<?xml version="1.0" ?> 
<rss version="2.0">
 <channel>
  <title>Locuri de munca - FindNews.ro</title> 
  <link>http://www.findnews.ro</link> 
  <description>Cele mai importante stiri ale zilei</description>
  <image>
  <url>http://www.findnews.ro/img/logo-findnews.gif</url>
  <title>Locuri de munca - FindNews.ro</title> 
  <link>http://www.findnews.ro</link>   
  </image>	
  <item>
  <title>Ghid pentru cei care vor să lucreze în UE</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/ghid-pentru-cei-care-vor-sa-lucreze-in-ue-294950.html</link>  
  <description>„Ghidul cetăţeanului român care doreşte să lucreze în spaţiul Uniunii Europene” grupează sfaturi utile pentru persoanele care doresc să lucreze în străinătate, precum şi reglementări naţionale ale fiecăruia dintre cele 26 de state comunitare în care ar putea lucra cetăţenii români, privind condiţiile specifice de  acces al acestora pe piaţa muncii.

Astfel, materialul conţine informaţii referitoare la aspecte generale privind dreptul de muncă în statul respectiv, chestiuni legate de liberalizarea pieţei de muncă, restricţii ale pieţei de muncă, informaţii referitoare la obţinerea autorizaţiei de muncă, datele de contact ale responsabililor pe probleme de muncă din cadrul ambasadelor României în statele UE, datele de contact ale autorităţilor locale cu competenţe în domeniul muncii şi securităţii sociale din ţara respectivă, precum şi cele mai importante reglementări în domeniu. Ghidul este elaborat cu sprijinul misiunilor diplomatice ale României în statele respective, având în vedere şi cazurile consulare cu care aceştia s-au confruntat.

Lansarea are loc în cadrul librăriei Mihail Sadoveanu, la ora 16.00.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>De ce nu le place patronilor să aibă angajaţi cu handicap</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/de-ce-nu-le-place-patronilor-sa-aiba-angajati-cu-handicap-294952.html</link>  
  <description><b>Teoria:</b>

“Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condiţiile pentru a-şi alege şi exercita profesia, meseria sau ocupaţia, pentru a dobândi şi menţine un loc de muncă, precum şi pentru a promova profesional”. (Articolul 75, alineatul 1 din Legea 448/2006 republicată)

<b>Practica:</b>

“Numai 3% din cele peste 650.000 de persoane cu handicap declarate In România au un loc de muncă”. (Stephane Meuret, managerul firmei de recrutare de personal HR Specialists)

<b>Sensibilitatea angajatului şi indiferenţa patronului</b>

Niciun patron nu va recunoaşţe vreodată că nu angajează o persoană cu handicap, din cauza handicapului. De frica acuzaţiilor de discriminare. Omul va găsi mereu scuze, ba că pretendentul nu corespunde cu postul, ba că e supracalificat sau, dimpotrivă, că nu se pricepe suficient la ce va fi pus să facă.

În realitate, reticenţa patronilor vine dintr-o educaţie deficitară, împământenită de zeci de ani în România, ţara care a preferat să-şi ascundă handicapaţii, şi să-i trateze ca pe nişte asistaţi incapabili să se descurce singuri.

O altă cauză a refuzului de a angaja persoane cu dizabilitaţi vine, însă, şi dintr-o sensibilitate excesivă a acestora, după cum susţine un specialist în resurse umane care zice ca de un an de zile intermediază relaţia dintre angajatori şi persoanele cu handicap din România.

<b>Francezii sunt mai “angajaţi”</b>

“Numai 3% dintre persoanele cu handicap declarate în România au un loc de muncă”, spune Stephane Meuret, managerul firmei de recrutări de personal HR Specialists. Meuret este convins că o parte din handicapaţii declaraţi au acte false, făcând acest demers doar pentru facilităţile fiscale, dar şi că: “Parte din cei care şi-au găsit loc de muncă nu au spus că au un handicap, mai ales dacă au putut să-şi ascundă handicapul”.

Meuret spune că în Franţa între 50 şi 70% din persoanele cu handicap au un loc de muncă. Acolo toate firmele care au de la 20 de angajaţi în sus sunt obligate să aibă 6% angajaţi cu handicap. În România obligativitatea asta intervine abia la firmele cu peste 50 de angajaţi, şi procentul e doar de 4 – persoane cu handicap.

În caz că nu îndeplinesc această condiţie, patronii sunt obligaţi să vireze la buget jumătate din salariul minim pe economie pentru fiecare post ce trebuia ocupat de o persoană cu handicap.

“Totuşi patronii români preferă să plătească decât să angajeze persoane cu dizabilităţi”, admite Meuret, care consideră că autorităţile române s-au limitat la adoptarea unei legi bune – Legea 448/2006 – dar nu se străduiesc s-o şi aplice, fiind prea permisive cu patronii care sunt obişnuiţi s-o eludeze, ca pe oricare alta. În Franţa, spune el, respectarea drepturilor persoanelor cu handicap ţine şi de legislaţie, dar e şi o chestiune de valorizare socială.

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) din România se dovedeşte neputincioasă sau dezinteresată să apere drepturile persoanelor care au favorizat întemeierea ei, zice Meuret. Omoloaga din Franţa, însă, este foarte bine finanţată, şi se dovedeşte o autoritate reală în relaţia cu patronatul, după cum spune Meuret.

<b>“Legea în România e făcută ca să fie ocolită”</b>

Francezul a venit iniţial în România ca director de resurse umane pentru firma Bouygues, dar legăturile sale cu România erau mai vechi. “Părinţii mei au adoptat un copil de aici, pe vremea lui Ceauşescu”, spune Meuret, care acum trei ani şi-a deschis propria firmă de resurse umane la Bucureşti. De ce s-a orientat şi spre persoanele cu handicap? “Pentru că fratele meu are un handicap şi i-a fost şi lui foarte greu să-şi găsească ceva de lucru chiar în Franţa”, admite Meuret, care de un an de zile spune că încearcă să construiască o bază de date cu persoane cu handicap cu studii superioare, pe care vrea să le plaseze pe piaţa muncii.

Meuret e de părere că climatul social din România suferă din pricina lipsei de viziune pe termen lung a guvernanţilor. “Nu au o strategie pe termen lung, şi fac legi reactive. De exemplu, avem nevoie de bani, dăm o lege care să strângă bani. De aceea şi legile se schimbă rapid şi nu apuci să faci nimic. Statul ar trebui să ia măsuri preventive, să facă educaţie atât patronilor, dar şi persoanelor cu dizabilităţi.

La mijloc, între carenţele educaţionale ale patronilor, şi sensibilitatea angajaţilor, stă statul cu reglementările sale, făcute ca multe altele doar ca să poată fi eludate. Meuret subliniază că deşi Legea 448 stipulează înfiintarea de Unităţi Autorizate Protejate (UPA), multe dintre acestea au angajaţi cu handicap “de formă”, doar ca să beneficieze de facilităţile fiscale. O UPA trebuie să aibă 30% din angajaţi cu handicap, şi poate primi comenzi şi contracte fără licitaţie de la stat sau de la terţi, care pot alege astfel să cumpere produse de la o UPA cu banii ce ar fi trebuit viraţi la stat pentru persoanele cu handicap neangajate.

“Cred că 90% din UPA din România nu merită acest statut pentru că sunt ori PFA (persoane fizice autorizate) ori au în vedere doar un avantaj fiscal şi angajează doar de formă persoane cu handicap. Legea în România e făcută ca să fie ocolită”, spune francezul Meuret, care zice că o UPA are şi un rol formator pentru persoana cu dizabilităţi.

<b>“Dacă vrei să fii considerat ca toată lumea trebuie să te comporţi ca toată lumea”</b>

Totuşi, de ce se feresc patronii de persoanele cu handicap? “Mulţi patroni consideră că sunt un pericol. Ştiţi, persoanele cu handicap sunt imprevizibile. Şi noi la firmă am avut iniţial zece persoane cu dizabilităţi. Au caracter dificil, trăiesc de multe ori într-o lume a lor, se simt foarte uşor jigniţi. Dacă li te adresezi ca şi celorlalţi sau faci glume, rişti ca persoana cu dizabilităţi să creadă că i te-ai adresat cu răutate. Poţi să-I jigneşti fără voie. Au complexe de inferioritate, iar glumele tale vin ca şi când îi răsuceşti cuţitul în rană”, zice Meuret, care crede că şi persoanele cu handicap au partea lor de vină în această relaţie dificilă.

“Câteodată nici nu ştii cum să-i spui că face bine sau rău ceva, pentru că nu e bine nici dacă îi spui că e performant, nici dacă îi spui contrariul. Eu le spun tuturor persoanelor cu handicap care vin la noi să fie mai încrezătoare. Angajatorii nu au chef de probleme. Persoanele cu handicap sunt egocentrice. Toată viaţa lor au fost crescute într-un climat în care familia le-a acordat toată atenţia, au fost asistaţi. Or atunci când se angajează trebuie să se comporte ca toţi ceilalţi şi va fi tratat la fel. Dacă vrei să fii considerat ca toată lumea trebuie să te comporţi ca toată lumea. Nu merge să suni să spui că nu te simţi bine, că nu vii azi, pentru că patronul vrea să facă afacerea să meargă, România traversează acum un capitalism de junglă”, explică Meuret punctul de vedere al patronilor.

Francezul spune că a reuşit până acum să plaseze câteva persoane cu handicap chiar într-o firmă mare din domeniul energiei şi încearcă, în pofida piedicilor puse de statul român oricărei iniţiative private, să schimbe mentalitatea patronilor, dar şi a persoanelor cu handicap, astfel încât să vină fiecare la jumătatea drumului.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Munca la domiciliu, stimul pentru angajaţi în vremuri de criză</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/munca-la-domiciliu-stimul-pentru-angajati-in-vremuri-de-criza-294957.html</link>  
  <description>A alterat criza imaginea de bun angajator a companiilor care ani de-a rândul au intrat în topul realizat de Institutul Great Place to Work? Ediţia pe 2010 a clasamentului arată că, dimpotrivă, zeci de firme, inclusiv din România, au câştigat la acest capitol, investind în angajaţi.

Flexibilitatea oferită angajaţilor pare a fi elementul care diferenţiază companiile „normale“ de cele de top. Astfel, atât SAS, cât şi Cisco (poziţionată pe locul 16 în clasamentul celor mai buni angajatori din SUA, companie prezentă şi pe piaţa românească), oferă angajaţilor posibilita­tea de a lucra de acasă. Conform statisticilor companiei, angajatul tipic la nivel mon­dial lucrează de acasă de două ori pe săptămână, fapt din care rezultă mai mul­te beneficii, primul dintre ele fiind timpul economisit în trafic. Flexibilitatea de care dă dovadă com­­pania în politica de resurse umane s-a mani­festat anul trecut şi prin introducerea sistemului TelePresence, o soluţie pen­­tru întâlniri virtuale. De asemenea, au fost introduse şi alte „instrumente de colaborare on­line în biroul din România, ca­re au redus semnificativ nevoia de a călători, ceea ce, pe lângă economiile de cost, a avut drept rezultat un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală, mai ales că activitatea companiei se desfăşoară pe multiple fuse orare“, spune Cristian Popescu, director general interimar la Cisco România.

<b>Servicii de sănătate, fitness şi masaj</b>

„Lucrul de acasă nu este un beneficiu per se“, spune Adrian Stanciu, partener la Human Synergistics. „Este un fel al organizaţiilor moderne de a face fa­ţă realităţii că angajaţii au nevoie de mai multă flexibilitate în programul de lucru. Acest tip de aranjament e valoros şi pen­tru angajator, care poate cere astfel mai mult de la angajaţi, pentru că cei din urmă pot livra de oriunde s-ar afla“, adaugă el.

Dar care sunt celelalte beneficii acordate salariaţilor şi care au propulsat în top aceste companii? Angajaţii SAS România, de exemplu, se bucură de un abonament complet pentru servicii medicale priva­te şi iPhone. Iar di­fi­cultăţile economice din 2009 nu au redus lista beneficiilor, pentru că nici compania nu a dus-o rău. „SAS este o companie care produce şi vinde soluţii de business în special acolo unde sunt probleme de business“, explică Silvia Bolohan. „Criza mondială nu a făcut decât să ne «ajute» să identificăm mai repede departamentele sau activităţile clienţilor noştri care nu aduc eficienţa dorită“.

Nici la Microsoft nu s-au redus avantajele acordate salariaţilor. „Paleta de beneficii oferite de Microsoft se întinde de la asigurări de viaţă şi sănătate la acces la sport, masaj, dental plan şi multe altele“, detaliază Cosmin Bordea, director de resurse umane în cadrul companiei.

Bogdan Viaşu, director general la No­vo Nordisk România, spune că se „oferă angajaţilor securitate financiară, salarii competitive şi un sistem de bonusare bazat pe performanţă, implementat la nivelul întregii organizaţii“. În schimb, la KPMG, accentul se pune pe pregătirea constantă a angajaţilor. „Am oferit în­con­­tinuu cursuri şi promovări ca şi în anii precedenţi şi acelaşi nivel de beneficii. Am oferit creşteri salariale corespunzător cu rezultatele obţinute şi pentru sporirea responsabilităţilor“, spune, despre anul 2009, Şerban Toader, senior partner la compania de audit şi consultanţă. Evident, continuarea investiţiei în angajaţi într-un an de criză, când mai toţi jucătorii de pe toate pieţele au trecut la măsuri dure de restructurare, incluzând tăieri de salarii şi disponibilizări, poate părea o decizie riscantă. Nu şi pentru cei care au intrat şi în ediţia pe 2010 a topului an­gajatorilor, care au înţeles că angajaţii valoroşi trebuie motivaţi în plus în astfel de perioade, tocmai pentru a fi mai productivi.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Românii sunt prea săraci pentru a accepta şomajul</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/romanii-sunt-prea-saraci-pentru-a-accepta-somajul-294841.html</link>  
  <description>El a explicat că s-a bazat pe un studiu publicat de Unicredit pe ianuarie 2010, care arată că România, deşi are un PIB aproximativ egal cu al Cehiei şi Ungariei, activele financiare ale gospodăriilor sunt de două-trei ori mai mici.

"Asta înseamnă că populaţia este două-trei ori mai saracă din punct de vedere al activelor financiare. De regulă, populaţia este un creditor net al sectorului bancar. Dacă populaţia, sursa economisirii, este săracă, înseamnă că sectorul bancar nu are cum să producă bani pentru creditare din resurse interne", a spus Lazea.

Activele financiare ale gospodăriilor sunt alcătuite în proporţie de peste 70% din depozite şi valută, dar mai cuprind şi contribuţiile la fondurile de pensii, poliţele de asigurări, titlurile şi acţiuni.

Oficialul BNR a precizat că se mai observă că activele financiare ale populaţiei tind să fie egalate de pasive, ceea ce indică că românii şi-au atins limita de îndatorare.

"Boom-ul de creditare din perioada 2005-2007 a dus populaţia la limita posibilă de îndatorare (...) Trebuie înţelese şi băncile de ce au reticenţă, de ce se uită de zece ori înainte să mai acorde un credit nou", a afirmat Lazea.

El a precizat că există constrângeri obiective asupra creditării populaţiei, dar şi sociale.

"Faptul că românii nu au suficiente active financiare la care să apeleze în circumstanţe de stres finanaciar explică de ce şomajul e aşa de puţin acceptat în România (...) de ce pensionarii sunt veşnic nemulţumiţi. Atunci când omul este sărac, practic şi o lună de stat în şomaj este un dezastru pentru el ", a mai spus Lazea.

Economistul şef al BNR a menţionat că activele financiare sunt determinate în principal de veniturile mici, care, la rândul lor, sunt cauzate de productivitatea scăzută, care se datorează în principal sistemului educaţional.

"Este un mit că avem o forţă de muncă supercalificată. Să nu credeţi că investitorii străini, dacă ar vedea productivităţi ca în Cehia, nu ar plăti aceleaşi salarii. Ca o concluzie, sărăcia nu poate fi rezolvată fără o îmbunătăţire a sistemului educaţional", a conchis Lazea.

