentru profesori va fi dificil, deoarece nu sunt familiarizaţi cu spiritul corporatist". În România nu se vor crea noi locuri de muncă în următorii ani, spune Corina Androne, astfel încât singura soluţie a bugetarilor concediaţi acum va fi să-şi caute joburi peste graniţă. „Este foarte trist şi cred că va fi un val foarte mare de plecări în străinătate, în ţările europene care ies pe rând din criză", crede Corina Androne, specialist în recrutare la Catalyst Solutions. http://www.findnews.ro/romanii-nu-mai-au-incredere-in-economie-293988.html Pe măsură ce criza economică se adânceşte, românii au din ce în ce mai puţină încredere în politicile de redresare economică. Dacă mai mult de trei sferturi dintre europeni sunt mulţumiţi de propria viaţă, mai puţin de jumătate dintre români apreciază că trăiesc bine, potrivit unui Eurobarometru dat publicităţii azi. În funcţie de vârstă, tinerii sunt mai mulţumiţi de viaţa pe care o duc decât bătrânii. De asemenea, bărbaţii găsesc mai multe motive de satisfacţie în traiul de zi cu zi decât femeile. Din punctul de vedere al nivelului de educaţie, cei mai mulţumiţi de viaţa pe care o duc sunt absolvenţii de studii medii şi superioare. Pesimism tradiţional Mai mult de jumătate dintre români se tem că numărul şomerilor va creşte, iar o cincime că îşi vor pierde locurile de muncă. "Pesimismul tradiţional al românilor referitor la situaţia internă se menţine şi în 2009, el chiar crescând între momentul de mijloc şi finalul anului, de la 23 la 29% în privinţa aşteptărilor privind viaţa în general, de la 41 la 45% privind situaţia economică internă, de la 26 la 31% pentru situaţia financiară a gospodăriei, de la 44% la 53% pentru situaţia locurilor de muncă din ţară şi de la 15 la 21% în privinţa propriului loc de muncă. În schimb, există o tendinţă de creştere a optimismului privind evoluţia în următoarele 12 luni a economiei europene, de la 18 la 21%", se arată în documentul citat. Astfel, "există premisele unei degradări subiective a calităţii vieţii în România în 2009", se mai precizează în Eurobarometru. Dacă încrederea în autorităţile din ţară a scăzut, instituţiile europene sunt private cu ochi buni de un număr tot mai mare de români. Astfel, instituţia europeană în care românii au cea mai mare încredere este Parlamentul European. Pe locurile următoare se plasează Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană. De la aceste instituţii, românii se aşteaptă să fie puse în aplicare măsuri privind susţinerea mediului privat prin sprijinirea companiilor, investiţiile în infrastructură şi în educaţie. România în cifre: * 47% dintre români sunt mulţumiţi de propria viaţă; * 88% dintre români cred că starea economiei naţionale s-a înrăutăţit; * 78% dintre români cred că situaţia locurilor de muncă s-a înrăutăţit, comparativ cu situaţia din restul statelor europene; * 29% dintre români sunt pesimişti în ceea ce priveşte situaţia intern; * 45% dintre români sunt pesimişti în ceea ce priveşte situaţia economică internă; * 31% dintre români sunt pesimişti în ceea ce priveşte situaţia financiară a gospodăriei. Cât de mulţumiţi sunt europenii de propria viaţă: * 78% dintre europeni sunt mulţumiţi cu viaţa pe care o duc în prezent; * România - 47%; * Bulgaria - 38%; * Ungaria - 42%; * Grecia - 58%; * Croaţia - 63%; * Lituania - 55%; * Letonia - 57%; * Portugalia - 53%. http://www.findnews.ro/program-prelungit-la-administratiile-financiare-293989.html Reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) au decis ca administraţiile financiare din Bucureşti să funcţioneze, începând de azi, cu program prelungit, până la ora 18.00, în loc de ora 16.00. Decizia a fost luată cu scopul ca persoanele contribuabile să poată depune, la termen, declaraţiile fiscale pentru luna decembrie a anului trecut. "Având în vedere că astăzi expiră termenul legal de depunere a declaraţiilor fiscale pentru luna decembrie 2009, precum şi numărul mare de contribuabili care urmează să depună aceste declaraţii, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti (D.G.F.P.M.B.) a luat măsura prelungirii programului de primire, până la ora 18:00", se arată într-un comunicat al instituţiei. Măsura se va aplica atât la sediul Administraţiei Finanţelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii a Municipiul Bucureşti cât şi la sediile administraţiilor finanţelor publice ale sectoarelor 1-6, fiind suplimentat şi numărul de puncte de primire. http://www.findnews.ro/pesimismul-romanilor-fata-de-evolutia-economiei-interne-a-crescut-293994.html Studiul Eurobarometru 72 realizat în luna noiembrie 2009 şi prezentat, luni, la Bucureşti, arată că 47% dintre români sunt mulţumiţi de propria viaţă, în timp ce la nivelul UE27, nivelul de satisfacţie al cetăţenilor faţă de propria viaţă este de 78%. Studiul îi arată pe