Potrivit studiului Unicredit, în România, ponderea activelor financiare ale gospodăriilor în PIB va creşte la 34,8% anul viitor şi la 35,6% în 2011, dar va continua să fie printre cele mai mici din Europa Centrală şi de Est.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Portretul ideal al angajatului pe timp de criză</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/portretul-ideal-al-angajatului-pe-timp-de-criza-294752.html</link>  
  <description>Vechimea nu este însă neapărat un argument în faţa patronilor dacă aspirantul la un post nu vine cu un portofoliu impresionant, dar şi cu rezultatele concrete ale colaborărilor anterioare, arată "Gândul". 

"Angajatorii caută cu predilecţie persoane cu un grad mare de calificare şi cu o bogată expertiză în variate domenii. Iar dacă aceşti oameni sunt dispuşi să muncească pe niveluri salariale inferioare pregătirii lor sau să deţină mai multe funcţii prin cumul, atunci avem profilul dorit de angajatori pentru această perioadă de criză", a declarat pentru " Gândul" Corina Diaconu, directorul general al ABC Human Capital.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Criza l-a făcut din director şomer</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/criza-l-a-facut-din-director-somer-294661.html</link>  
  <description>Câştiga binişor, peste salariul mediu, din poziţia de director tehnic al unei firme de termopane. A fost disponibilizat în 2008, chiar înaintea sărbătorilor de iarnă. Atât de obosit era, că nu a simţit lovitura. Un an a trăit din ajutorul de şomaj. Un an de căutări disperate.

Inginerul mecanic are de două luni un alt loc de muncă şi povesteşte pentru evz.ro despre cum poţi ajunge din director şomer, dar şi despre oportunismul angajatorilor pe timp de criză.

Bărbatul ar putea fi tătăl, unchiul, soţul sau prietenul vostru. Povestea inginerului mecanic concediat de criză este a altor câtorva sute de mii de români. Firma care l-a făcut şomer, ”Aplast”, a crescut constant şi nimic nu dădea de înţeles că mulţi dintre angajaţi vor ajunge pe drumuri. Ştefănescu a început să lucreze pentru firma de termopane în mai 2008.

”Le-am pus ordine în afacerea din Bucureşti, au mai deschis aici două depozite, iar după două luni m-au transferat la Ploieşti, la fabrică, director tehnic. Eu pentru asta mă angajasem”, povesteşte inginerul, care, iniţial era plătit cu 1.800 de lei, iar apoi, ca director, i-a crescut remuneraţia la 4.000.

<b>”Nu am vrut să dau oameni afară şi am plecat eu”</b>

Lucrurile păreau să meargă bine. Lunar, patronul îşi mărea producţia şi angaja oameni în plus. ”Când m-am angajat eu, aveau aproape 200 de angajaţi, iar în toamna lui 2008, când a venit criza, numărul ajunsese la 700. Cu producţia, la fel. De la 6.000 de produse, uşi, ferestre, am ajuns ca în două luni să facem 21.000”, îşi aminteşte Ştefănescu, adăugând apoi că secţia pe care o conducea ajunsese să scoată produse în valoare de 5 milioane de euro.

Dar, din punctul de vedere al inginerului, firma care l-a transformat din director în şomer s-a avântat prea tare şi a avut de pierdut. ”Ei lucrau foarte mult comenzi câştigate pe licitaţii la blocuri. Dar construcţiile au stagnat din toamna lui 2008 şi atunci le-a scăzut şi lor producţia. Şi au făcut restructurări. Eu am fost unul dintre primii plecaţi”, spune Adrian Ştefănescu.

Pe lângă reducerea consturilor, bărbatul bănuieşte că patronul l-a restructurat şi din motive personale: nu a vrut să dea afară angajaţi, plus reproşurile despre creşterea prea mare a producţiei.

”Eu nu am avut ce face şi i-am spus patronului că trebuie să ne oprim undeva, pentru că lună de lună producţia creştea cu 2.000 de tâmplării. Chiar dacă nu era criza, undeva trebuia să te opreşti. Nu eram singurii care făceam termopane. Şi aşa a rămas el cu o fixaţie pe mine, iar când au început restructurările mi-a cerut să dau oameni afară. Eu nu am vrut. Atunci zice: Bine, atunci dă-ţi demisia! Zic eu nu-mi dau demisia, daţi-mă afară. M-a mai ţinut două zile şi m-a dat afară”, povesteşte Adrian Ştefănescu cum a ajuns şomer.

<b>”Nu e greu să găseşti un job, ci să găseşti un job legal”</b>

Nici nu a simţit vestea, care a devastat sute de mii de angajaţi în România. ”Eram atât de obosit, că nu mă mai interesa”, spune inginerul, care la momentul în care a aflat că a fost dat afară a fost uşurat că nu mai munceşte şi câte 14 ore pe zi. Pleca la serviciu la 05.00, pogramul începea la 07.00, şi se întoarcea acasă la 01.00, la 02.00 noaptea.

Uneori ajungea şi la 04.00 acasă, iar la 10.00 suna telefonul care îl chema din nou la muncă. Aşa a ajuns pentru a doua oară şomer, după ce în 1997, a fost disponibilizat de la uzina ”Vulcan - fabrica de maşini”, astăzi membră a Grupului Tender. Şi acum, ca şi atunci, Ştefănescu a luat aproape un an indemnizaţie de şomaj. Timp în care a căutat necontenit un loc de muncă, dar s-a izbit în aceeaşi măsură de oportunismul şi neseriozitatea multora dintre angajatori.

”Nu e greu să găseşti un job, ci să găseşti un loc de muncă legal”, mărturiseşte bărbatul. Aşa îşi aminteşte cum a lucrat timp de o lună la o firmă de stivuitoare, fără să primească un ban. Numai cu mătura nu a dat, povesteşte inginerul, absolvent al Facultăţii de Inginerie Mecanică din Bucureşti. ”Mi-au spus că primele două săptămâni sunt de probă. Apoi, că nu au reuşit să-şi dea seama despre mine şi să mai stau două săptămâni, dar neplătite, că nu au bani. Era înainte de sărbători şi tocmai îl văzusem pe patron că şi-a luat altă maşină, un BMW”, spune bărbatul cum a plecat din firma de stivuitoare. Apoi, a lucrat pentru un turc.

”Firmele încearcă să profite de tine. M-a ţinut o lună, în septembrie anul trecut, fără acte, apoi încă o lună în probă şi după aceste două luni, când şi-a văzut lucrurile rezolvate nu am mai colaborat. Am fost tot director tehnic cu trei subalterni, dintre care unul fără acte, şomer”, povesteşte Ştefănescu, care şi-a postat CV-ul pe toate site-urile de joburi.

<b>”Toţi patronii cer engleza”</b>

Povesteşte apoi despre interviul la o firmă, al cărei anunţa l-a găsit chiar la AJOFM. ”Mă întreabă dacă ştiu engleză. Le spun că da. Apoi, dacă ştiu coreeană. Le-am spus că nu, dar că pot învăţa în trei luni, dacă îmi păstrează jobul. Apoi, am aflat că aveau deja pe cineva chiar din Coreea, dar că erau nevoiţi să facă anunţul public”, mărturiseşte bărbatul, care, vâzându-se şomer, a vrut chiar să-şi deschidă o firmă. Taxele percepute de stat şi perspectivele restrânse de profit l-au descurat.

În perioada în care a fost doar un număr dint statistica şomerilor de criză, Ştefănescu a încercat să facă şi cursuri organizate de AJOFM, doar, doar şi-ar găsi ceva de muncă. Însă, ofertele erau limitate. ”Ei aveau cursuri de lăcătuş, tâmplari. Eu asta ştiam. Aşa că am făcut un curs de engleză pentru care am şi diploma. Toţi patronii îţi cer engleza, ai, nu ai nevoie”, spune inginerul. Cursul de engleză i-a prins de minune, căci la firma la care lucrează acum toate softurile şi programele sunt în această limbă. 

Ştefănescu şi-a găsit un loc de muncă după aproape un an de căutări. De două luni, este inginer mecanic, la ”Dr. Kocher”. ”Colaborasem cu ei, ştiam că au nevoie de un om şi aşa m-am angajat”, spune Ştefănescu. Nu mai deţine însă, o funcţie de conducere, nu mai are oameni în subordine. Nici salariul nu e la fel de mare ca înainte de să devină şomer al crizei. A ajuns să aprecieze că e un loc de muncă legal.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Cu 850 de noi joburi, Alcatel şi HP intră în topul angajatorilor anului</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/cu-850-de-noi-joburi-alcatel-si-hp-intra-in-topul-angajatorilor-anului-294666.html</link>  
  <description>Alcatel-Lucent a inaugurat, zilele trecute, la Timişoara, un centru de administrare şi monitorizare a reţelelor de telecomunicaţii din EMEA (Europa, Orientul-Mijlociu şi Africa). Până la sfârşitul anului, se preconizează că în acest centru vor lucra 300 de angajaţi, faţă de 180 acum. Compania are doar patru astfel de centre la nivel mondial: unul în Polonia, care deserveşte tot zona EMEA, şi câte unul în SUA şi India, deservind continentul american, respectiv Asia. Concret, timişorenii monitorizează buna funcţionare a reţelelor şi coordonează echipele de intervenţii din teren în 26 de ţări.

Această activitate este, în majoritatea cazurilor, una internă, realizată de fiecare operator în parte pentru propria sa reţea, tendinţa de externalizare fiind recent apărută, mai ales datorită economiilor de 15%-25% care se realizează astfel. Anul trecut, RomTelecom şi Ericsson au semnat un contract de acest tip, prin care compania suedeză s-a angajat să întreţină şi echipamentele instalate de operator la nivel naţional. Alcatel-Lucent nu are, deocamdată, un contract similar pe piaţa locală, dar Raoul Ros, CEO, spune că sunt pregătiţi. „Clienţii noştri – Romtelecom, Orange, France Telecom, Deutsche Telekom – vor să se concentreze asupra serviciilor oferite clienţilor, fără să fie distraşi de tehnologia din spatele lor“, spune managerul. „Prin urmare, se vor baza tot mai mult pe furnizori ca Alcatel pentru managementul reţelelor lor. Şi asta facem la Timişoara“. Mai exact, aici sunt monitorizate reţele din 26 de ţări, printre care Orange Austria, Orange Elveţia, BASE Belgia şi E Plus Germania, dar şi reţeaua fixă a British Telecom. Mai mult, operatorul britanic îşi migrează reţeaua pe suport IP în câteva ţări, parte a operaţiunilor fiind controlate de la Timişoara.

De ce a fost aleasă România? Aparent, nu costurile operaţionale reduse sunt argumentul principal. „România a fost o ţară cu costuri reduse, în care puteai angaja ingineri buni. Continuăm să mutăm aici operaţiuni ale companiei, dar din motive diferite. Găsim în România angajaţi bine pregătiţi în universităţi şi dedicaţi muncii lor“, spune Ros. Câteva zile mai târziu, şi compania HP a anunţat că angajează în România circa 600 de oameni, din aceleaşi motive.

<b>Cu 30% mai mulţi angajaţi într-un an</b>

La Global eBusiness Operations Center (GeBOC) deţinut de HP în Bucureşti, lucrează deja 2.000 de oameni, iar obiectivul este de creştere a numărului de angajaţi cu 30% până la sfârşitul anului. Sunt căutaţi „studenţi şi absolvenţi de studii superioare, dar şi tineri cu experienţă profesională de unu-doi ani. Focusul activităţilor de recrutare se va orienta către candidaţii care vorbesc cât mai multe limbi străine, pentru că GeBOC este o familie multiculturală“, explică Anca Tapai de la Hewlett-Packard România.

Dacă în 2008 a fost vârful recrutărilor de angajaţi specializaţi în tehnologie, 2010 pare să fie anul în care acestea renasc. „În 2009 piaţa s-a aşezat“, spune Mihai Moghior, managing partner la agenţia de recrutare Brainspotting, specializată în sectorul IT&C. „Acum angajează atât marile multinaţionale, de talia HP, cât şi firme româneşti care au deschis filiale în afara ţării“, mai spune el, dând exemplul Orientului Mijlociu, unde mai multe companii autohtone îşi desfăşoară activitatea. Iar cei mai căutaţi sunt atât oamenii cu specializări în IT şi comunicaţii (cazul Alcatel-Lucent), cât şi cei specializaţi în procese de business (cazul HP).

Să nu ne imaginăm însă că angajatul român este un model. „Oamenii sunt foarte bine pregătiţi în universităţi şi au o curiozitate nativă în ceea ce priveşte tehnologia, adunând din studenţie certificări date de firme precum Microsoft sau Oracle. Angajatului român îi lipsesc însă aşa-numitele soft-skills: abilităţi de management, lucrul cu deadline-uri, relaţionarea etc. Străinii care lucrează cu România ştiu aceste lucruri şi ni le spun“, completează Moghior.

Investiţia Alcatel-Lucent în resurse umane vine după ce, la nivel inter­naţional, piaţa în care compania activează a scăzut cu 8%-12%, fiind necesare reduceri de costuri.

Angajaţii de aici sunt dispuşi să călătorească şi sunt foarte buni cunoscători de limbi străine, ceea ce, pentru noi, e excelent.
Stef van Aarle, senior vice-president services pentru EMEA, Alcatel-Lucent

25% din businessul Alcatel-Lucent la nivel global sunt generate de divizia servicii, cea din care face parte acum şi noul centru de la Timişoara

<b>Business complex</b>

Alcatel-Lucent mai deţine la Timişoara un centru de cercetare-dezvoltare pentru aplicaţii şi optică, însemnând tehnologia LTE, sau 4G. „Avem 500 de experţi care fac cercetare pentru produse ce vor fi lansate pe piaţă în doi-trei ani“, spune Raoul Ros. Compania a intrat în România în 1991, şi la sfârşitul anului trecut avea în total aici 1.300 de angajaţi. Anul acesta vor fi angajaţi minimum 250 de oameni (160 în servicii şi circa 50 în cercetare-dezvoltare). Toţi vor beneficia de sesiuni de pregătire specială: angajaţii care asigură monitorizarea între 3 şi 6 luni, iar cei care asigură suport tehnic între 6 şi 12 luni. Anul trecut, circa 500 de angajaţi au fost externalizaţi către Wipro şi HP.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Vezi aici care sunt cele mai enervante lucruri la locul de muncă</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/vezi-aici-care-sunt-cele-mai-enervante-lucruri-la-locul-de-munca-294583.html</link>  
  <description>La acest studiu au participat 1.836 de respondenţi.

Aproape două treimi dintre participanţii la acest studiu au declarat că nivelul stresului a fost semnificativ sporit de aceste lucruri enervante de la locul de muncă, iar 10% dintre respondenţi au declarat că au demisionat din cauza lor.

Pe prima poziţie în acest clasament s-au situat "colegii morocănoşi sau cu toane" (37%). Locul al doilea a revenit "computerelor neperformante, a căror viteză de lucru este îngrozitor de mică" (36%), iar poziţia a treia a revenit "discuţiilor mărunte şi bârfelor de birou" (19%).

Pe locul al patrulea s-a clasat "utilizarea jargonului de birou şi a limbajului specific managerilor" (18%), iar poziţia a cincea a revenit "persoanelor care vorbesc prea tare la telefon" (17%).

"Excesul de măsuri de igienă şi securitate la locul de muncă", "toaletele murdare" şi "persoanele care întârzie sau nu vin deloc la întâlnirile programate" au totalizat câte 16% din numărul voturilor exprimate, ocupând poziţiile 6-8 în acest top.

Ultimele două locuri au revenit "persoanelor care nu fac curat după ce au folosit bucătăria de serviciu" şi "aerului prea rece sau prea cald produs de aparatul de aer condiţionat", care au totalizat fiecare 15% din voturile exprimate.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>ING nu crede că şomajul va atinge 10% în 2010, în România</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/ing-nu-crede-ca-somajul-va-atinge-10-in-2010-in-romania-294535.html</link>  
  <description>"Rata şomajului înregistrat s-a situat uşor mai jos decât am anticipat în ianuarie, respectiv la 8,1% comparativ cu estimarea de 8,3%, dar cea mai importantă evoluţie este că datele ajustate sezonier, calculate de noi, indică o aplatizare a ratei şomajului. Anticipam majorări uşoare ale acestui indicator până la jumătatea anului. Încă mai anticipăm că rata şomajului ajustată la factorii sezonieri va creşte treptat în următoarele luni, dar se pare că ritmul majorării ar putea fi lent", se arată într-un raport al ING Bank România.

Analiştii arată că este posibil ca rata şomajului să se apropie de un maxim.