români în categoria pesimiştilor atât în ceea ce priveşte evaluările situaţiei economice interne cât şi în privinţa aşteptărilor privind "mersul lucrurilor" în următoarele 12 luni. Potrivit Eurobarometrului, în luna noiembrie procentul românilor care consideră că economia naţională merge mai puţin bine decât media înregistrată la nivelul UE a ajuns la 88%, în creştere cu 13% faţă de rezultatul din iunie 2009. De asemenea studiul a indicat în perioada iunie- noiembrie o creştere cu 10 procente, de la 78% la 88%, a celor care cred că situaţia locurilor de muncă din România este mai puţin bună comparativ cu celelalte state membre. Pesimismul românilor în ceea ce priveşte situaţia internă a crescut între iunie şi noiembrie 2009, de la 23 la 29% în privinţa aşteptărilor privind viaţa în general, de la 41 la 45% privind situaţia economică internă şi de la 26 la 31%în ceea ce priveşte situaţia financiară a gospodăriei. De asemenea, pesimismul românilor a crescut, din iunie până nîn noiembrie 2009 cu 9 procente, de la 44 la 53%, în ceea ce priveşte situaţia locurilor de muncă din ţară şi de la 15 la 21% în privinţa propriului loc de muncă. Analiza pe categorii socio-demografice pune în valoare o diferenţă semnificativă în România, în privinţa satisfacţiei referitoare la viaţa în general, între bărbaţi şi femei. Astfel, 50% dintre bărbaţi - comparativ cu 44% dintre femei - sunt mulţumiţi cu viaţa pe care o duc. La nivel european, diferenţa este doar de un procent: 78% dintre bărbaţi sunt mulţumiţi şi 77% dintre femei. De asemenea, potrivit studiului Eurobarometru, tinerii sunt mai mulţumiţi cu propria viaţă decât persoanele mai în vârstă, atât în România, cât şi la nivelul întregii Uniuni Europene. Astfel, în România, 53% dintre persoanele sub 40 de ani se declară mulţumite de propria viaţă, în timp ce procentul scade la 42% pentru categoria celor peste 40 de ani, potrivit studiului citat. Criza economică nu a afectat însă încrederea pe care o au românii în instituţiile europene. Dimpotrivă, în România a crescut nivelul de încredere al populaţiei în Comisia Europeană cu 5%, de la 53 la 58% dar şi în Banca Centrală Europeană (de la 47 la 51%). Totuşi, instituţia europeană în care românii au cea mai mare încredere este Parlamentul European (65%). În ceea ce priveşte încrederea în instituţiile europene, atât în România, cât şi la nivelul celor 12 noi state membre şi a Uniunii Europene în ansamblu, Parlamentul European este instituţia cu gradul de încredere cel mai ridicat. Eurobarometrul72 arată că, în noiembrie 2009, trei sferturi (65%) dintre români, 55% dintre cetăţenii noilor state membre şi jumătate dintre locuitorii cu vârste de peste 15 ani ai Uniunii Europene aveau încredere în Parlamentul European. Comisia Europeană se bucură de încrederea a 58% dintre români, a 53% dintre cei ce trăiesc în cele 12 noi state membre ale Uniunii şi a 46% dintre cetăţenii UE. Pe de altă parte, 55% dintre români au încredere în Consiliul UE, în care tind să aibă încredere 53% dintre cetăţenii din noile state membre şi 41% dintre europeni. În ceea ce priveşte instituţiile interne, cea mai mare scădere a încrederii în rândurile românilor o înregistrează televiziunile - de la 70% în iunie 2008, respectiv din perioada de pre-campanie pentru alegerile parlamentare naţionale, la 61% în noiembrie 2009. "Polarizarea excesivă a discursului şi implicarea marilor trusturi de presă în campania prezidenţială pare să fi dus la o pierdere de capital de încredere pentru aceste canale mediatice", se arată în prezentarea studiului Eurobarometru. Pe de altă parte, studiul arată că "ţinând în primul rând de dinamica politică internă, în speţă alegerile prezidenţiale din toamna anului trecut, încrederea românilor în instituţiile politice interne diferă foarte mult de la o instituţie la alta". Potrivit sursei citate, în intervalul iunie-noiembrie 2009, încrederea în guvern - "un guvern demis dar având acelaşi prim-ministru", potrivit raportului explicativ al Eurobarometrului - a scăzut de la 22% la 17%. Partidele politice s-au menţinut la un nivel de încredere extrem de redus, de 11%. În schimb, încrederea în sistemul de justiţie a crescut de la 25% în iunie 2009 la 28% în noiembrie. Totodată, studiul arată că principalele măsuri pentru ieşirea din criză favorizate de români pentru a fi adoptate de Uniunea Europeană privesc susţinerea mediului privat prin sprijinirea companiilor, investiţiile în infrastructură şi în educaţie. Studiul Eurobarometru mai arată că două treimi dintre români cred că România beneficiază de pe urma apartenenţei la Uniunea Europeană, acest procent plasând România peste media europeană, care este de 57% . Eurobarometrul arată de asemenea că UE înseamnă libertatea de a călători, studia şi lucra oriunde în spaţiul Uniunii Europene pentru jumătate