"Dacă datele ajustate sezonier confirmă acest trend în următoarele patru - şase luni, atunci este posibil să vedem rata şomajului în jurul nivelul de 8,5% pe parcursul primului semestru şi o majorare a indicatorului spre finele anului. Nivelul de 9% ar putea fi depăşit, dar o rată de 10% nu mai pare probabilă", indică analiştii ING Bank România.

Totuşi, analiştii notează că avansul ratei şomajului încetineşte potrivit datelor ajustate la factorii sezonieri, dar arată că este prea devreme pentru a vedea semnale clare privind stabilizarea pieţei muncii.

"Avem nevoie de crearea de locuri de muncă, în special în sectorul privat. Rata de angajare în sectorul industrial continuă să fie pe un trend descendent , dar credem că acesta se va inversa destul de curând având în vedere că sectorul este în principal orientat spre export, iar cererea externă se îmbunătăţeşte, precum şi că industria a înregistrat deja o perioadă de peste nouă luni de revenire şi se anticipează continuarea creşterii în 2010", potrivit raportului ING.

Analiştii anticipează că rata şomajului va urca în luna februarie către 8,3% - 8,5%.

"În viitor, rata şomajului ar putea fi influenţată negativ de măsurile de reformare implementate în sectorul public, dar ne îndoim că numărul oamenilor concediaţi se va situa în jurul a 100.000 de persoane (impact de 1,1 puncte procentuale asupra ratei şomajului)", se mai spune în raport.

Analiştii ING Bank România concluzionează că situaţia pieţei muncii se deteriorează în continuare, dar arată că există semne de îmbunătăţire şi că o stabilizare ar putea fi înregistrată în acest an.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>"Dintr-o glumă, am ajuns şefă de raion la magazin"</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/dintr-o-gluma-am-ajuns-sefa-de-raion-la-magazin-294450.html</link>  
  <description>Din dorinţa de a fi alături de iubitul ei, Carmen Monica Bar (23 de ani), din Timişoara, a venit în Spania în 2006 şi a lucrat timp de doi ani ca menajeră. Pentru că banii erau puţini, iar necesităţile mari, românca şi-a căutat un alt loc de muncă, fără să se sperie de creşterea ratei şomajului în Spania.

„Am luat ziarul cu anunţuri de angajare în fiecare zi, timp de două luni, şi am avut răbdare până când am găsit un patron care mi-a oferit un salariu de 1.000 de euro. Probabil că l-am făcut curios cu îndrăzneala mea“, povesteşte Carmen.

Tânăra a lucrat un an de zile ca vânzător la Piaţa Centrală din Zaragoza, la un magazin de legume-fructe. Şi-a făcut repede prieteni printre patronii spanioli de la magazinele vecine, iar unul din ei, aflat foarte aproape de vârsta pensionării, i-a propus să-i preia afacerea de vânzare a produselor tradiţionale spaniole.

<b>A cerut să fie şefă</b>

Antonio (64 de ani), patronul spaniol, i-a propus româncei să lucreze pentru el, iar Carmen a negociat, în glumă, un salariu mai mare. „I-am spus că sunt de acord, dar să mă plătească bine şi să mă facă şef de magazin. Antonio a tratat însă serios problema, iar răspunsul lui m-a convins că poate fi şansa la care nici n-am visat, mai ales în timp de criză. Spaniolul a vorbit cu soţia şi cu cele două fiice, iar oferta făcută a fost de nerefuzat“, povesteşte Carmen.  
 
Românca a trecut de la legume şi fructe la vânzarea jambonului, brânzeturilor şi a mezelurilor tradiţionale iberice, primind în schimb un salariu de 1.500 de euro. „Sunt mulţumită de program, de salariu şi de avantajele unui contract de muncă pe termen nelimitat“, spune Carmen.

<b>Precontract de preluare a magazinului</b>

„Patronul mi-a propus şi o afacere, pentru când va fi pensionar. Am încheiat un precontract de preluare a magazinului alimentar, iar înţelegerea este ca, timp de câţiva ani, profitul să se împartă la doi, iar banii pe care îi va primi să constituie contravaloarea cedării afacerii“, spune Carmen, care recunoaşte că a învăţat de la spaniol să negocieze cu producătorii şi să-şi păstreze clienţii fideli care aduc lunar 12.000 de euro.

„Am fost şi noi afectaţi de criză, dar mult mai puţin decât alte magazine. Chiar dacă cer cantităţi mai mici, spaniolii tot cumpără produse tradiţionale, pentru că aşa sunt obişnuiţi“, spune românca.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Spaniolii vor români pentru culesul de căpşuni</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/spaniolii-vor-romani-pentru-culesul-de-capsuni-294451.html</link>  
  <description>La Călăraşi, fostă podoabă a industriei metalurgice româneşti, pe malurile Dunării /sud-est/, cei mai importanţi producători de căpşuni spanioli au fost prezenţi până vineri pentru a selecţiona 270 de muncitori sezonieri. Salariul: 37 de euro pe zi pentru 'cel puţin şase ore de muncă' plus un loc de cazare şi transport din România în Spania. Durata contractului: 3 luni, potrivit Agerpres.

Şomajul a explodat în Spania şi afectează peste patru milioane de persoane, adică 18,83 la sută din populaţia activă, cel mai ridicat nivel din 1996, scrie AFP.

Însă, 'chiar şi cu acest nivel de şomaj, suntem obligaţi să venim în România pentru că spaniolii nu vor să lucreze în agricultură', a explică Jose Manuel Oliva Robles, reprezentant al Freson de Palos, lider mondial în producţia de căpşuni /65.000 de tone pe an/ cu sediul la Huelva /în sudul Spaniei/.

Numărul muncitorilor români înregistraţi oficial în Spania a crescut în decembrie 2009 la circa 288.000, conform ambasadei Spaniei la Bucureşti, adaugă AFP.

La Călăraşi, oraş cu 70.000 de locuitori unde prosperitatea metalurgiei din anii 1980 nu mai este decât o amintire îndepărtată, sosirea spaniolilor este percepută drept o şansă, comentează sursa citată.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Muncitorii români şi bulgari, exploataţi cu cruzime de mafia cehă</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/muncitorii-romani-si-bulgari-exploatati-cu-cruzime-de-mafia-ceha-294392.html</link>  
  <description>Mafia cehă îi exploatează pe muncitorii români şi bulgari forţându-i la munci grele şi uneori chiar şi prostituţie, se arată într-un raport publicat de o agenţie non-guvernametală locală din Cehia şi susţinut de Poliţia cehă.

Potrivit agenţiei bulgare de presă Novinite, care citează din raportul dat publicităţii joi, a crescut îngrijorător traficul de persoane, referitor la muncitori români şi bulgari care muncesc pe sume infime.

Sursa citată mai arată că românii şi bulgarii care ajung să muncească pentru mafia cehă au fost tranformaţi în adevăraţi sclavi.

După intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, a celor două ţări, "importul de forţă de muncă din România şi Bulgaria" a crescut dramatic datorită faptului că acestora nu li se cere permis de muncă în această ţară.

Această afacere criminală, mai notează Novinite citând din raport, se dovedeşte a fi foarte profitabilă pentru mafia locală, sumele câştigate fiind de ordinul milioanelor de euro.

Mafioţii cehi îşi racolează victimele de la agenţii de plasare a forţei de muncă şi promit oamenilor locuri serioase de muncă. În plus, mai notează sursa citată, mafioţii le iau imigranţilor banii cu care vin. Odată ajunşi în Cehia, mafioţii îi silesc pe oameni să muncească "pentru mai nimic".

Încă din 1990, mafia cehă exploateză cetăţeni ucrainieni, moldoveni, vietnamezi şi mongolezi, iar în ultimii ani reţeaua infracţională şi-a îndreptat atenţia către cetăţenii români şi bulgari.

Potrivit cifrelor oficiale, în 2009, în Cehia erau înregistraţi 4.578 lucrători din Bulgaria şi 3.789 din România.

"În majoritatea cazurilor muncitorii străini sunt folosiţi la muncă silnică, în agricultură, iar unii dintre ei sunt forţaţi să se şi prostitueze", a declarat pentru publicaţia românească "24 de Ore" şi citată de agenţia bulgară, Romulus Ungureanu, directorul Centrului de Combatere a Traficului de Fiinţe Umane din România.

Tot Ungureanu, citat de Novinite, a anunţat că există cazuri în care oamenii siliţi de mafie sunt cetăţeni cu studii superioare forţaţi să muncească cu 7,5 euro pe săptămână."Ei muncesc invariabil şapte zile pe săptâmână", a spus Ungureanu.

În majoritatea cazurilor oamenii refuză revenirea în ţara de origine pentru că rudele acestora cred că ei câştigă bani frumoşi, mai notează sursa citată, care arată că, în plus, aceşti oameni trebuie să returneze banii împrumutaţi pentru drumul spre Republica Cehă.

Aceşti oameni refuză de asemenea să depună mărturie în faţa organelor de anchetă din Republica Cehă din cauza fricii pe care o deprind în urma tratamentelor neomenoase la care sunt supuşi de mafioţii cehi. În acest fel organele de anchetă sunt blocate şi nu pot acţiona împotriva acestor grupuri mafiote, conchide Novinite.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Angajatorii verifică pe Google reputaţia angajaţilor</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/angajatorii-verifica-pe-google-reputatia-angajatilor-294417.html</link>  
  <description>"Ne uităm pe reţelele de socializare precum Facebook sau LinkedIn numai pentru candidaţii care aplică la joburi pentru poziţiile înalte, pentru a afla ce fel de personalitate au, care le sunt hobby-urile şi experienţa profesională. Pentru poziţiile de junior nu ne interesează aceste aspecte", a declarat pentru Ziarul Financiar Sorin Faur, HR services director în cadrul companiei de audit şi consultanţă BDO România.

Cei mai multi candidati europeni respinsi in baza datelor de pe internet sunt in Marea Britanie (41 de procente). In Germania procentul se ridica la 16%, iar in Franta la 14%. In SUA, procentul celor respinsi se ridica la 70%. Principalul motiv pentru respingerea candidatilor este "scriere de comentarii nepotrivite de acestia pe internet". Recruiterii au admis ca sunt influentati negativ de pozele sau videoclipurile de pe internet ale celor care aplica pentru un job.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Salarii mai mari şi prime pentru angajaţii Nokia</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/salarii-mai-mari-si-prime-pentru-angajatii-nokia-294313.html</link>  
  <description>Vânzările de telefoane şi servicii Nokia au atins 8,2 miliarde de euro în trimestrul patru, ceea ce reprezintă o creştere de 0,5% faţă de anul anterior şi cu 18% mai mult faţă de trimestrul trei.

Nokia a vândut 329 milioane de terminale în T4 din 2009, cu 8% mai mult faţă de trimestrul patru din 2008 şi cu 14% peste vânzările din trimestrul trei din 2009.

Astfel, ca urmare a rezultatelor bune, compania care deţine o fabrică în localitatea clujeană Jucu,  a decis ca toţi angajaţii să beneficieze de o creştere salarială de 9%.

<b>Creştere în două tranşe</b>

Potrivit liderului sindical Cartel Alfa Cluj, Grigore Pop, majorarea urmează să fie făcută în două tranşe, 4% cu data de 1 ianuarie, şi alte 5 procente, de la 1 aprilie.

Pe lângă creşterea salarială, angajaţii de la Jucu vor mai beneficia şi de o primă de Paşti de 50 de lei pentru fiecare angajat şi un bonus de performanţă la fiecare trei luni, care ajunge până la 200 de lei.

Conducerea companiei a negociat azi cu reprezentanţii sindicali contactul colectiv de muncă pentru anul în curs.

În plus, compania finlandeză îşi va spori anul acesta şi numărul de angajaţi de la Jucu.

Potrivit lui Pop, Nokia a început să mai angajeze personal pentru că a trecut şi la producţia de circuite integrate, pe lângă cea de telefoane mobile, cifra estimată fiind de 200 de noi salariaţi.

În prezent, Nokia Jucu are 1.600 de angajaţi pe perioadă nedeterminată şi 500 pe perioadă determinată.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Muncitori din România, căutaţi în Finlanda</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/muncitori-din-romania-cautati-in-finlanda-294225.html</link>  
  <description>România reprezintă un loc atractiv pentru agenţiile de recrutare deoarece aici există muncitori calificaţi care doresc să meargă într-un alt stat membru al Uniunii Europene în căutarea unor salarii mai mari şi a unor condiţii de muncă mai bune.

Spre exemplu, înainte de a ajunge în Finlanda, Dorel Moldoveanu, de 32 de ani, a lucrat în domeniul construcţiilor în Israel şi Germania. "Un loc de muncă în Finlanda este mai bun decât unul în Germania. Salariul este bun şi te înţelegi bine cu ceilalţi colegi de aici", spune Dorel, care lucrează pe un şantier în oraşul Turku.

<b>Deficit de personal în servicii sociale</b>

Valul mare de pensionări câştigă teren în Finlanda, la fel ca în multe alte locuri din Europa. Pentru a putea ocupa toate locurile lăsate libere de pensionari, Finlanda va trebui să găsească circa o jumătate de milion de muncitori calificaţi în următorii patru ani. "Mulţi oameni ar dori să vină aici, dar nu neapărat cei de care avem nevoie", declară Tuula Matikainen, consilier la European Employment Services.

Finlanda are nevoie de muncitori calificaţi în domeniul renovărilor, dar şi industria metalurgică resimte lipsa mâinii de lucru calificate. Anual, este nevoie de între 2.000 şi 4.000 de muncitori pentru a ocupa locurile lăsate libere de pensionari.

"Peste câţiva ani, vom avea nevoie de mai mulţi lucrători şi în domeniul serviciilor sociale şi al sănătăţii", afirmă directorul general al agenţiei de recrutare pentru locuri de muncă temporare Varamiespalvelu, Mika Kaukonen. Aceasta susţine, spre exemplu, că la un anunţ pentru un post de zugrav s-au prezentat patru candidaţi dintre care numai unul vorbea limba finlandeză.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Fără joburi nu există reabilitare</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/fara-joburi-nu-exista-reabilitare-294148.html</link>  
  <description>Economia a crescut într‑un ritm anual de 5,7 % în ultimul trimestru al lui 2009. Dar peste jumătate din această creştere a provenit din inventariile companiilor, situaţie care nu se va repeta la o scară similară în lunile care urmează.  

O altă parte a creşterii a fost datorată stimulentelor guvernamentale, care se vor diminua în 2010. O mare parte din creşterea recentă a cheltuielilor companiilor pentru echipament şi pentru software a fost probabil datorată grabei de a profita de facilităţile fiscale, înainte ca acestea să expire, în decembrie.

Deci, ce anume transformă o recuperare incipientă într-o creştere susţinută? Joburile. Angajările duc la venituri şi la cheltuieli. Pe măsură ce vânzările golesc inventarele, firmele îşi refac stocurile, ceea ce creează mai multe joburi şi aşa mai departe, într-o ascensiune sub formă de spirală. 

Din nefericire, în condiţiile unui deficit de circa 10 milioane de joburi, nu se întrevede la orizont nicio creştere destul de robustă pentru a pune în mişcare spirala. Şi, o a doua rundă de scădere a economiei, ar însemna greutăţi şi mai mari. 

Camera Reprezentanţilor a adoptat deja un proiect care e un bun punct de plecare pentru crearea de joburi. Dar Senatul ezită, republicanii şi câţiva democraţi susţinând că reducerea deficitului e mai importantă decât joburile. Pe termen mediu, deficitul e o problemă serioasă. Dar acum, nu există alt mod de a susţine recuperarea decât prin crearea a milioane de joburi - iar sectorul privat  nu poate face singur acest lucru.

Senatul ar trebui să aprobe urgent proiectul.  O lege bună ar combina propunerea administraţiei Obama privind reduceri de impozite în schimbul angajărilor şi stimulente pentru împrumuturile acordate  micilor întreprinderi. Ar conţine prevederile vitale ale Camerei privind extinderea beneficiilor pentru şomeri şi furnizarea de mai multe ajutoare statelor federale. Altfel, statele vor trebui să facă reduceri şi mai mari de buget - disponibilizând un număr mare din angajaţii proprii şi forţându-i pe contractorii privaţi să facă la fel.

Documentul final ar trebui să includă şi prevederi pentru crearea de joburi în infrastructură şi în serviciile publice.  Această lege e un test crucial al abilităţii lui Obama de a-i conduce pe congresmani într-o direcţie bună pentru America.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Contractele de muncă nu mai sunt la modă</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/contractele-de-munca-nu-mai-sunt-la-moda-294158.html</link>  
  <description>Nenumăraţi angajaţi au optat anul trecut să lucreze pe baza unor contracte civile, din motive bine ştiute. Fiscul a încercat să mai pună un pic de miere în polonicul cu taxe pentru a încuraja menţinerea contractelelor de muncă. „În Codul fiscal se precizează că, începând cu 1 ianuarie 2010, primele aferente contractelor de asigurare civilă profesională pentru administratori/directori, încheiate de companie, nu sunt considerate avantaje în natură impozabile“, exemplifică Nadia Oanea, supervising senior consultant la Mazars. Tot cu titlu de noutate este şi posibilitatea deducerii cheltuielilor sociale expres prevăzute în contractul colectiv de muncă, în limita a 2% din fondul de salarii. În schimb, indemnizaţiile primite de angajaţi la încetarea raporturilor de muncă sunt impozabile din 2010.

Angajatorii nu se mulţumesc însă cu mărunţişul primit, motiv pentru care mulţi caută forme contractuale menite să diminueze cheltuielile cu personalul. Deocamdată, Fiscul îi ţine în şah pe cei care desfăşoară activitatea în microîntreprinderi, neprecizând cota de impozitare care se va aplica în acest an. În schimb, persoanele fizice autorizate (PFA) au primit o mică atenţie. Acestea pot deduce cheltuielile  efectuate pentru întreţinerea şi funcţionarea spaţiilor folosite pentru desfăşurarea afacerilor, chiar şi în cazul în care documentele sunt emise pe numele proprietarului. Nu se impozitează nici transferul activelor, dacă îşi reorganizează activitatea optând pentru întreprindere individuală sau asociaţie familială. Nadia Oanea atenţionează însă că, începând din acest an, se impozitează veniturile PFA din dobânzi primite de la bănci pentru disponibilităţile băneşti aferente afacerii sau sumele încasate după încetarea activităţii, în contul facturilor emise înainte de această dată. De unele beneficii se bucură acum şi liber profesioniştii, chiar dacă Fiscul a lăsat să plutească ameninţarea că, de la anul, la o bază impozabilă mai mare vor plăti CAS.

4,5 milioane de contracte individuale de muncă erau în derulare la sfârşitul anului 2009, dintre care 1.605.015 au fost înregistrări noi

6,3 milioane de contracte individuale de muncă erau în derulare la sfârşitul anului 2008, dintre care 2.369.062 au fost înregistrări noi

<b>Excepţii de la regulă</b>

Pentru activităţi independente, care nu presupun raporturi de muncă în temeiul Codului muncii, există diferite alternative contractuale care obligă la plata impozitului pe venituri.

- Contractul de agent
- Contractul de drepturi de proprietate intelectuală
- Contractul de comision sau mandat comercial
- Contractul/convenţia civilă

Pentru activităţi plătite în baza acestor tipuri de contracte se datorează impozit pe venit în cotă de 16%, calculat la opţiunea beneficiarului:
- fie la venitul brut, prin reţinerea integrală a impozitului de către plătitorul venitului, în momentul plăţii;
- fie la venitul net, în două etape: 10% asupra venitului brut, reţinut de plătitorul venitului la momentul plăţii, şi diferenţa de impozit până la 16% din venitul net (venit brut minus cheltuielile aferente), până la data de 25 mai a anului următor.

În cazul în care persoana fizică înregistrează cheltuieli aferente venitului, care sunt deductibile fiscal, este recomandabil să opteze pentru a doua variantă, deoarece poate plăti mai puţin impozit, însă are obligaţii de calculare a impozitului şi de depunere a declaraţiei de impunere.

În ambele variante există, însă, obligaţia de a se înregistra la organul fiscal de care aparţine, în termen de 30 de zile de la data obţinerii primului venit.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Unele joburi nu se mai întorc după criză. Te-ai calificat bine?</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/unele-joburi-nu-se-mai-intorc-dupa-criza-te-ai-calificat-bine-294108.html</link>  
  <description>Declinul economic început în decembrie 2007 a livrat zeci de milioane de şomeri în toată lumea. În România, în decembrie anul trecut, rata şomajului a ajuns la 7,8%, cu 3,4% mai mare decât nivelul atins în decembrie 2008. Nu mai puţin de 709.000 de români sunt şomeri, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

De 10 ori mai puţini decât cei din Statele Unite, unde rata şomajului s-a dublat în decursul celor doi ani până la 10%, potrivit Labor Department. Gravitatea recesiunii redefineşte piaţa muncii. Multe slujbe vor fi din nou disponibile odată cu revenirea economiei. Dar, multe au plecat deja pe urmele reparatorului de maşini de scris.

O parte din joburile fabricate de boomul din imobiliare şi piaţa creditelor, de exemplu, au fost măturate de picajul ulterior.

“Activitatea extraordinar de mare asociată cu segmentul rezidenţial nu se va reîntoarce. Aceasta a fost partea nesănătoasă a economiei”, a declarat Lawrence Katz , economist la Universitatea Harvard, citat de The Wall Street Journal.

Nesănătoasă, dar mană cerească pentru bărbaţii fără studii superioare. Românii au profitat din plin de acest boom, s-au înhămat să construiască locuinţe pentru Vestici şi astfel au devenit cei mai constanţi şi mari investitori străini.

În primele zece luni ale anului trecut, investiţiile străine au fost de 3.720 mil. euro, în scădere cu 51% faţă de perioada similară din 2008, potrivit BNR. În aceeaşi perioadă, transferurile de bani din străinătate, majoritatea covârşitoare datorate căpşunarilor, au fost de 5.480 mil. euro, cu numai 26% mai mici faţă de primele zece luni din 2008.

În America, până în  2007,unul din trei locuri de muncă desființate, sau şase milioane în total, erau în manufactură. Abia anul trecut, în această industrie s-au făcut din nou angajări. Între timp, elanul pieţei de construcţii de locuinţe le-a furnizat acestora oportunitatea unui câștig decent.

Portița de scăpare s-a închis acum. Cu 1,6 milioane de locuri de muncă pierdute în ultimii doi ani în America, sectorul construcțiilor a furnizat o cincime din șomerii victime ale crizei. În România și primele două luni ale anului vor aduce șomeri din acest domeniu. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă estimează că din cele peste 3.000 de disponibilizări anunțate în ianuarie și februarie, cele mai multe vor fi din construcții.

Pentru angajaţii cu studii superioare, sistemul bancar nu va mai oferi atât de multe joburi bine plătite ca în trecut. Thomas Philippon, economist la Şcoala de Business Stern, din New York, estimează că aportul sectorului financiar în economie era cu 20% mai mare decât ar fi trebuit să fie. În America, de exemplu, 6,6% din angajaţii din acest sector şi-au pierdut locul de muncă în ultimii doi ani.

În România, printre cei afectaţi au fost inclusiv şi jurnaliştii. Peste 1.400 au rămas fără job, pe fondul închiderii publicaţiilor la care lucrau sau a reducerii numărului de angajaţi în cadrul altor produse.

Ca şi în jurnalism, în alte sectoare recesiunea doar a accelerat pierderea unor joburi. De exemplu, retailul virtual a intrat pe un trend ascendent , astfel că, numărul vânzătorilor din magazinele clasice s-ar fi diminuat oricum în viitorul apropiat. Odată cu noile descoperiri tehnologice şi accesabilitatea lor, afaceri precum studiourile foto au început să dispară.

Cum recesiunea a lovit puternic în micile afaceri, proprietarii au fost nevoiţi să recurgă la concedieri, accelerând astfel dispariţia acestor joburi. Jumătatea plină a paharului: disponibilizările au venit în contextul crizei, iar companiile au scăpat de eventualele critici.
 
Astfel, s-au operat concedieri mult mai uşor din rândul asistentelor personale, ale căror atribuţii au fost preluate de secretare, asistate la rândul lor de noile tehnologii din IT&C. În America, de exemplu, numărul angajaţilor care făceau muncă administrativă şi de birou s-a micşorat cu 10,1% de la începutul crizei.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Joburi care merg bine şi în timp de criză</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/joburi-care-merg-bine-si-in-timp-de-criza-294020.html</link>  
  <description><b>1. Management.</b> „Nu există manageri de criză. Există doar manageri buni şi manageri slabi”, este unul dintre deja-clişeele din resurse umane. Înainte, diferenţa era nivelul profitului obţinut. Acum, diferenţa este de la profit la pierdere. Iar managerii în stare să obţină în continuare profit îşi pot asigura şi venituri mai mari.

<b>2. Relaţii cu clienţii.</b> Nu mai este de ajuns să convingi un client, trebuie să-l şi păstrezi. Nu poţi avea întotdeauna cele mai mici preţuri, pentru că o parte dintre competitori intră în fire-sale. Adică sunt aproape de faliment şi vând cu mult sub costurile pe care le-au suportat cândva. Ce poate face diferenţa este încrederea într-o relaţie comercială bună, pe termen lung. [Un exemplu]

<b>3. Optimizare de resurse.</b> În timpul expansiunii economice, eficacitatea conta mai mult decât eficienţa. Adică, se investeau oricâte resurse pentru un nivel ridicat al rezultatului. Acum, este timpul pentru aruncarea balastului. Este treaba inginerilor şi a responsabililor de flux tehnologic. Singura condiţie: să se priceapă.

<b>4. Programare high-level.</b> Soluţiile informatice comune au devenit comune şi aproape gratuite. În schimb, puţini dintre cei care lucrau în zona asta sunt în stare să rezolve cerinţe complexe. Aplicaţiile adaptate la client de tip ERP sau Business Intelligence încă nu reuşesc să găsească o bază de specialişti suficient de mare pentru cererea care va urma.

<b>5. Training.</b> O mare parte a economiei se ajustează la criză, iar asta presupune, teoretic, recalificări masive. Practic, înseamnă oameni aruncaţi în domenii noi pentru ei, despre care nu ştiu foarte multe lucruri. Companiile care vor face diferenţa sunt cele care ştiu să-i selecteze, instruiască şi motiveze eficient.

<b>6. Comunicare.</b> A nu se confunda cu publicitatea. Înainte, promovarea companiei se promova cu bani. Acum ar fi mai ieftin, dar bani nu mai sunt aproape deloc. Consumatorii au un filtru şi mai critic la mesaje. Iar companiile care au reuşit deja să găsească comunicatori buni sunt mai puţin de una din zece.

<b>7. Consultanţă strategică.</b> Pentru a-i identifica pe toţi oamenii de mai sus, o companie are în general nevoie de îndrumare. Este, probabil, profesia cea mai anticiclică. În timp de expansiune, consultantul poate ajuta o afacere să crească, la alegere, repede sau sustenabil. În timp de criză, o poate ajuta, după posibilităţi, să reziste sau să crească.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Peste 213 milioane de persoane, fără slujbă</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/peste-213-milioane-de-persoane-fara-slujba-294022.html</link>  
  <description>Reprezentanţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) estimează că numărul şomerilor la nivel mondial va creşte în 2010, la un nou record, de peste 213 milioane persoane, de la 212 milioane în 2009.

În România, luna trecută, numărul oficial al şomerilor a urcat la  peste 680.000 de persoane, astfel că rata şomajului a avansat până la 7,5%, cel mai ridicat nivel înregistrat din luna noiembrie 2003.

Analiştii spun însă că cifrele reale sunt mai alarmante, deoarece datele oficiale nu includ şi numărul plecărilor voluntare.

În plus alte, peste 28.000 de locuri de muncă urmează să fie desfiinţate, la nivelul întregii ţări, în perioada decembrie 2009 - aprilie 2010.

OIM estimează că şomajul va urca în ţările dezvoltate şi se va stabiliza sau chiar va scădea în alte state.

Şomajul în rândul tinerilor a crescut la 83 de milioane în 2009, sau 13,4% din forţa de muncă pe segmentul respectiv, de la 74 de milioane în 2008 şi 72,5 milioane de persoane în 2007.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Ocupaţii care râd în nas crizei: clovni, bone şi menajere</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/ocupatii-care-rad-in-nas-crizei-clovni-bone-si-menajere-293978.html</link>  
  <description>Printre meseriile care fac faţă recesiunii se numără cea de clovn, bonă şi menajeră. În comparaţie cu anul 2008, numărul celor care apelează la firmele de recrutare pentru un post de muncitor necalificat a crescut cu 20 de procente.

O serie de ocupaţii inedite a făcut ca, pentru unii timişoreni, criza financiară să nu existe. Este vorba de liber-profesionişti care au găsit de lucru în ciuda valurilor de concedieri din jur. Cei mai inspiraţi în supravieţuirea pe timp de recesiune au fost cei  care s-au deghizat în personaje din desene animate. În doar o oră sau două, timişorenii care aduc zâmbetul pe buze copiilor, clovni sau personaje animate, pot pleca cu buzunarele pline: până la 400 de lei.
„Se câştigă bine din această meserie. Înainte de toate, este bine să-ţi placă ceea ce faci”, a spus Corina Dănesc, 27 de ani, animator de petreceri. Din banii câştigaţi, clovnul trebuie să plătească doar materialele pe care le consumă la eveniment.

Munca de clovn nu este însă atât de simplă şi necesită mult mai mult efort decât ar părea la prima vedere, spun cei care se ocupă cu „impresariatul” liber-profesioniştilor. Trucurile trebuie exersate de mai multe ori înainte de a le practica la spectacole, ceea ce înseamnă că persoana respectivă trebuie să se înarmeze cu putere de muncă şi răbdare. Cel mai important lucru este că trebuie să aibă şi talent. Cei care au descoperit că sunt născuţi pentru asta şi decid să îşi câştige existenţa din această ocupaţie au succes. „Într-adevăr, este o activitate de succes. Clovnii foarte buni sunt căutaţi”, a spus Rareş Halbac, administratorul unei firme de recrutare.

Criză de clovni buni

Zâmbetul copiilor este greu de câştigat, astfel că cei care se deghizează în personaje animate trebuie să fie foarte buni. În prezent, Timişoara duce lipsă de clovni.
„Sunt foarte mulţi care fac asta, însă puţini sunt cei care sunt pricepuţi. În Timişoara este criză de clovni”, a spus Mugurel Geru, reprezentantul unei firme de evenimente. Din banii câştigaţi, clovnul trebuie să plătească materialele pe care le consumă la eveniment. 

Bonele şi menajerele au succes pe criză

Alte două posturi de muncă care sfidează criza economică sunt cele de bone şi menajere. „Sunt multe solicitări de bonă şi menajeră, iar salariul este destul de bun pentru cei care vor să lucreze ca muncitori necalificaţi”, a spus Gabriela Bocşa, manager general la o firmă recrutare. Ca şi menajeră, o timişoreancă face aproximativ 20 de lei pe oră, iar ca bonă se câştigă între 800 şi 1000 de lei pe lună.  Cei mai mulţi care practică aceste meserii sunt femei cu vârsta cuprinsă între 22 şi 50 de ani.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Goana după joburi, sport extrem în 2010</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/goana-dupa-joburi-sport-extrem-in-2010-293454.html</link>  
  <description>Declinul economic va creşte şomajul şi va restrânge oferta de locuri de muncă. Piaţa se va dezgheţa abia la începutul lui 2012. Rata şomajului va ajunge de la 7% cât este acum la 10% în 2010, iar numărul şomerilor va depăşi 900.000 de persoane. România va avea abia în 2011 acelaşi număr de angajaţi ca în 2008.  

Şomajul va creşte cel puţin în prima jumătate a lui 2010, spun analiştii de pe piaţa muncii. Dacă până acum criza financiară a ocolit bugetarii, anul care vine între 70.000 şi 80.000 de persoane angajate la stat vor rămâne fără loc de muncă. 

Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a declarat că fiecare instituţie în parte va stabili numărul de concedieri în funcţie de bugetul care îi va fi alocat.
Disponibilizările nu se vor face dintr‑o dată, ci gradual, a adăugat oficialul. Alte aproape 100.000 de posturi libere din sistemul bugetar vor fi blocate. În aceste condiţii numărul total al şomerilor ar putea sări de 900.000 de persoane.