din populaţia României. Totodată, UE înseamnă pentru 39% dintre români democraţie şi pentru 35% dintre ei, prosperitate economică. "Dacă în iunie 2009, constatam o scădere de 7 puncte procentuale a acestui indicator, faţă de octombrie 2008, în condiţiile declanşării crizei economice, la sfârşitul anului trecut, pe fondul crizei guvernamentale prelungite şi incapacităţii actorilor politici interni de a găsi soluţii viabile pentru sprijinirea populaţiei şi companiilor, finanţarea externă - atât din partea FMI, cât şi a Uniunii Europene - a recăpătat importanţă. Mai mult, zvonurile că românii plecaţi în străinătate să lucreze - în marea lor majoritate în spaţiul Uniunii - vor reveni în ţară nu s-au adeverit, astfel încât ei au continuat să-şi susţină financiar rudele din ţară. De unde şi legătura cu percepţia de prosperitate economică asociată Uniunii", explică autorul studiului Eurobarometru, Silviu Matei. http://www.findnews.ro/tanasescu-fmi-deficitul-bugetar-de-59-din-pib-in-2010-este-o-tinta-ambitioasa-293954.html Ţinta de deficit bugetar de 7,3% din PIB convenită pentru 2009 cu Fondul Monetar Internaţional a fost atinsă, însă un deficit de 5,9% din PIB în acest an constituie un obiectiv ambiţios, a declarat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, la The Money Channel. „Un deficit bugetar de 5,9% din PIB în acest an este o ţintă ambiţioasă, ce presupune o muncă grea. Este vorba de o reducere cu aproape 2,5 puncte procentuale din Produsul Intern Brut, o tăiere cu 10% a cheltuielilor", a spus Tănăsescu. În ceea ce priveşte ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB convenită cu FMI pentru 2011, Tănăsescu s-a arătat neîncrezător în atingerea ei, adăugând că aceasta ar fi mai posibil de atins în 2012. Economia ar putea trece pe plus în primul trimestru Reprezentantul României la FMI a spus că economia românească a scăzut cu 7-7,5% anul trecut, sub nivelul estimat anterior de instituţie la 8-8,5%, iar trimestru întâi din acest an ar putea aduce primele creşteri ale Produsului Intern Brut. „După mai multe trimestre de scădere, economia ar putea creşte în primul trimestru din 2010", a estimat Tănăsescu. Pentru 2010, Fondul Monetar Internaţional prognozează o creştere economică de 1,3%. http://www.findnews.ro/un-sculer-matriter-castiga-dublu-fata-de-un-medic-293928.html Capital.ro a întocmit topul celor mai bine plătite meserii pentru care nu-ţi trebuie studii superioare. Un muncitor ia 2.400 de lei lunar, iar un doctor începător doar 1.100 de lei. Cine nu a auzit măcar o dată de proverbul “Meseria e brăţară de aur”?! Ei bine, în România, această “vorbă bătrânească” este cât se poate de sugestivă şi reală! Mai exact, un absolvent de şcoală profesională care stăpâneşte bine o meserie, precum sculer-matriţer, poate câştiga peste 2.000 de lei pe lună, dublu faţă de un medic care a trecut prin aproape 10 ani de studiu. Totodată, potrivit capital. ro, un şef de depozit sau un tehnician poate ajunge şi la un salariu lunar de 5.000 de lei pe lună. Aşadar, iată care sunt cele mai bine plătite meserii pentru care nu-ţi trebuie diplomă de studii superioare. Mii de tineri dau buluc anual la porţile universităţilor în căutarea unor diplome care să le asigure… viitorul. Ce nu ştiu ei însă e că nu neapărat o carieră susţinută de studii superioare le va asigura şi un venit consistent, cel puţin nu în România. Un şef de depozit, leafă de 5.000 de lei “Medicii au venituri de batjocură, raportat la câtă şcoală trebuie să facă pentru a îmbrăca halatul de doctor. Nu mai vorbim de munca solicitantă pe care o fac zi de zi. Aceşti oameni salvează vieţi, iar la sfârşitul lunii primesc un salariu din care cei mai mulţi nu pot duce un trai decent. Cu ce să îşi plătească chiria un rezident care ia 1.100 de lei sau un medic specialist care, după 12 ani de pregătire, are un salariu ce abia depăşeşte 1.300?”, zice revoltat prof. dr. Gheorghe Burnei, şeful Clinicii de Ortopedie de la Spitalul de Copii “Marie Curie” din Capitală. http://www.findnews.ro/ce-credite-vom-putea-lua-in-2010-293886.html După un an şi jumătate de restricţii la creditare, românii au acum acces la finanţare. Care sunt produsele financiare disponibile anul acesta? Avem acces la credite imobiliare, dar şi la cele de nevoi personale cu şi fără ipotecă. S-a redus însă perioada de rambursare, iar băncile analizează dosarele cu mai multă prudenţă. Relansarea creditării a început la finalul anului 2009, după ce, timp de mai bine de un an, multe dintre bănci fie au anunţat că nu mai acordă finanţare, fie au impus criterii greu de îndeplinit. Anul acesta vine, însă, cu perspective optimiste. „Începând din a doua parte a anului trecut, activitatea de creditare a fost reluată gradual şi relativ timid, astfel încât până spre finalul anului toate băncile cu activitate pe