Şomaj maxim, la jumătatea lui 2010

„La presiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI), Executivul este silit să treacă la concedierea bugetarilor. Sunt convins că acest lucru se va face haotic, fără o stabilire a priorităţilor", a spus analistul economic Ilie Şerbănescu.

Cezar Corâci, preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România UGIR 1903, pariază pe un număr de sub un milion de şomeri în 2010. "În ianuarie vom ajunge la circa 800.000 de şomeri, iar punctul maxim va fi atins pe la mijlocul anului şi va fi sub un milion. În a doua jumătate a anului 2010 se vor relua angajările, probabil", spune Corâci.

Citând studii internaţionale, Cezar Corâci spune că piaţa muncii se va reface mai târziu. Astfel, statele europene vor ajunge să aibă acelaşi număr de salariaţi ca în anul de dinaintea crizei, cu o întârziere de cel puţin un an faţă de momentul când se va atinge la nivel global produsul brut de dinaintea crizei. În România, se va reveni la acelaşi număr de salariaţi ca şi în 2008 la sfârşitul anului 2011 şi începutul lui 2012, prognozează Corâci.

Analistul economic Liviu Voinea crede că în a doua parte a anului viitor ar putea avea loc o redresare timidă a pieţei muncii. Dar nu în sensul că se vor face angajări, ci vor fi stopate concedierile. „În prima parte a lui 2010 vor avea loc disponibilizări în rândul bugetarilor, deoarece sectorul privat a cam dat afară ce era de dat", a spus el.

Voinea declară că o prog­noză asupra redresării sectoarelor economice este greu de făcut. „Reveniri uşoare ar putea avea loc pe toate segmentele, cel mai devreme în a doua parte a anului. Sfera serviciilor ar putea fi prima care să facă angajări dacă se relansează consumul", a declarat analistul Liviu Voinea.

Semnele ieşirii din criză sunt departe

Eugen Preda, directorul Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), afirmă că în lunile noiembrie şi decembrie 2009 angajatorii au anunţat disponibilizarea a 25.000 de noi şomeri, ceea ce înseamnă o creştere lunară moderată, cu 0,2 - 0,3%.

Preda a adăugat că ritmul acesta se va păstra şi în ianuarie şi în februarie. „Decembrie şi ianuarie sunt luni calme, nu se fac angajări, dar nici disponibilizări. În aceste condiţii ne vom încadra în previziunile mele anterioare şi nu vom depăşi o rată de 8% a şomajului şi nu ajungem la milionul de şomeri despre care s-a tot vorbit", declară Preda.

Directorul recunoaşte, pe de altă parte, că „România nu dă semne consistente că s-ar fi oprit din criză, iar şomajul va creşte şi-n 2010, dar cu rate lunare atenuate faţă de 2009. Ne aşteptăm, cu alte cuvinte, la o încetinire a şomajului". Preda este însă optimist, deoarece are încredere „în rezistenţa la criză a firmelor care au reuşit să supravieţuiască anul acesta".

Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), crede că situaţia de pe piaţa muncii s-ar putea îmbunătăţi după constituirea noului guvern. „Am speranţa că prin noile investiţii preconizate pentru 2010 va avea loc o redresare măcar în a doua jumătate a anului 2010", a explicat liderul CSDR.

100.000 de şomeri fără indemnizaţie

Marius Petcu, preşedintele CNSLR-Frăţia, speră ca lucrurile să nu fie chiar atât de negre precum le anunţă unii. „Dacă se vor face concedieri în sistemul bugetar, trebuie să vedem cum se vor decide. Cel puţin în sistemul sanitar este exclus să se întâmple aşa ceva, fiindcă avem deficit de personal", spune Marius Petcu, care este şi liderul Federaţiei Sanitas.

FMI estimează că rata şomajului, adică raportul dintre numărul de şomeri înregistraţi oficial şi populaţia activă a României, ar putea ajunge la 10% în 2010, de la 7% cât este acum. Aproape 100.000 de şomeri ar putea rămâne anul viitor fără indemnizaţie, dar şi fără posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă.

Estimări

Potrivit prognozelor FMI, rata şomajului în România ar urma să crească de la 7% cât este acum la 10% în 2010. Piaţa muncii îşi va reveni la un an după relansarea economică. România va reveni la acelaşi număr de salariaţi ca în 2008 abia la sfârşitul lui 2011 începutul lui 2012. 

România nu dă semne consistente că s-ar fi oprit din criză, iar şomajul va creşte şi-n 2010, dar cu rate lunare atenuate faţă de 2009.
Eugen Preda - director ANOFM

În prima parte a lui 2010 vor avea loc disponibilizări în rândul bugetarilor, deoarece sectorul privat a cam dat afară ce era de dat.
Liviu Voinea - analist economic

Radiografia şomajului în 2009

Criza financiară a lovit România în prima lună din 2009. Şomajul a crescut atunci cu 0,5% faţă de decembrie 2008. „O creştere explozivă", spune directorul ANOFM. În acea lună, 5.413 de angajaţi din domeniul construcţiilor au fost trimişi în şomaj ca urmare a crizei de pe piaţa imobiliară.

În februarie, a fost lovită din plin industria auto, care a disponibilizat aproape 2.000 de persoane. Concedierile din construcţii au coborât pe locul doi în topul şomajului, cu aproape 1.100 de oameni lăsaţi fără loc de muncă. Constructorii au revenit pe locul întâi în martie, când numărul disponibilizaţilor din acest domeniu a urcat la circa 2.600.

Au urmat două luni, aprilie şi mai, dominate de concedierile din confecţii, iar în iunie, impactul cel mai mare s-a resimţit în industria mobilei.

Romsilva n-a scăpat de restructurare

În iulie, cei mai mulţi disponibilizaţi au fost silvicultori - 990 de persoane. „S-a făcut o redimensionare a cantoanelor silvice, ca urmare a retrocedărilor către foştii proprietari", a declarat Valerian Solovăstru, directorul general al Romsilva. „Cam 70% din cei trimişi acasă au fost muncitori de la secţiile de întreţinere a drumurilor forestiere, dar şi silvicultori, şoferi, mecanici, ingineri şi pădurari", a adăugat directorul Romsilva.

Ziarele şi criza au făcut K.O. editurile

În august s-a prăbuşit industria hârtiei şi a producţiei de hârtie. 560 de persoane au fost trimise în şomaj. Lucia Ovezea, preşedinta Patronatului Cărţii, spune c-a fost vorba de o combinaţie distrugătoare. „Mai întâi, vara este întotdeauna un sezon slab pentru vânzarea de carte, fără să ducă la concedieri, însă", descrie Ovezea momentul în care a lovit criza. „Acestei situaţii i s-a mai adăugat un fenomen deja existent care a făcut să ajungem la disponibilizări: vânzarea de cărţi la pachet cu ziarele", explică ea.

Fabricile de pantofi n-au comenzi pentru 2010

În septembrie, în topul şomerilor au condus cei din industria prelucrării pielii, cu 1.235 de disponibilizaţi. Doru Mladin, preşedintele unei organizaţii patronale din industria de profil, este convins că "prăbuşirea pieţei mondiale, în special pe partea de încălţăminte, este răspunzătoare de falimentele din România".

"Noi lucrăm în sistem lohn şi când a căzut consumul afară noi am ajuns victime", spune Mladin. El adaugă că fabricile de încălţăminte româneşti au supravieţuit în 2009 cu ajutorul comenzilor încheiate anul trecut. Însă în 2010 se anunţă dezastru.

Poker Guvern - cazinouri

Luna octombrie a închis cazinouri şi săli de jocuri, industrie ce a ajuns pentru prima dată pe locul fruntaş al topului disponibilizărilor.

Nevoia disperată de bani a determinat cabinetul Boc să crească taxele din industria jocurilor de noroc. La sfârşitul lunii iunie a apărut OUG 77/2009 care mărea taxele de licenţiere şi autorizare. Taxele anuale aferente acestor jocuri au crescut şi ele la 25.000 lei în cazul fiecărui joc de tipul slot-machine, şi la 250.000 pentru fiecare masă de joc din cazinourile bucureştene.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Angajaţi slabi, patroni fără interes</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/angajati-slabi-patroni-fara-interes-293457.html</link>  
  <description>Deşi ocupăm un loc codaş în Europa în privinţa pregătirii salariaţilor, atât autorităţile, cât şi patronatele sunt incapabile să atragă fonduri pentru a depăşi acest impas.

Peste 4,2 miliarde de euro. Aceasta este suma pusă la bătaie de guvern şi de Uniunea Europeană, prin Fondul Social European, pentru ca România să se poată lăuda cu angajaţi competenţi în toate domeniile.

Practic, deşi nu au prea reuşit până acum, patronii, asociaţiile sindicale sau patronale şi chiar instituţiile statului ar trebui să fie în stare ca, în următorii trei ani, să întocmească proiecte destinate pre gătirii angajaţilor, cu ajutorul cărora să poată absorbi aceste fonduri nerambursabile.

Asta, cu atât mai mult cu cât ţara noastră se află în coada clasamentului european în privinţa calificării profesionale. Singurele state care stau mai prost sunt Albania şi Bulgaria.

Problemele se ţin însă lanţ: în ciuda eforturilor depuse de specialişti pentru a-i ajuta, angajatorii români pierd anual milioane de euro, deoarece sunt nu doar incapabili, ci mai ales dezinteresaţi să investească în propriii angajaţi.

Mai multe proiecte în 2009

O analiză realizată recent de Autoritatea pentru Managementul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane(AMPOSDRU) arată că, anul trecut, au existat, totuşi, ceva mai mulţi angajatori interesaţi să obţină fonduri pentru calificarea angajaţilor, faţă de 2008 (primul an în care s-au alocat bani pentru proiectele depuse de solicitanţii români), când numărul celor care au depus proiecte a fost „mai mult decât infim”.

„Din analiza numărului de proiecte strategice rezultă că numărul acestora a crescut de aproape trei ori în 2009 faţă de 2008”, se arată în documentul AMPOSDRU. In suficient însă, susţin spe cialiştii.

Concret, potrivit raportului, numărul proiectelor depuse, în 2009, de instituţiile publice, de patronate şi de sindicate s-a dublat faţă de anul precedent, iar cel al proiectelor întocmite de organizaţiile non-guvernamentale a crescut de peste trei ori. Aşa se face că, de la un total de 110 proiecte declarate viabile, în 2008 s-a ajuns la aproape 1.000, în 2009.

Dezinteres chiar şi pentru salarii, în an de criză

Altfel arată însă situaţia în privinţa celor şase linii de finanţare pentru proiectele de ajutoare de stat, lansate anul trecut. Acestea au fost oferite doar întreprinderilor, pentru ocuparea forţei de muncă, formarea profesională a angajaţilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în scopul prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale.

În plus - arată analiza AMPOSDRU - patronii au manifestat un interes foarte mic pentru bani, deşi puteau acoperi din fonduri europene chiar şi salariile noi lor angajaţi - foşti şomeri, ţărani sau proaspăt absolvenţi. Asta, într-un an de criză economică, în care zeci de mii de companii s-au închis, iar sute de mii de oameni au rămas fără loc de muncă.

De exemplu, rata de absorbţie a ajutorului pentru acoperirea costurilor salariale ale patronilor cu persoanele din mediul rural şi cu şomerii nou-încadraţi în muncă a fost de numai 6,4%. Cu alte cuvinte, angajatorii şi-au dat silinţa să obţină doar 3,5 milioane de euro din totalul disponibil de aproape 55 de milioane de euro.

Procente la fel de mici de absorbţie a sumelor nerambursabile au fost realizate şi în programele de formare a tinerilor angajaţi, dar şi pentru cele dedicate calificării şi recalificării muncitorilor cu vechime. O rată mică de absorbţie - doar nouă milioane de euro (31%) - s-a înregistrat şi în cazul schemei „de ajutor de minimis” pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă.

Cea mai de succes s-a dovedit a fi schema de ajutor de stat destinată specializării angajaţilor în meseriile pe care sunt încadraţi, cu o rată de absorbţie de peste 70% - aproximativ 10 milioane de euro.

Urmarea: autorităţile europene au decis să le mai acorde o şansă patronilor români şi să prelungească termenul-limită pentru depunerea proiectelor până la 31 martie 2010.

Patronii dau vina pe birocraţia excesivă din UE

Chiar dacă şi-au demonstrat incompetenţa în a atrage fonduri europene, reprezentanţii patronatelor dau vina pe birocraţia excesivă din Uniunea Europeană şi pe dificultatea de a înţelege cum anume trebuie să arate o cerere „perfectă” pentru aceste ajutoare.

„Procedura este foarte complicată pe Fondul Social European, şi aceasta este şi părerea altor patronate din Europa. Sunt de nefolosit aceste fonduri structurale, aşa că încercăm să obţinem de la Comisia Europeană relaxarea procedurilor”, explică preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci. Acesta susţine că procedurile sunt „de neînţeles, greoaie, sofisticate, complicate”.

„Să nu vă imaginaţi că, într-un an de criză cum a fost 2009, angajatorii nu ar fi vrut să ia aceşti bani, gratis, de la Uniunea Europeană, ca să-şi menţină şi să-şi profesionalizeze oamenii sau să angajeze alţii. Majoritatea firmelor
nu au însă angajaţi pregătiţi pentru întocmirea de proiecte pe fonduri europene şi cu atât mai puţin un departament specializat în aşa ceva, mai ales că unele întreprinderi mici şi mijlocii au doar trei, cinci, maximum şapte salariaţi. Am cerut reprezentanţilor Ministerului Muncii să ni se acorde consultanţă gratuită pentru scrierea şi implementarea proiectelor, dacă vrem să absorbim aceste fonduri”, arată Corâci.

El este contrazis însă de Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS) - organizaţie care a câştigat până acum câteva proiecte din fondurile destinate dezvoltării resursei umane autohtone. Potrivit lui Costin, realitatea este că „nu a existat interes” din partea angajatorilor, în acest domeniu.

„Mulţi dintre patroni credeau că pot folosi aceşti bani şi pentru plata altor obligaţii, nu au ştiut ce regim special au, de fapt, aceste sume. Oricum, nu a existat interes. Noi le-am propus inclusiv să le scriem proiectele, numai să ia banii ăştia şi să-şi mai păstreze angajaţii”, susţine Costin. Acesta subliniază că a fost şi la Constanţa, unde peste 100 de firme au făcut restructurări, ce puteau fi evitate cu bani europeni - şi la Sibiu, pentru a le propune patronilor ca BNS să le întocmească proiectele. „Doar vreo două firme au fost de acord, una din domeniul pazei şi protecţiei şi încă una în domeniul con strucţiilor de maşini”, conchide descumpănit liderul sindical.

"Procedura este foarte complicată. (...) Sunt de nefolosit aceste fonduri structurale, aşa că încercăm să obţinem de la CE relaxarea procedurilor.",
Cezar Corâci, preşedintele UGIR 1903

"Mare parte dintre patroni credeau că pot folosi aceşti bani şi pentru plata altor obligaţii. (...) Oricum, nu a existat interes.",
Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical

START GREOI

Finanţare europeană pentru lapte în şcoli

Implementat din anul şcolar 2003- 2004, programul „Cornul şi lap tele” a fost finanţat la început din bugetul consiliilor judeţene. În lipsa banilor însă, majoritatea primăriilor au început să atragă fonduri europene pentru subvenţionarea acestuia. Începutul a fost dificil. Asta, întrucât rigorile UE în privinţa calităţii produselor sunt mai ridicate, iar mulţi producători de lactate nu erau eligibili. „În anul şcolar 2008-2009, numărul cererilor de finanţare a crescut. Au fost multe probleme la început. În primul rând, oamenii din teritoriu s-au confruntat cu dificultăţi în înţelegerea condiţiilor impuse de Comunitatea Europeană, faţă de care nu puteau înregistra nicio abatere. Cu timpul, au început însă să înţeleagă că trebuie să creştem calitatea produselor care ajung la cei mici”, a explicat Iolanda Dreossi, expert al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Odată cu majorarea numărului de cereri, fondurile europene au fost suplimentate. Astfel, în anul şcolar 2008-2009 primăriile au absorbit 5,5 milioane de euro pentru „Cornul şi laptele”.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Numărul posturilor pentru medicii rezidenţi, suplimentat de Guvern cu aproximativ 1.500</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/numarul-posturilor-pentru-medicii-rezidenti-suplimentat-de-guvern-cu-aproximativ-1500-293021.html</link>  
  <description>Guvernul a decis suplimentarea numărului de locuri pentru rezidenţii la medicină cu până la 1.500, a anunţat miercuri premierul în exerciţiu Emil Boc.