retail au redevenit active pe partea de creditare", spune Anca Bidian, vicepreşedinte Kiwi Finance, cel mai mare jucător de pe piaţa de brokeraj de credite. Pentru ce au românii nevoie de credite „Chiar dacă dobânzile au mai scăzut faţă de anul trecut şi creditele se pare că se dau mai uşor, am reţineri în a merge să iau bani de la bancă", spune Ioana Cernat (35 de ani). Femeia declară că nu intenţionează să apeleze la un credit nici în perioada imediat următoare, pentru că se teme să pună ipotecă pe bunuri, în condiţiile în care casele s-au devalorizat. Şi Mihaela Ghica (30 de ani) spune că nu ar face niciun credit, „pentru că dobânzile, chiar şi scăzute, sunt prea mari pentru că băncile pun condiţiile stricte şi nu se poate negocia nimic şi pentru că este perioadă de criză, am decis să fiu mai precaută". Ea este de părere că, în general, în perioade de criză fie economiseşti, fie investeşti în ceva. „Poate dacă aş vrea un teren şi l-aş găsi la un preţ foarte avantajos, m-aş gândi la un credit", spune ea. Un alt motiv care o împiedică să apeleze la un credit este nesiguranţa locului de muncă pe care o generează instabilitatea economică, iar „asta te poate da înapoi când e vorba de un credit". Există însă şi români pentru care creditul rămâne ultima salvare. „Mi-ar fi fost de mare folos anul trecut un credit de nevoi. Voi încerca şi anul acesta şi sper să mă încadrez. Prefer un credit de consum pe o perioadă mai scurtă", afirmă şi Iulian Tănase (45 de ani). Bărbatul spune că s-a interesat deja de dobânzile practicate de bănci şi declară că va folosi banii pentru uz domestic. Mariana Ilie (37 de ani) locuieşte de ani buni cu chirie şi nu intenţionează să aplice pentru un credit imobiliar. Femeia spune că va depune actele pentru un leasing auto. „Am în plan achiziţia unei maşini şi am aşteptat o perioadă să se liniştească apele. Am de gând să cumpăr un autoturism în rate", spune ea, precizând că demersul nu a fost determinat de noile condiţii de creditare, ci de o nevoie personală. Mariana spune că a încercat acum doi ani să ia un credit ipotecar, însă banca i-a respins dosarul. Acum femeia nu mai doreşte un astfel de credit, deşi locuinţele s-au ieftinit. Relaxarea finanţării Specialiştii susţin că în 2010 principala tendinţă constă în relaxarea condiţiilor de creditare, operată de bănci ca urmare a îmbunătăţirii percepţiei asupra riscului. „Se observă semnale pozitive în rândul mai multor bănci, care au introdus reduceri semnificative la marjele de dobândă în cazul creditelor ipotecare", precizează Alexandra Popa, reprezentantul portalului financiar Conso.ro. Ea susţine că acest tip de credite a fost cel pe care băncile, impulsionate şi de programul „Prima Casă", au pus accent în cursul anului 2009. „Este posibil ca acestea să fie mai departe încurajate cu prioritate, piaţa creditelor ipotecare va continua să fie susţinută de continuarea programului «Prima Casă», având în vedere interesul încă ridicat al populaţiei", adaugă Popa. Noile condiţii Brokerii spun că în 2010 băncile au în vedere aceleaşi criterii ca în anii trecuţi, însă vor manifesta mai multă prudenţă. „Cu precădere, instituţiile financiare vor analiza mai atent angajatorul clientului (sursa de unde provine venitul), vor studia comportamentul de plată al clientului pentru creditele contractate anterior, iar imobilele aduse în garanţie vor fi atent selecţionate", spune Mihaela Stavrositu, trainer la Credit Zone, companie de brokeraj de credite ipotecare. Ea afirmă că băncile au încheiat anul 2009 şi au început anul 2010 „într-o manieră cât se poate de optimistă, prin condiţii de împrumut avantajoase, precum reducerea cotei avansului chiar de până la 10-15%, scăderea comisioanelor de acordare şi diminuarea comisioanelor de rambursare anticipată". În ceea ce priveşte veniturile necesare obţinerii unui credit, acestea sunt comparabile cu cele din anii trecuţi. „Printre veniturile care califică un client drept eligibil se află orice formă de venit fiscalizat - salarii, venituri din profesii liberale, PFA, drepturi de autor, venituri din norma de venit pentru angajaţi din sectorul IT, dividende, pensii, chirii, venituri din contracte de navigare pentru navigatori", spune Anca Bidian. Alte criterii importante sunt istoricul în muncă, comportamentul de plată al clienţilor, gradul de îndatorare, iar în cazul creditelor garantate, se ia în considerare calitatea şi valoarea imobilului ce constituie garanţia. Cum a fost anul trecut „Practic, băncile au trecut dintr-o extremă în alta, de la o creditare prea facilă, în 2007, la una excesiv de restrictivă, în 2009", consideră Alexandra Popa.Reprezentantul Conso.ro susţine că încetinirea ritmului de acordare a creditelor şi înăsprirea condiţiilor au fost impuse pe fondul creşterii riscului de neplată. „Persoane care acum doi ani ar fi putut cu uşurinţă să obţină un împrumut ipotecar de zeci de mii de euro, anul trecut s-au văzut în postura de a fi refuzaţi din start de bănci, deoarece nu se mai încadrau în profilul de risc acceptat", spune Popa. Prin urmare, au existat şi situaţii în care politica restrictivă de creditare a mers până la eliminarea din ofertă a unor produse bancare, precum creditele fără garanţii. De asemenea, băncile au redus sumele maxime ce puteau fi obţinute de un singur solicitant. Deşi unele bănci au fost tranşante şi au anunţat că stopează creditarea, au existat instituţii financiare pentru care produsul exista doar la nivel teoretic. În schimb, acesta era greu de accesat de către cei care aveau nevoie de un credit. Printre considerente s-au numărat gradul scăzut de îndatorare, avansuri de 50-60%, eliminarea unor venituri din grila de venituri eligibile, reducerea perioadei de creditare la maximum zece ani pentru un credit ipotecar etc. Specialiştii susţin că accesul la credite este restricţionat şi pentru începutul acestui an pentru o parte dintre bănci, care iau în considerare aceleaşi aspecte. Dobânzi similare cu cele din 2008 Moneda naţională este apreciată la creditare Brokerii de credite spun că euro şi leul dictează noua modă în ceea ce priveşte finanţarea bancară, spre deosebire de anii trecuţi când pe val erau francii elveţieni sau dolarul american. În prezent, acesta din urmă a ieşit din preferinţele românilor, clienţii orientându-se mai ales către moneda naţională sau către cea europeană. Tendinţă descrescătoare În ceea ce priveşte nivelul dobânzilor, acesta s-a situat, susţin specialiştii, pe un trend continuu descrescător începând cu ultimul trimestru din 2009. În prezent, acesta atinge un nivel comparativ cu 2008. „La creditele ipotecare avem acum dobânzi situate între 5,7% şi 8%, la creditele de nevoi personale plaja de ofertă este de 8 -10% pentru cele garantate şi de 14-16% în euro şi 16,5-19% pentru creditele în lei", spune Bidian. Minimum şi maximum la dobânzi Datele Credit Zone arată că avem în prezent disponibile dobânzi de minimum 3,7% şi de maximum 11,75% pentru creditele ipotecare în euro, iar pentru cele în lei, avem pe piaţă dobânzi de minimum 11% şi de maximum 17%. Aceleaşi date arată că pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă în euro avem dobânzi de minimum 4,87% şi de maximum 11,75%, iar pentru cele în lei, dobânda minimă de pe piaţă este de 11,5%, iar cea maximă oferită de bănci este de 17%. Produse bancare disponibile „Oferta bancară este acum generoasă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi cuprinde credite ipotecare, credite de nevoi personale cu sau fără garanţii, credite şi leasinguri auto, carduri de credit, atât în euro, cât şi în moneda naţională", spune Anca Bidian, vicepreşedinte la brokerul de credite Kiwi Finance. Totodată, asistăm şi la un interes mai mare în zona de credite de nevoi personale. Popa spune că acest lucru este susţinut de diversele promoţii pe care băncile au început deja să le deruleze pentru acest segment de produse. Specialistul estimează că vânzările de credite de nevoi personale vor căpăta o mai mare amploare pe măsură ce economia va ieşi din recesiune. Criterii de selecţie Anul acesta, băncile analizează cu mai multă prudenţă dosarele clienţilor. Acestea se uită cu atenţie la sursa venitului, dar şi la nivelul de îndatorare al celui care aplică pentru un credit. Un alt criteriu important este calitatea locuinţei pe care potenţialul client o va aduce drept garanţie pentru banii împrumutaţi. http://www.findnews.ro/cine-plateste-cele-mai-scumpe-gaze-din-tara-293887.html Locuitorii din Dobrogea şi din Moldova consumă gazele de cea mai bună calitate, care sunt şi cele mai scumpe, în timp ce ardelenii ard mai mult gaz pentru a încălzi acelaşi ibric de apă. Factura lunară poate varia cu 30 de lei pe teritoriul ţării, în funcţie de calitatea gazelor, la acelaşi volum consumat. Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a introdus, de la 1 iulie 2008, un nou mod de calcul al consumului de gaze, exprimat în unităţi energetice, respectiv în kWh. Noua modalitate de facturare introduce, totodată, un parametru care măsoară calitatea gazelor, puterea calorifică superioară (de exemplu, cât gaz consumăm pentru a încălzi un ibric cu apă), exprimată în kWh pe metru cub. Astfel că, pe lângă volumul de gaze consumat, pe factură se ia în calcul şi calitatea, iar consumul final se stabileşte înmulţind volumul de gaze utilizat cu puterea calorifică. Aceasta variază pe teritoriul ţării în funcţie de zăcământul de unde provine gazul, de depozitul unde a fost înmagazinat sau dacă a fost adus din import. În România, puterea calorifică are o medie de 10,6 kWh pe metru cub şi variază cu circa 10%. Astfel, cele mai ieftine gaze, dar şi cele de cea mai