La medicină generală, 4.454 de medici şi-au disputat 2.670 de posturi la concursul din luna noiembrie, iar peste 1.000 de medici, deşi au obţinut punctaj de promovare, nu au avut un post.

Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri doar un memorandum, măsura urmând să fie reglementată printr-o Hotărâre, săptămâna viitoare.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Firmele de consultanţă continuă să recruteze</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/firmele-de-consultanta-continua-sa-recruteze-292898.html</link>  
  <description>Firmele de consultanţă vor continua să facă angajări, atât în ultima parte acestui an, cât şi pe parcursul anului viitor, pe fondul unor estimări optimiste legate de revenirea pieţei în 2010, potrivit datelor din piaţă centralizate de Business Standard.

PricewaterhouseCoopers (PwC) derulează, în prezent, un proces de recrutare pentru 40 de interni în cadrul departamentului de audit, proces estimat să fie finalizat la sfârşitul acestui an, potrivit Alexandrei Iorgulescu, HR leader în cadrul companiei.

Pentru primăvara acestui an, PwC intenţionează să recruteze absolvenţi din acest an ai facultăţilor cu profil economic şi juridic. Horvath Partners intenţionează, pentru acest an şi pentru următorul, o creştere de până la 40% a numărului de angajaţi, pe fondul creşterii cifrei de afaceri cu până la 20% în actualul an financiar, potrivit Aurei Cadiş, managing consultant în cadrul firmei. O altă firmă de consultanţă care nu va îngheţa angajările este Ensight Management Consulting, care intenţionează să angajeze, în 2010, până la zece persoane.

George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, estimează că numărul de angajaţi ai companiei va rămâne la fel în 2010, după o scădere de peste 10% în 2009. Cel mai mare profit obţinut în 2008 pe piaţa locală de o firmă din Big Four a fost înregistrat de PricewaterhouseCoopers Management Consultants, cu circa patru milioane de euro, după ce, cu un an în urmă, supremaţia era deţinută de Ernst&Young. Aceasta din urmă figurează însă cu cifra de afaceri cea mai mare pe site-ul Ministerului Finanţelor - 32 milioane de euro pe anul trecut, devansând KPMG România - 31,3 milioane de euro. “Productivitatea” cea mai mare aparţine firmei Ernst&Young Assurance Services, care a înregistrat venituri de 7,8 mil. euro în 2008, cu doar doi angajaţi, ceea ce înseamnă că fiecare a adus afaceri în companie de aproape patru milioane de euro.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Şomajul în rândul tinerilor este în continuă creştere</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/somajul-in-randul-tinerilor-este-in-continua-crestere-292899.html</link>  
  <description>Rata şomajului în rândul tinerilor, în special a absolvenţilor, a crescut de la începutul anului, numărul persoanelor fără un job, cu vârsta până în 30 de ani, ajungând la 160.000 în septembrie, a declarat secretarul de stat din Ministerul Muncii, Mariana Nedelcu.

Potrivit acesteia, din totalul de 653.000 de şomeri înregistraţi în prezent la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, aproape 17% sunt tineri, provenind în special din mediul rural. “În România exista o problemă cu ocuparea în rândul tinerilor şi în anii trecuţi, dar, în special în acest an al crizei, tinerii au fost primii concediaţi de angajatori, care au preferat să păstreze personalul cu experienţă”, a spus secretarul de stat la lansarea unui program de consiliere în alegerea carierei a tinerilor liceeni. În Uniunea Europeană, numărul tinerilor fără loc de muncă era, în iunie, de cinci milioane de persoane, potrivit Eurostat. La nivelul Capitalei, deşi se înregistrează o rată a şomajului dintre cele mai mici din ţară, numărul absolvenţilor care se înscriu în evidenţele

AMOFM a crescut faţă de anul trecut, a explicat directorul instituţiei, Tiberiu Gorodea.

“Absolvenţii au înţeles că îi putem ajuta, iar numărul celor care s-au înscris la AMOFM a crescut cu două-trei procente. Numărul de locuri de muncă vacante declarate de angajatori este într-adevăr mic, în jur de 500 raportate pentru această săptămână, din care doar 67 pentru studii superioare, dar îi putem îndrepta pe tineri spre aceste locuri vacante”, a spus Gorodea. Potrivit acestuia, cele mai multe locuri de muncă vacante în Bucureşti sunt în IT, servicii şi construcţii, cele pentru studii superioare fiind preponderent pentru ingineri constructori. Programul “Decide-ţi cariera potrivită!”, derulat de Ministerul Muncii, în colaborare cu Prefectura Bucureştiului pe o perioadă de şase luni, constă în elaborarea unei broşuri de orientare în carieră, care se va distribui în toate liceele Capitalei, precum şi în consilierea elevilor din clasele terminale referitor la alegerea carierei potrivite.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Muncitorii slab calificaţi, şanse mici de reangajare</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/muncitorii-slab-calificati-sanse-mici-de-reangajare-292900.html</link>  
  <description>Tinerii, muncitorii cu nivel scăzut de calificare şi cei care au contracte temporare au avut cel mai mult de suferit în urma scăderii ofertei de angajare, pe fondul crizei economice, potrivit unui raport al Comisiei Europene.

Numărul locurilor de muncă în UE a scăzut cu peste patru milioane de la începutul crizei, iar categoriile menţionate au fost printre primele care şi-au pierdut jobul. În acelaşi timp, forţa de muncă slab calificată este cea mai predispusă la şomajul pe termen lung, se arată în raport. În ultimii ani, aproape 45% din perioadele de şomaj au durat peste un an în UE, faţă de numai 10% în SUA.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Patronii din Bucureşti caută şoferi</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/patronii-din-bucuresti-cauta-soferi-292901.html</link>  
  <description>Un sfert din locurile de muncă vacante pe care angajatorii din Bucureşti le-au înregistrat la Agenţia Municipală pentru Ocupare se adresează şoferilor de autoturisme, camioane şi de camionete, a anunţat, ieri, instituţia.

Astfel, din cele 418 locuri vacante, 110 se adresează şoferilor, 225 - muncitorilor calificaţi, iar 15 - celor necalificaţi. Pentru persoanele cu studii superioare sunt dispo­nibile 25 de locuri de muncă. Oferta de joburi din Capitală este mai mică faţă de săptămâna trecută cu peste 25%.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Numărul expaţilor, în creştere</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/numarul-expatilor-in-crestere-292525.html</link>  
  <description>Numărul expaţilor delegaţi să lucreze în proiecte scurte (3-12 luni) a crescut, pe plan global, cu aproape 47% în cazul companiilor multinaţionale, potrivit unui studiu al ORC Worldwide.

Regiunea cu cea mai mare creştere pe acest segment este Asia-Pacific, urmată de Europa de Vest, America de Nord şi Europa Centrală şi de Est. 43% dintre firme motivează nevoia de a lucra pe proiecte de scurtă durată prin costurile reduse, procentul în cazul companiilor din America de Nord fiind mai mare. Două treimi dintre firme dau ca motiv principal al adoptării proiectelor pe termen scurt natura limitată a sarcinilor de lucru.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Jumătate dintre firme recrutează ineficient</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/jumatate-dintre-firme-recruteaza-ineficient-292526.html</link>  
  <description>Doar una din două companii integrează metode eficiente de recrutare a angajaţilor performanţi în strategia de dezvoltare a firmei, potrivit unui studiu efectuat de compania de research i4cp.

Totodată, una din cinci companii utilizează strategii extrem de ineficiente de recrutare a angajaţilor talentaţi. Totuşi, şapte din zece companii văd aceste măsuri ca parte integrantă din strategia de dezvoltare a companiei, potrivit reprezentanţilor i4cp. Dintre companiile care nu integrează procesele de recrutare în strategia de dezvoltare a companiei, trei sferturi văd acest proces ca pe ceva necesar şi benefic pe termen lung.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Continuă angajările pe piaţa de servicii externalizate</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/continua-angajarile-pe-piata-de-servicii-externalizate-292527.html</link>  
  <description>Companiile de outsourcing (externalizarea serviciilor - n.red.) de pe piaţa locală sunt printre puţinele care continuă angajările, în contextul recesiunii economice.

Compania de consultanţă şi servicii externalizate Accenture continuă angajările în ultimul trimestru al acestui an şi începutul lui 2010, potrivit lui Carmen Dumitrache, country HR lead în cadrul firmei.

“Pentru sfârşitul acestui an şi începutul anului viitor vom continua să recrutăm în special pentru proiecte financiar-contabile. Candidaţii căutaţi sunt cei vorbitori de limbi străine şi cu diverse abilităţi tehnice. Pentru entry level, candidaţilor fără experienţă practică în contabilitate li se asigură training pentru dezvoltarea abilităţilor tehnice”, a afirmat Dumitrache.

În prezent, Accenture are poziţii deschise şi pentru celelalte divizii, Consulting şi Technology, fiind căutaţi specialişti IT pentru dezvoltare şi mentenanţă aplicaţii software. “Profilul general al candidaţilor este: student sau absolvent de facultate, vorbitor de limba engleză, persoană care îşi doreşte să înveţe şi să se dezvolte în cadrul unei echipe de specialişti. În cazul diviziei de Business Process Outsourcing, cerinţa suplimentară este cunoaşterea unei alte limbi străine, în afară de limba engleză”, a explicat Dumitrache.

Recent, Accenture l-a numit pe Nicholas Butt în funcţia de service delivery operations lead pentru centrul de livrare servicii Business Process Outsourcing (BPO) din Bucureşti. Luna trecută, filiala locală a Wipro, furnizor de servicii de outsourcing şi software din India, a anunţat creşterea de aproape două ori a numărul de angajaţi de la începutul acestui an, ajungând la 300 de oameni în centrul de Business Process Outsourcing (BPO) din Bucureşti.

Potrivit specialiştilor din piaţă, outsourcingul poate reduce costurile companiilor cu 10% până la 50%, ajutând, de asemenea, la creşterea veniturilor şi îmbunătăţirea serviciilor oferite. Potrivit unui studiu efectuat de A.T. Kearney, România a urcat anul acesta 14 poziţii, ajungând pe locul al 19-lea în topul celor mai căutate locaţii din lume pentru outsourcing.

Un alt jucător important pe piaţa de outsourcing, Genpact România, a continuat să facă angajări în acest an, deşi într-un ritm mai lent decât anul trecut, de aproximativ 30 de persoane pe lună, faţă de 70-80, chiar şi 100, cât recrutau în 2008.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Patronii nu mai vor muncitori străini</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/patronii-nu-mai-vor-muncitori-straini-292349.html</link>  
  <description>Numărul străinilor veniţi la muncă în România, în primele nouă luni ale anului, a scăzut cu peste 40%, angajatorii români aducând din ţări extracomunitare sub 4.000 de străini, comparativ cu peste 6.000, anul trecut.

Potrivit lui Aurel Teodorescu, director al Direcţiei de Migraţie din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări (ORI), în prezent, în România activează peste 30.000 de lucrători străini, cei mai mulţi din ţări precum Turcia, China sau Republica Moldova.

Dacă anul trecut Guvernul a aprobat 10.000 de permise de muncă pentru străini, număr care a fost suplimentat ulterior, în 2009 au fost solicitate mai puţin de 4.000 din cele 8.000 aprobate.

Deşi în anii trecuţi lucrătorii din ţările extracomunitare reprezentau pentru firmele din România soluţia de acoperire a deficitului de forţă de muncă autohtonă, transformările radicale de pe piaţa muncii din ultimul an au condus la scăderea numărului de salariaţi aduşi din străinătate, dar şi la disponibilizări în rândul străinilor.

Teodorescu a precizat că cei mai mulţi muncitori concediaţi sunt din rândul cetăţenilor chinezi care lucrează în construcţii. Potrivit statisticilor ORI, la sfârşitul primului trimestru al anului curent, peste 6.500 de lucrători chinezi aveau permise de şedere în scop de muncă sau erau detaşaţi pe teritoriul României, aproape jumătate dintre aceştia fiind angajaţi în construcţii.

Pentru protecţia salariaţilor străini, care întâmpină probleme cu angajatorii români, Blocul Naţional Sindical (BNS) împreună cu Forumul Român pentru Refugiaţi şi Imigranţi (ARCA) au demarat un proiect, finanţat din Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, prin care muncitorii migranţi vor primi asistenţă şi consultanţă juridică din partea sindicatelor.

“Vor fi înfiinţate un centru de consiliere şi informare în Bucureşti şi alte 15 centre regionale, unde toţi cei care au probleme legate de legislaţia muncii, de relaţia cu angajatorul şi de îndeplinirea condiţiilor din contract pot cere ajutor şi asistenţă juridică”, a declarat preşedintele BNS, Dumitru Costin. El a explicat că majoritatea străinilor care vin la muncă plătesc sume foarte mari celor care îi selectează şi îi plasează, se împrumută sau îşi vând bunurile, iar în România sunt păcăliţi cu clauze contractuale care nu pot fi puse în aplicare.

Valoarea proiectului implementat de BNS este de 1,8 milioane de lei.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Real Hypermarket angajează aproape 600 de persoane</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/real-hypermarket-angajeaza-aproape-600-de-persoane-292350.html</link>  
  <description>Lanţul de retail Real Hypermarket, parte a grupului Metro, angajează peste 550 de persoane, pentru a susţine deschiderea a două hipermarketuri în provincie, potrivit Adrianei Pita, division manager corporate communication&PR al companiei.

“Prin deschiderea celor două magazine, hipermarketurile din Timişoara şi Ploieşti, care urmează să aibă loc în luna decembrie, am creat peste 560 de noi locuri de muncă. În medie, avem cam 300 de angajaţi per magazin, dar numărul diferă de la magazin la magazin. De exemplu, în Bucureşti, unde magazinele sunt deschise non-stop, numărul angajaţilor este mai mare", a declarat pentru Business Standard Adriana Pita.

Poziţiile pentru care recrutăm sunt cele caracteristice unui hipermarket, majoritatea fiind de lucrători comerciali şi casiere, dar şi posturi de specialişti.

Lanţul de retail Real Hypermarket numără, în prezent, peste 8.000 de angajaţi, circa o mie dintre aceştia fiind recrutaţi pe parcursul acestui an.
Fluctuaţia de personal din retail, una dintre cele mai mari de pe piaţa locală, a scăzut considerabil în 2009 faţă de 2008, pe fondul condiţiilor economice dificile.

Personalul din retail a devenit mai stabil şi are o atitudine mai responsabilă cu privire la job, pe fondul crizei economice care a redus semnificativ oportunităţile de găsire a unui job, spun specialiştii în recrutare.

Real Hypermarket România, prezent pe piaţa locală din anul 2006, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 2,35 miliarde de lei.

Reţeaua de hipermarketuri Real România a înregistrat în primul trimestru al acestui an o creştere a vânzărilor de până la 10%, iar în a doua jumătate a lui 2009, ritmul de creştere s-a majorat la peste 10%.

Pe piaţa hipermarketurilor activează, alături de Real Hypermarket, Carrefour, Auchan, Kaufland, Cora şi Pic.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Leoni a angajat în România 100 de persoane, după ce a renunţat la 500</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/leoni-a-angajat-in-romania-100-de-persoane-dupa-ce-a-renuntat-la-500-292351.html</link>  
  <description>Grupul industrial Leoni a angajat în România, în ultimele şase luni, aproape 100 de persoane, pe fondul revenirii lente a cererii în industria auto, iar prognozele pentru anul viitor sunt optimiste, potrivit lui Sven Schmidt, purtător de cuvânt în cadrul companiei.

“Avem, în prezent, 6.420 de lucrători, cu 400 mai puţini decât în urmă cu un an, dar cu 100 mai mulţi decât în urmă cu şase luni”, a afirmat Schmidt.

Pe plan mondial, compania germană şi-a redus personalul cu peste 11% între septembrie 2008 şi aceeaşi lună a anului curent, până la 48.000 de lucrători. Potrivit lui Schmidt, reducerea a venit pe fondul minusului semnificativ în cadrul diviziei dedicate industriei auto, ale cărei venituri reprezintă circa 70% din veniturile totale ale grupului.