slabă calitate, sunt în centrul ţării: Harghita, Braşov, Covasna, Prahova, Sibiu, Mureş, dar şi în vest: Bihor, Arad, Caraş-Severin, cu valori sub 10,4 kWh pe metru cub. Gazele cu cea mai mare putere calorifică, de peste 11 kWh pe metru cub, sunt consumate de utilizatorii din zona Moldovei (judeţele Galaţi, Vrancea, Bacău, Neamţ), dar şi în Brăila, Constanţa şi Tulcea. Gazul de import, calitate mai bună Valorile puterii calorifice superioare variază zilnic şi sunt calculate în cele 321 de zone de calitate de pe întregul teritoriu al ţării de către Transgaz. Potrivit specialiştilor din domeniu, gazul de import are aproximativ aceleaşi caracteristici cu cel autohton, însă puterea calorifică este de circa 11 kWh pe metru cub, adică peste media celui produs în România. Astfel că puterile calorifice mari din estul ţării se explică prin faptul că utilizatorii din aceste zone consumă un volum mai mare de gaze ruseşti, în condiţiile în care două treimi din importuri intră în ţară prin conducta de la Isaccea, judeţul Tulcea. Avantaj pentru cei cu gaze slabe Un client casnic consumă, într-un an, circa 1.200-1.500 de metri cubi, din care aproximativ 300 de metri cubi pe lună în perioada rece. Calculând factura unui consumator dintr-o zonă cu putere calorifică mică, de exemplu judeţul Harghita, unde indicatorul are o valoare de 10,3 kWh/m3, rezultă un consum de 3.090 de kWh, la un volum de 300 de metri cubi pe lună. Înmulţit cu preţul reglementat al gazelor pentru un kWh, respectiv 0,096 lei, factura totală se ridică la 296 de lei pe lună. Pentru un consumator din judeţul Galaţi, unde puterea calorifică este una dintre cele mai mari, de 11,4 kWh/m3, acesta va avea de plată pe lună 328 de lei. Prin urmare, diferenţele de puteri calorifice în ţară se pot traduce în variaţii ale facturii de circa 30 de lei pe lună, la acelaşi volum de gaze. Totuşi, cel puţin teoretic, folosirea unui gaz de bună calitate înseamnă arderea unui volum mai mic, ceea ce ar trebui să egalizeze, în final, facturile plătite. Trecerea la facturarea gazelor în funcţie de puterea lor calorifică îi avantajează pe cei cu gaze de slabă calitate, întrucât aceştia consumă o cantitate mai mare pentru acelaşi rezultat, deci plăteau mai mult după vechea metodă, mai spun specialiştii. Furnizorii de gaze sunt obligaţi să afişeze pe factură informaţii legate de puterea calorifică superioară a gazului, volumul consumat, în metri cubi, şi cantitatea de energie, în kWh. Consum mai mic cu 15% Consumul de gaze al României la nivelul anului trecut a fost cu 15% mai mic decât cel din 2008, potrivit ANRE. Astfel, anul trecut s-au utilizat 141 milioane de MWh (13,3 miliarde de metri cubi), faţă de 165 de milioane de MWh (15,5 miliarde de metri cubi) în 2008. Mai multe zile pentru plată Din această toamnă, companiile de gaze au modificat contractele de furnizare, potrivit unui ordin al ANRE. Noile documente au fost deja trimise consumatorilor, care trebuie să le completeze şi să le returneze furnizorilor în 15 zile de la primirea lor. „Acest proces este încă în desfăşurare, iar, în cazul în care clienţii noştri nu au reuşit să se încadreze în termenul iniţial de transmitere a contractelor semnate, pot returna în continuare contractele în cel mai scurt timp posibil", ne-au declarat reprezentanţii GDF Suez Energy România (fostul Distrigaz Sud). Noile contracte acordă mai multe zile de plată consumatorilor. Astfel, factura poate fi plătită la 30 de zile de la emiterea ei, faţă de 15 zile, cum era până în prezent. Penalizările, de 0,1% pe zi, sunt calculate după 31 de zile, iar furnizorul poate întrerupe gazele în caz de neplată după 46 de zile de la emiterea facturii, nu după 26, cum era prevăzut în vechiul contract. Mai mult, termenul de reziliere a contractului se prelungeşte la 180 de zile de la emiterea facturii neplătite, faţă de 65 de zile. Contorul, citit de client Odată cu noile contracte este introdusă şi posibilitatea clienţilor de a opta pentru facturarea gazelor prin autocitirea contorului şi comunicarea indexului către furnizor, online sau telefonic. Reprezentanţii E.ON Gaz România spun că vor transmite fiecărui consumator care alege această variantă perioada când va putea transmite indexul contorului, care nu este aceeaşi pentru toţi utilizatorii. Facturarea se mai poate realiza prin estimarea consumului, în baza istoricului pentru luna respectivă, urmând ca regularizarea să se facă la trei luni. http://www.findnews.ro/cfr-marfa-falimentata-din-interior-293918.html Politicile tarifare neflexibile, consolidarea pe piaţă a operatorilor privaţi, dar şi „traseimul” foştilor directori ai companiei sunt principalele cauze ale dezastrului din CFR. Conducerea Companiei CFR Marfă, companie patronată de statul român, specializată în transportul feroviar de marfă, admite, într-un document oficial, că starea jalnică în care se află societatea e cauzată de politici tarifare neflexibile şi de consolidarea operatorilor privaţi. Din cauza unui management defectuos, susţin liderii de sindicat, uneori vecin cu sabotajul, com pania a anunţat ca va disponibiliza peste 6.380 de angajaţi, pentru a-şi reveni din punct de vedere financiar. De la CFR la GFR O altă cauză reclamată de sindicalişti, care a condus la situaţia financiară dezastruoasă din prezent, este aceea că foştii directori au fost „racolaţi”, uneori cu contractele CFR cu tot, de companiile private de profil. „Cele mai multe contracte au plecat spre GFR (Grup Feroviar Român - n.r.), printre acestea Petrom sau Conpet”, spune liderul Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă, Iulian Măntescu. El a dat două exemple concrete. Este vorba despre ultimul director al CFR Marfă, Călin Graţian, care a demisionat şi a preluat şefia Rail Cargo Austria, compania de stat austriacă, şi de fostul şef al serviciului vânzări din CFR Marfă, Mădălin Ionescu. „După ce au plecat, cei doi au încercat să ia de la CFR Marfă contractele pentru transportul de tablă din Portul Constanţa spre uzinele auto de la Piteşi. Au încercat să ia, la fel, şi transportul de maşini de la Piteşi. Dar fără succes. Au încercat să ia de la noi şi contractele pentru transportul de sare”, spune Măntescu. CFR Marfă a pierdut în ultimii ani contracte masive privind transportul de ciment, piatră şi produse petroliere către companii conduse în prezent de foşti directori ai CFR Marfă. „Operatorul GFR e condus de Sorin Chinde, fost director comercial la CFR Marfă. La Unifertrans îl găsim pe Constanin Pestrea, fost vicepreşedinte la SNCFR, iar la Serv Trans, pe George Buruiană, fost director general la CFR Marfă”, mai spune sindicalistul. Nu există clauze anticoncurenţiale Oficialii Ministerului Transporturilor recunosc că mulţi dintre foştii directori ai CFR Marfă au plecat spre companiile private şi că au făcut-o „la pachet” cu contracte în derulare, dar spun că nu au putut împiedica asta. „E adevărat că în contractele managerilor de la CFR Marfă nu există clauze anticoncurenţiale, care i-ar împiedica să lucreze la o firmă concurentă un anumit număr de ani. Aceste clauze ar presupune acordarea unor compensaţii din partea CFR Marfă pentru directorii care îşi pierd dintr-un motiv sau altul postul”, a spus secretarul de stat din cadrul MT, Gheorghe Popa. Statul, complice Dezastrul CFR Marfă e cauzat şi de o anumită complicitate a statului. În anul 2009, deşi compania a transportat cărbune şi păcură către centralele de termoficare din ţară, serviciul nu a fost decontat. CFR Marfă a ajuns astfel la o incapacitate de plată a datoriilor către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (186 de milioane de lei) şi nu a putut câştiga licitaţiile organizate de firmele care au impus lipsa datoriilor la stat. „La licitaţia organizată de Conpet, deşi aveam cea mai bună ofertă, am fost descalificaţi, iar contractul, atribuit firmei de pe locul doi, Grup Feroviar Român. Dacă am fi primit banii pe transportul păcurii sau s-ar fi făcut o compensare, acum puteam merge la toate licitaţiile”, zice Măntescu. Scădere de 39% În anul 2009, activitatea CFR Marfă s-a redus cu 39% faţă de 2008, în principal din cauza scăderilor dramatice înregistrate de mai multe regionale CFR din ţară. „Pe la Halmeu soseau materiile prime din Ucraina, iar pe la Episcopia Bihor, importurile din Europa de Vest. Pe la Galaţi se aproviziona Sidex”, explică Gheorghe Popa. Regionala CFR Marfă Galaţi a înregistrat o pierdere de 60% în timp ce Regionalele CFR Marfă Cluj şi Iaşi, câte 40%. În acelaşi timp, firma privată Grup Feroviar Român, condusă de Sorin Chinde, fostul director comercial al CFR Marfă, a înregistrat o creştere a activităţii cu 25% faţă de 2008. Pe pagina oficială de prezentare a companiei CFR se află lista de clienţi, care e o dovadă a consolidării pe piaţa românească: Holcim, Petrom, Mittal, Shell Gaz România sau Conpet. În 2008, firma a avut o cifră de afaceri de 369,4 milioane lei şi un profit net de 32,3 milioane lei. Secretarul de stat Gheorghe Popa susţine că firmele private se ocupă în general de trenurile compacte, care nu mai au nevoie de zeci de ore de manevră pentru a fi compuse. „În general, aceste trenuri sunt de la firmele mari, de ciment, de combustibil sau mari producători de cărbuni. De ce să nu spunem că aceste firme duc o politică diferită de preţuri, adaptată la vremurile de criză, şi se mişcă mult mai repede în piaţa. La CFR Marfă, orice decizie trebuie trecută prin Consiliul de Administraţie, şi asta presupune timp”, mai susţine oficialul Ministerului Transporturilor. ASOCIERE Investiţii cu rezultate sub aşteptări * CFR Marfă avea, în 2008, 17.985 de angajaţi şi un parc logistic de 907 locomotive