Leoni a făcut angajări la Bistriţa pentru a acoperi cererea Mercedes

În România, Leoni mizează, în prezent, pe extinderea gamei de instalaţii electrice pentru automobile în fabricile din Arad şi Bistriţa. Printre clienţii importanţi ai companiei se numără Opel, Mercedes, BMW şi DAF. “În fabrica din Bistriţa am făcut angajări pentru a acoperi cererea venită din partea Mercedes pentru noua clasă E”, a explicat Sven Schmidt.

Potrivit reprezentantului Leoni, extinderea companiei în România va depinde în mod direct de creşterea cererii, mai ales în cazul industriei auto. “Pe măsură ce ne vom dezvolta, evident că vom avea nevoie de mai mulţi oameni.

Compania îşi va continua planurile de recrutare

În prezent, suntem optimişti în ceea ce priveşte creşterea cererii în viitor”, a afirmat Sven Schmidt. Grupul Leoni, cu 48.000 de angajaţi în 36 de ţări, a avut vânzări pe plan global de 2,9 miliarde de euro anul trecut. Pentru primele nouă luni ale acestui an, compania a anunţat vânzări de 1,55 miliarde de euro, mai puţin cu o treime faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Profitul operaţional a scăzut cu 94,7%, până la nivelul de 9,3 milioane de euro. În toamna anului trecut, anunţurile de disponibilizări din industria de componente auto curgeau pe bandă rulantă, mii de angajaţi intrau în şomaj tehnic, firmele nu reînnoiau contractele temporare, iar programul de lucru era redus la maximum. Sectorul componentelor auto, unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu 180.000 de salariaţi anul trecut, s-a subţiat cu circa 10.000 de persoane în 2009.

Redresarea vânzărilor Dacia a dat semnalul revenirii şi pentru furnizori. În luna ianuarie a acestui an, producătorul de cablaje pentru Automobile Dacia, Leoni Wiring Systems, a închis una dintre cele două fabrici pe care le deţine în judeţul Argeş şi i-a disponibilizat sau relocat cei 228 de angajaţi care lucrau la respectiva unitate, a declarat atunci Constantin Stroe, vicepreşedintele Automobile Dacia. Potrivit lui Stroe, Leoni a continuat să livreze piese pentru Dacia din cealaltă uzină de la Piteşti, unde lucrează 350 de angajaţi. La sfârşitul anului trecut, compania anunţase că intenţionează să deschidă noi unităţi de producţie în Bulgaria şi Serbia, investiţiile urmând să fie finalizate la sfârşitul acestui an sau în 2010, potrivit Automotive News Europe.

Investiţii de peste 9.000 de euro în lansarea unui proiect

Leoni Wiring Systems Arad, subsidiară a companiei germane Leoni Wiring Systems, a anunţat în martie 2009 că implementează o nouă linie de producţie, care a început să funcţioneze din acest an, transmite corespondentul NewsIn. Potrivit reprezentanţilor companiei, noua unitate produce, în principal, panouri de siguranţe pentru automobile. De asemenea, conducerea Leoni Wiring Systems Arad a anunţat, în primăvara acestui an, lansarea unui proiect de formare profesională pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. Acesta se desfăşoară împreună cu Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad şi firma de consultanţă Symbios Consulting, valoarea totală a proiectul fiind de 42.360 de euro, dintre care 9.360 de euro reprezintă contribuţia companiei Leoni. Grupul german este prezent în România din 1999, subsidiara Leoni Wiring Systems având la Arad o fabrică de cablaje electrice auto şi livrează subansambluri pentru mari constructori de autovehicule. În 2002, compania a început la Bistriţa producţia de cablaje auto pentru Daimler Chrysler şi BMW.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Recrutarea, îngreunată de criză</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/recrutarea-ingreunata-de-criza-292352.html</link>  
  <description>Una din trei companii pierde, în prezent, mai mult timp cu recrutarea, ca urmare a creşterii numărului de candidaţi, potrivit unui studiu realizat la nivel global de SHL, firmă specializată în servicii de HR.

Peste 60% dintre angajatori au devenit mai selectivi, pe fondul excedentului de personal de pe piaţa muncii, iar 35% spun că îşi concentrează eforturile pentru a găsi oameni capabili să facă faţă condiţiilor economice precare. Potrivit studiului, aproape 70% dintre angajatori au devenit mai selectivi în privinţa experienţei, 60% mută accentul pe competenţă, în timp ce peste 40% dintre firme vor angajaţi entuziaşti şi care se pot adapta rapid la cultura organizaţională.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Angajările în regim de muncă temporară cresc cu peste 20% la sfârşit de an</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/angajarile-in-regim-de-munca-temporara-cresc-cu-peste-20-la-sfarsit-de-an-292353.html</link>  
  <description>Companiile de pe piaţa locală mizează, pe sfârşit de an, pe creşterea numărului de angajaţi în regim de muncă temporară, ca soluţie la creşterea activităţii în această perioadă. Solicitările pentru angajaţii temporari ar putea creşte cu peste 20% spre finele anului, iar firmele care recurg la această soluţie provin, în special din retail, FMCG, logistică şi HoReCa.

Florin Ochiană, HR operations manager Lugera&Makler, se aşteaptă ca, în perioada sărbătorilor, solicitările venite din partea companiilor pentru angajaţii în regim de muncă temporară să crească cu până la 20% faţă de restul anului.

“Cele mai multe solicitări vor veni pentru cei care vor lucra în cadrul campaniilor de promovare sau ca agenţi de vânzări”, consideră Ochiană. Compania de logistică FM Logistic îşi creşte, în luna noiembrie, până la 50%, procentajul de angajaţi temporari raportat la numărul de angajaţi permanenţi, potrivit lui Cătălin Olteanu, director de platformă. “Vârfurile sunt în august-septembrie şi în noiembrie, când retailerii şi firmele de transport îşi înteţesc activitatea”, a explicat Olteanu. Potrivit oficialilor FM Logistic, numărul de angajaţi permanenţi este de circa 550, iar numărul angajaţilor temporari este, în medie, de circa 135. În perioadele de vârf, numărul angajaţilor permanenţi poate depăşi 250. Retailerul Cora apelează, de obicei, la agenţii de recrutare pentru muncitorii temporari în perioada sărbătorilor. Potrivit reprezentanţilor companiei, în acest an nu se va apela la muncitori temporari, pentru că vor fi folosite cele aproape 1.000 de persoane care urmează să fie angajate pentru a lucra în magazinul Cora din mall-ul Sun Plaza, preconizat a se deschide în februarie anul viitor. Munca temporară este preferată de angajatori, pentru că scapă firmele de problemele care implică administrarea personalului sau plata salariilor, dar principalul avantaj este acela că pot renunţa uşor la angajaţii de care nu mai au nevoie. De asemenea, acest serviciu oferă un alt avantaj important, în perioadele instabile - firmele pot folosi acest mijloc ca formă de “perioadă de probă prelungită”.

Pe piaţa locală, o firmă de recrutare încasează lunar între 20 şi 40 de euro brut lunar per angajat, mult mai puţin decât în alte ţări din UE, unde comisionul firmelor de recrutare este de zece ori mai mare.

Hotelul de cinci stele J. W. Marriott apelează uneori, pentru perioadele de vârf, la elevii de la Colegiul Economic Viilor, instituţie de învăţământ specializată pe pregătirea forţei de muncă pentru firmele din turism, alimentaţie sau comerţ, potrivit managerului de PR şi marketing al companiei, Dina Litzica. “Aceste perioade de vârf pot fi atât în perioada sărbătorilor, cât şi în februarie. Sunt perioade când angajaţii permanenţi trebuie să-şi ia zilele libere sau concedii, iar numărul de evenimente organizate de noi creşte”, a afirmat Litzica. Angajatorii din România prezintă un interes crescut pentru forţa de muncă pe perioadă determinată, comparativ cu celelalte state europene, potrivit unui studiu realizat de firma specializată în servicii de resurse umane Manpower. Peste 35% dintrre firmele de pe piaţa locală cred că angajaţii în regim de muncă temporară sunt un element indispensabil în cadrul organizaţiilor lor, faţă de 23%, cât este media europeană. Companiile din Ungaria (38%), România (35%) şi Spania (32%) conduc în topul celor care intenţionează să utilizeze forţă de muncă pe perioadă determinată. Angajatorii din Polonia, Franţa, Germania şi Republica Cehă se numără printre cei cu un interes scăzut faţă de munca pe perioadă determinată.

O comparaţie între regiunile României arată că atât cei din regiunea de Nord-Est, cât şi cei din Vest prezintă un interes crescut faţă de angajaţii pe perioadă determinată, având valori peste media naţională de 48% şi, respectiv, de 49%. Dintre cele 11 sectoare incluse în studiu, angajatorii din sectorul construcţiilor (43%), cât şi cei din industria prelucrătoare (43%) consideră muncitorii temporari ca fiind un element-cheie al strategiei lor.

Avantaje

    * Munca temporară este preferată de angajatori, pentru că îi scapă de problemele care implică admi­nistrarea personalului sau plata salariilor
    * Principalul avantaj este acela că firmele pot renunţa uşor la angajaţii de care nu mai au nevoie
    * Munca temporară poate fi folosită şi ca perioadă de probă</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Butunoiu: Managerii pleacă de nevoie</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/butunoiu-managerii-pleaca-de-nevoie-292042.html</link>  
  <description>“Nu prea am auzit de manageri care-şi schimbă jobul în criză de bunăvoie, ca să-şi testeze cunoştinţele sau pentru cine ştie ce provocare. Poate că sunt câteva cazuri absolut singulare de acest gen, însă asta nu înseamnă absolut nimic. Cei care pleacă, mai ales din multinaţionale, sunt daţi afară sau li se sugerează să plece, chiar dacă întotdeauna în public se spune că motivele sunt de cu totul altă natură”, spune George Butunoiu, specialist în executive search.

Potrivit acestuia, unii manageri sunt nevoiţi să plece pentru că businessul se duce de râpă şi încearcă să nu se înece odată cu el, alţii pentru că li s-au redus veniturile foarte mult. Mai sunt câţiva, destul de puţini, care pleacă ademeniţi de salarii mai mari în alte firme, însă nici asta nu e un “fenomen”, sunt doar cazuri izolate. Pe scurt, adaugă Butunoiu, “nevoia” este cea care îi determină pe manageri să plece. 90% dintre cei care se mută acum o fac de nevoie, nu din alte motive.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Performanţele angajaţilor, influenţate mai mult de atitudinea şefului decât de criză</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/performantele-angajatilor-influentate-mai-mult-de-atitudinea-sefului-decat-de-criza-292043.html</link>  
  <description>Atitudinea managerilor poate influenţa negativ performanţele angajaţilor mai mult decât măsurile anticriză legate de disponibilizări şi reduceri de salarii, consideră Rareş Manolescu, senior manager în cadrul Human Invest.

“Un angajat, mai ales unul valoros, nu poate să facă perfomanţă dacă se simte oprimat de către şeful lui. În plus, un şef e un exemplu pentru angajaţi, orice atitudine negativă va fi preluată, măcar în parte, şi de ceilalţi”, a explicat Manolescu. Potrivit lui Manolescu, influenţa unui manager asupra bunului mers al companiei este mai puternică decât cea a unui context economic general. “Managerii fac parte dintr-o companie şi influenţează fundamental mersul acesteia. Dacă un manager, în acest context economic, nu este orientat spre optimizare, ci spre acţiuni subversive, atunci va influenţa în rău compania respectivă mai pregnant decât actuala recesiune”, consideră Manolescu.
Frica de a nu fi înlocuit de un subordonat mai bun este unul dintre motivele care-i fac pe şefi să nu fie oneşti în relaţiile cu angajaţii şi să nu-i ajute pe aceştia, potrivit lui Manolescu.

“Unii manageri, mai ales cei mai în vârstă, păstrează încă mentalităţi din perioada comunistă şi îşi tratează subordonaţii ca pe nişte simpli executanţi, fapt ce influenţează negativ mediul de lucru”, a afirmat Manolescu. Acesta a vorbit şi despre iraţionalitatea acestei frici, în condiţiile în care, în majoritatea companiilor, un bun specialist va fi promovat doar dacă are aptitudini manageriale.

Responsabilitate, comunicare şi onestitate, calităţi-cheie

Un alt factor important în formarea unui mediu de lucru pozitiv, motivant pentru angajaţii care vor să facă performanţă, este credibilitatea şefului. “Dacă un şef una spune şi alta face, îşi va pierde credibilitatea în faţa angajaţilor şi va influenţa negativ performanţa acestora. La fel şi în cazul în care nu e capabil să-şi recunoască greşeala”, a explicat Manolescu.

Un alt exemplu de atitudine negativă a managerilor care influenţează negativ performanţa angajaţilor este lipsa curajului de a cere feedback şi sfatul în diverse aspecte legate de actul de conducere. “Un şef trebuie să ştie să ceară feedback de la angajaţi şi să-i implice în actul de conducere, să-i trateze ca pe nişte parteneri. Pentru că un şef ar trebui să ştie că performanţa sa depinde de performanţa oamenilor pe care îi are în subordine”, a afirmat Manolescu.

Reprezentantul Human Invest consideră că o altă problemă a managerilor este pasarea responsabilităţii la nivelul superior de conducere. “Un manager trebuie să fie conştient de responsabilităţile sale, să ştie ce are de făcut, altfel nici angajaţii nu o să se comporte responsabil”, consideră Manolescu.

Angajaţii nemulţimiţi vor pleca primii

În actualul context economic, angajatorii au scăpat de problema fluctuaţiei de personal. Angajaţii au devenit mult mai stabili, dar, spune Mădălina Popescu, director general al Pluri Consultants România, sunt absolut demotivaţi. “Au scăzut salariile în majoritatea companiilor, se reduce gradual şi numărul posturilor care încă mai sunt necesare, pieţele se scufundă în continuare, ceea ce face ca ei să nu mai aibă nicio perspectivă pozitivă şi să se simtă în permanenţă în nesiguranţă. De unde şi demotivarea”, explică Popescu.

Această situaţie creează un cerc vicios: cu cât sunt mai demotivaţi, cu atât rezultatele lor sunt mai slabe, ceea ce îi duce mai aproape de lista neagră a persoanelor de care compania se va dispensa la următoarea reducere de personal.

“Dintr-un astfel de carusel se poate ieşi dacă managementul trece la un plan de comunicare cu angajaţii, plan care se aplică, de altfel, în orice situaţie de criză. Prin mesaje clare şi bine ţintite trimise angajaţilor succesiv pe canalele media interne (newsletter, intranet etc.), dar şi prin evenimente (workshopuri, team building etc.) se poate obţine o schimbare de percepţie şi de atitudine. Se poate chiar spera la o remotivare a angajaţilor”, precizează reprezentantul Pluri Consultants.

Atitudini pozitive pe care ar trebui să le aibă un manager

* Responsabilitate
* Comunicare
* Onestitate
* Credibilitate
* Încredere</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Doar 5% dintre companii îşi externalizează proiectele de recrutare</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/doar-5-dintre-companii-isi-externalizeaza-proiectele-de-recrutare-291710.html</link>  
  <description>Aproape 95% dintre companiile de pe piaţa locală recrutează pe cont propriu, potrivit unui studiu realizat de firma de cercetare Daedalus Millward Brown.

Firmele care au făcut angajări s-au orientat anul acesta către metode de recrutare bazate pe recomandări interne sau spre alte surse mai puţin costisitoare. În prezent, doar 25% dintre firmele mari continuă să apeleze la metode alternative de recrutare.

Peste 98% dintre companiile mari, 97% dintre cele de dimensiuni medii şi 82% dintre firmele mici îşi recrutează angajaţii pe cont propriu. Totuşi, firmele de pe piaţa locală continuă să apeleze la metode alternative de recrutare. Astfel, 25% dintre firmele mari, 15% dintre cele medii şi 10% dintre firmele mici continuă să angajeze prin intermediul firmelor specializate, al site-urilor de joburi sau prin anunţuri în ziar.

Motivul pentru care tot mai multe companii preferă să recruteze pe cont propriu este reducerea bugetelor pentru externalizarea serviciilor, spun specialiştii în resurse umane. Aceştia mai adaugă că recrutarea pe cont propriu nu este o invenţie a crizei, ea a existat dintotdeauna, firmele au utilizat această metodă în paralel cu folosirea unui furnizor specializat în astfel de servicii - o agenţie de recrutare.