şi 42.925 voagoane. Pentru a moderniza o parte din acestea, în sensul normelor UE, CFR Marfă a investit 86,5 milioane de lei. Ca să mai facă rost de bani, CFR Marfă s-a asociat cu firma Grup Feroviar Român în societatea mixtă Rolling Stock S.A. Trenurile ar fi urmat să fie operate în interiorul ţării de CFR, iar în exterior, de GFR. „Din cauza crizei, firma nu are rezultatele financiare la care ne-am aşteptat”, admite secretarul de stat Gheorghe Popa. REACŢIE Clauzele de reziliere, bine negociate Actualul director al CFR Marfă, Mihai Frăsinoi, susţine că rezultatele financiare sunt foarte slabe din cauza numărului mare de angajaţi. Potrivit acestuia, liderii sindicali se opun disponibilizării din cauza reducerii cotizaţiilor, dar şi a numărului de lideri. „S-au mai pierdut contracte, dar de mutat peste noapte de la o firmă la alta este practic imposibil: există clauze de reziliere foarte bine negociate. Nu am auzit că fostul director Graţian ar fi încercat să ducă anumite contracte la firma unde lucrează”, a comentat el. PLANURI MĂREŢE Privatizare pe fugă Scăderea pieţei transportului feroviar de marfă din cauza crizei l-a făcut pe ministrul de resort, Radu Berceanu, să ia „frâiele în mână” şi să anunţe privatizarea CFR Marfă. „Eu aş prefera ca privatizarea să se întâmple la sfârşitul anului. Să fim în evaluări şi negocieri de ofertă în acest an. O să începem procedurile imediat”, a menţionat recent Berceanu. Şi secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare, Ştefan Roşeanu, susţine că privatizarea operatorului feroviar este absolut obligatorie, deoarece statul nu reuşeşte să facă din CFR un jucător european. Cu toate acestea, în prezent e un moment nefavorabil vânzării, din cauza crizei, care a redus piaţa din UE cu 25%-30%. „Dacă acum doitrei ani se putea obţine circa un miliard de euro pe CFR Marfă, acum statul poate primi cel mult 500 de milioane de euro, pe toată compania”, consideră Roşeanu. (Ciprian Mailat) STRATEGII Şeful cu restructurarea s-a mutat în privat Ofensiva companiilor private. Într-un raport întocmit de CFR Marfă, document ce stă la baza programului de restructurare a câtorva mii de angajaţi, se arată că societatea a pierdut teren, în anul 2009, în faţa companiilor private de profil. Acestea şi-au adaptat strategia la vremurile de criză, prin două metode: au redus preţurile şi au mărit perioada acceptată la plată. Motivele care au determinat restructurarea companiei. Fostul director al CFR Marfă, Graţian Călin, susţine că, în primele cinci luni ale anului 2009, pierderile companiei s-ar ridica la 250 milioane lei. „Dacă programul de restructurare ar conduce la diminuarea cu 30% a cheltuielilor lunare, la sfârşitul anului societatea ar rămâne cu pierderile estimate pentru primele cinci luni de circa 250 milioane lei”, susţine directorul de atunci al CFR Marfă, Graţian Călin. Soluţii de redresare: acordarea unui ajutor de stat în valoare de 150 de milioane de euro şi disponibilizarea a 5.600 de angajaţi. Racolarea. Între timp, Graţian Călin a fost racolat de operatorul de stat austriac Rail Cargo Austria. Clauza de neconcurenţă. Călin spune că este absolut normal şi firesc ca directorii companiilor de transport feroviar de marfă să aibă în contractele de muncă clauze de neconcurenţă. „Eu aş merge mai departe şi aş impune astfel de clauze şi directorilor de regionale sau şefilor de divizii. Vă spun sincer că eu la CFR Marfă nu am avut, în timp ce la compania unde lucrez acum am”, a spus Graţian Călin. Dezminţire. El a negat orice acuzaţie cu privire la faptul că a încercat să ia contracte derulate de CFR Marfă şi să le transfere la operatorul privat unde activează. „Nu este adevărat aşa ceva. Nu am încercat să mut niciun contract nici de tablă nici de transport de autorisme”, a răspuns Graţian Călin. http://www.findnews.ro/relansarea-economica-este-inca-fragila-293843.html FMI: Relansarea economică, susţinută în continuare prin măsuri fiscale şi monetare Măsurile fiscale şi monetare introduse pentru combaterea crizei financiare şi economice în Europa trebuie să continue, deoarece economia este încă fragilă, arată Marek Belka, directorul departamentului european al Fondului Monetar Internaţional, citat de Reuters. Oficialul FMI consideră că actuala criză a fost profundă în Europa, iar încheierea ei înseamnă restructurarea economiei şi reparaţia generală a activelor. „Nu mai suntem pe muchia abisului care ne ameninţa la începutul lui 2009, majoritatea economiilor Europei ieşind acum din recesiune. Însă e mai puţin clar dacă am ajuns într-o zonă sigură‟, explică el. În aceste condiţii, relansarea economiei trebuie să fie susţinută în continuare prin măsuri fiscale şi monetare. Şi asta pentru că, relansarea economiei este încă fragilă şi totodată „neomogenă pe continent‟, după cum arată Belka.