Ioana Moholea, executive director în cadrul firmei de consultanţă HR Perspective Group, spune că, de regulă, firmele aleg să delege recrutarea către agenţii specializate atunci când nu au un departament intern de recrutare, propria bază de date nu le oferă suficienţi candidaţi sau au de acoperit poziţii care presupun un grad înalt de specializare.

Firmele care au mai făcut angajări s-au orientat anul acesta mai mult către metode de recrutare bazate pe recomandări interne sau spre alte surse mai puţin costisitoare.

În România, posturile acoperite prin recomandări interne presupun cheltuieli care variază între 50 şi 700 de euro, în funcţie de poziţie, costuri destul de mici, dacă le comparăm cu cele percepute de o firmă de recrutare. Costurile pentru a acoperi o poziţie de middle management prin intermediul unei firme de recrutare se pot apropia de 8.000 de euro, pe piaţa locală.

Recrutarea prin abordare directă a candidaţilor din propria bază de date sau chiar din rândul persoanelor rămase fără job a fost una dintre metodele la care au apelat mulţi angajatori. Potrivit specialiştilor, este avantajos să recrutezi astfel, abordarea directă poate fi una dintre cele mai ieftine şi sigure metode de recrutare, cu condiţia ca procesul de selecţie să fie desfăşurat de un specialist în recrutare.

În ceea ce priveşte activitatea de recrutare din cadrul companiilor, studiul Daedalus Millward Brown arată că procesele de selecţie nu sunt făcute numai de către departamentul de resurse umane. De exemplu, în companiile de dimensiuni mici, aproape 40% dintre activităţile de recrutare sunt realizate de manageri, care sunt, de altfel, şi principalii decidenţi cu privire la planurile de angajare. În companiile medii, 23% dintre proiectele de recrutare sunt derulate de alte departamente decât cele de resurse umane, în timp ce în firmele mari doar 21% dintre activităţile de recrutare au alt decident decât departamentul de HR.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Numărul locurilor de muncă vacante la nivel naţional până pe 29 octombrie a crescut uşor la 10.905</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/numarul-locurilor-de-munca-vacante-la-nivel-national-pana-pe-29-octombrie-a-crescut-usor-la-10905-291638.html</link>  
  <description>Numărul locurilor de muncă vacante oferite de companiile din România până pe 29 octombrie a crescut cu 34 faţă de săptămâna anterioară, ajungând la 10.905, cele mai multe oferte fiind pentru hunedoreni, a anunţat, vineri, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

În săptămâna anterioară ANOFM anunţase 10.871 locuri de muncă disponibile.

Cele mai multe slujbe oferite între până pe 29 octombrie sunt în judeţul Hunedoara (809), urmat de Bucureşti (640), Cluj (622) şi Satu Mare (586), iar cele mai puţine locuri libere sunt în judeţele Ilfov (9), Mureş(28), Mehedinţi 40 şi Ialomiţa (48).

Persoanele cu studii superioare au disponibile 410 de locuri de muncă, cele mai multe fiind pentru ingineri şi subingineri (122), urmate de asistenţi medicali generalişti (42) şi contabili (18).

Pentru persoanele cu studii medii şi profesionale, ANOFM are înregistrate 10.495 locuri vacante, cele mai multe fiind pentru confecţioneri-asamblori de articole din textile (952), muncitori necalificaţi în industria confecţiilor (473), agent securitate 450, operator confecţioner industria îmbrăcăminte-şesături, tricotaje, materiale sintetice (438), muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide (364), lucrător comercial (255) şi muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (254).

Cele mai puţine locuri sunt disponibile pentru meseriile de mecanic auto (34), patiser (23), măcelar (14), şofer autobuz (11), cameristă (10), consilier juridic (câte 8), agent fiscal (câte 6), factor poştal (câte 5), infirmieră (4 posturi) şi chimist (2 locuri de muncă).</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Cu 5.000 de noi posturi create, call-centerele sunt angajatorii anului</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/cu-5000-de-noi-posturi-create-call-centerele-sunt-angajatorii-anului-291642.html</link>  
  <description>În timp ce mai toate sectoarele economiei fac eforturi pentru a supravieţui, call-centerele par o insulă de stabilitate. Chiar dacă nu la fel ca în 2008, afacerile lor cresc şi încă se fac recrutări.

Criza economică a frânat dezvoltarea pieţei autohtone de call-centere, după ce mai mulţi ani aceasta a înregistrat creşteri spectaculoase. „Estimarea pentru anul în curs se menţine la nivelul de 120 milioane de euro“, spune, pentru Capital, Mădălina Vilău, managing partner ExpoMedia. Anul trecut, piaţa era evaluată tot la 120 de milioane de euro, dar atunci a marcat un avans substanţial faţă de cele 70 de milioane de euro înregistrate în 2007. „Rata de creştere pentru 2010 este uşor mai rezervată faţă de anii anteriori, undeva la 15%-20%“, mai spune Vilău.

Şi totuşi, ce a schimbat 2009 în acest sector? „A adus o presiune imensă pe costuri, o atenţie mărită către posibilitatea externalizării de servicii, retehnologizare şi automatizare. Pe scurt, către eficienţă“, apreciază Vilău. Iar companiile din domeniu confirmă aceste lucruri. Pentru că, odată confruntaţi cu tăierile de costuri pe care mai toate firmele au fost constrânse să le facă la nivel internaţional, jucătorii s-au văzut nevoiţi să îşi adapteze portofoliul la noile nevoi ale clienţilor.

<b>Selecţie mai dură a furnizorilor de servicii</b>

Afacerile XL World, de exemplu, au crescut anul trecut cu circa 20% faţă anul 2007, la 4,65 milioane de euro. „Efectele crizei le-am văzut mai puţin în 2008, mai degrabă 2009 a început lent“, spune Roberto Montandon, managing director în cadrul companiei. „La nivelul vânzărilor, a existat o perioadă, între sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009, în care clienţii noştri potenţiali au semnalat un blocaj la nivel de buget pentru acest tip de servicii“, detaliază el. Şi CGS România a încheiat anul 2008 într-o notă pozitivă, iar managerul companiei spune că anul acesta mizează pe o cifră de afaceri superioară nivelului bugetat. „Aş pune performanţa şi pe seama faptului că noul context economic global a făcut ca numeroase multinaţionale să apese mai mult pe pedala outsourcingului într-un termen relativ scurt“, crede Vladimir Sterescu, country manager. Iar exemplele pot continua. Linea Directa Communications, un alt jucător de talie internaţională care activează pe piaţa autohtonă, estimează afaceri în creştere anul acesta, după ce 2008 a fost încheiat cu venituri de 1,3 milioane de euro, iar Tweencall culege anul acesta roadele investiţiilor făcute anul trecut, care au dus la triplarea capacităţii de call-center şi la dublarea cifrei de afaceri faţă de 2007. Şi cifra de afaceri a Valoris a crescut cu aproape 50% anul acesta. „Piaţa va creşte în continuare, însă estimăm o selecţie mult mai dură faţă de anii trecuţi; companiile interesate în externalizarea serviciilor de call-center vor fi şi mai atente la ceea ce primesc în schimb pentru banii cheltuiţi şi vor alege furnizorii care le oferă cel mai bun raport calitate/preţ pentru fiecare serviciu în parte“, afirmă Cristina Man, director general la Valoris.

Prin urmare, din cauza presiunii puse de clienţi pe eficienţă şi a concurenţei crescute, nu este exlus să vedem anul viitor şi primele ieşiri de pe piaţă.

<b>Falimente pe o piaţă în creştere?</b>

Bogdan Manolache, CEO la Tweencall, vede o piaţă în creştere, dar adaugă: „În condiţii de criză, când toate pieţele se contractă, nu îţi poţi permite să aştepţi clienţii să intre în magazin. Vor reuşi să reziste acele companii care sunt capabile să găsească cea mai eficientă modalitate de a ajunge la client.“

Pe ansamblu, în ciuda dificultăţilor, România nu şi-a pierdut însă avantajul competitiv faţă de restul ţărilor din regiune, datorită forţei de muncă specializate (peste 90% din angajaţii din industrie sunt studenţi sau absolvenţi de facultate), cunoaşterii limbilor străine, experienţei dobândite în management operaţional, dar şi costurilor mai scăzute cu chiriile sau personalul.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Aproape 3.000 de locuri la rezidenţiatul din acest an</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/aproape-3000-de-locuri-la-rezidentiatul-din-acest-an-291579.html</link>  
  <description>Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” a anunţat astăzi că peste 5.000 de candidaţi s-au înscris pe cele 2.985 de locuri scoase la concurs pentru examenul de rezidenţiat care va avea loc pe 15 noiembrie.

Dintre cei 5.063 candidaţi, 4.454 s-au înscris pentru posturi de medici, 500 pentru medicină dentară şi 109 pentru farmacie.

Concursul va dura 4 ore şi va conţine 200 de întrebări tip grilă. În 12 noiembrie, candidaţii vor afla ora începerii examenului şi sălile de concurs.

Ultimul examen de rezidenţiat a avut loc pe 16 noiembrie 2008, când au fost scoase la concurs 2.463 de posturi. La examenul pentru obţinerea titlului de medic au concurat atunci 4.127 de absolvenţi, iar pentru obţinerea titlului de medic dentist sau de farmacist s-au înscris 445, respectiv 77 de candidaţi.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Companiile de reciclare, angajatori de top în 2009</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/companiile-de-reciclare-angajatori-de-top-in-2009-291609.html</link>  
  <description>Companiile care activează în domeniul colectării şi reciclării deşeurilor se află în topul celor mai mari angajatori în acest an, potrivit datelor furnizate de INS.

Astfel, din luna februarie a anului 2009, firmele din acest domeniu au angajat, la nivel naţional, aproape 1.000 de persoane. Dacă numărul de persoane care lucrează în acest domeniu era de 53.000 în februarie, la începutul lunii septembrie a ajuns la aproape 54.000.

O explicaţie pentru această evoluţie o constituie creşterea preţului materialelor reciclabile, urmare a unui uşor reviriment economic apărut în această vară. “Compania noastră a angajat aproximativ 35 de oameni în ultimele şase luni, pe fondul diversificării materialelor reciclate. O altă cauză o constituie creşterea preţului materialelor reciclabile, în special al fierului, ca urmare a creşterii uşoare a sectorului construcţi­ilor”, a declarat Mihai Sofian, director general Rematholding, companie cu afaceri de peste 70 milioane de euro în 2009.

Un alt motiv al acestei creşteri îl constituie, în unele cazuri, înfiinţarea în 2009 a unor companii cu o activitate considerabilă în acest sector. “În cazul GreenWeee, creşterea numărului de angajaţi se explică prin faptul că firma şi-a început funcţionarea cu numai şapte luni în urmă. Dacă în 2007 aveam trei angajaţi, în urma începerii activităţii numărul acestora a crescut rapid, ajungând în acest moment la aproximativ 100 de persoane. În plus, nu ne vom opri aici. Intenţionăm ca, până în 2012, să oferim locuri de muncă pentru 150 de persoane”, a declarat Marius Costache, director general GreenWeee, parte a grupului Romcarbon Buzău. Potrivit lui Costache, sectorul materialelor reciclabile în România se află la început şi este nevoie de mai multe investiţii şi de mai multă forţă de muncă pentru a îndeplini angajamentele asumate faţă de Uniunea Europeană.

Sofian consideră însă că vor urma concedieri în viitorul apropiat. “De la jumătatea lunii septembrie a început să scadă din nou preţul materialelor reciclabile, aşa că mă aştept să văd concedieri pe acest segment în viitorul apropiat. Activitatea în construcţii începe să frâneze toamna, astfel că, având o cerere mai mică, vom vedea din nou o scădere a preţurilor”, a afirmat Sofian. Rematholding a fost înfiinţată în 2003, cu un capital iniţial de 200.000 de euro, de către Mihai Sofian şi compania germană Scholz.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Modelul şomerului suedez: ajutor între 640 şi 1.300 euro pe lună</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/modelul-somerului-suedez-ajutor-intre-640-si-1300-euro-pe-luna-291346.html</link>  
  <description>Orice rezident al monarhiei suedeze primeşte de la stat un ajutor de şomaj de aproape cinci ori mai mare decât primeşte un român fără serviciu.

Ajutoare financiare minime, care să asigure traiul zilnic şi plata unei chirii, deduceri fiscale pentru angajatorii care preiau şomerii de lungă durată, dar şi suplimentarea locurilor finanţate de stat la instituţiile de învăţământ pentru cursuri de reorientare profesională.
 
Aceasta este oferta statului suedez pentru rezidenţii care rămân fără loc de muncă, pe timp de criză. Practic, un şomer din Suedia ia de la stat un ajutor de şomaj de bază, care constă în 320 de coroane suedeze/zi, cinci zile pe săptămână, adică aproximativ 640 de euro pe lună, pentru minimum 300 de zile/an.

Suma poate fi dublată în funcţie de numărul de persoane pe care şomerul le întreţinere. De acest drept beneficiază toate persoanele peste 20 de ani şi care, în ultimele 12 luni care preced şomajul, au mun cit cel puţin 6 luni şi cel puţin 80 de ore/lună.

<b>Asigurare de şomaj</b>
 
Însă, în timp ce în România ajutorul de şomaj vine doar de la stat şi e, în medie, de 140 de euro, suedezii au şi un sistem privat de asigurări în caz de şomaj.

Acesta le dă dreptul să primeas că o compensaţie maximă de 80% din venitul anterior disponibilizării, timp de 200 de zile, dar nu mai mult de 1.300 de euro/lună. Însă, pentru a beneficia de aceste compensaţii private, şomerul trebuie să fie membru al unui Fond de Asigurări de Şomaj, adică să fi cotizat şi să fi îndeplinit condiţiile de muncă în acea perioadă. În Suedia sunt 36 de astfel de fonduri, iar cele mai multe lucrează cu organizaţii sindicale sau patronale şi sunt organizaţii independente.
 
Maria Larsson, ministrul suedez pentru îngrijirea bătrânilor şi sănătate publică, a declarat pentru EVZ, în cadrul celei de-a opta mese rotunde pe tema sărăciei şi incluziunii sociale de la Stockholm, că, „în situaţia crizei actuale, Suedia a demarat un program de reforme pentru a integra cât mai mulţi şomeri pe piaţa muncii”.
 
„Am oferit deduceri fiscale angajatorilor în aşa fel încât angajarea unui şomer să nu mai fie atât de costisitoare. De exemplu, cine oferă un loc de muncă unei persoane care e în şomaj de doi-trei ani, poate primi o reducere a taxelor pentru doi-trei ani”, spune Larsson.

<b>Salarii de zece ori mai mari</b>

În plus, au pus la dipoziţie „mai multe locuri în sistemul de educaţie, în special pentru tineri, dar şi pentru adulţii care vor să se reorienteze profesional, pe domenii aflate în dezvoltare”, a explicat oficialul suedez. Asta în condiţiile în care rata lor de şomaj e de 8,2%. Aceasta e şi rata prognozată pentru România la sfârşitul anului.
 
Statisticile sunt comparabile având în vedere că Suedia are un număr de angajaţi de aproape 4,5 milioane, similar cu al nostru. În schimb, salariile minime din Suedia sunt mult mai mari decât minimul de 600 de lei pe lună de la noi, adică 3,5 lei/oră. Deşi ei nu au un salariu minim stabilit la nivel naţional, ci lefuri stabilite prin negocieri colective pe domenii de activitate, acestea sunt de aproape zece ori mai mari decât în România.

Salariul minim în sistemul public local e echivalentul a peste 37 de lei/oră, iar în retail şi în domeniul hoteluri şi restaurante - leafa sare de 42 de lei/oră.
 
<b>Cursuri de formare şi Burse de joburi</b>

Şomerul român primeşte de la stat, în afară de ajutorul clasic de şomaj, consiliere pentru găsirea unui loc de muncă, posibilitatea participării la cursuri de formare profesională, pentru meserii căutate de angajatori, dar are la dispoziţie şi diverse Burse ale locurilor de muncă.

De altfel, ca şi în Suedia, programele reprezintă nu numai drepturi, ci şi obligaţii de care orice şomer care beneficiază de indemnizaţie trebuie să se achite. Astfel, şomerii sunt nevoiţi să vină la fiecare interviu de angajare stabilit de agenţia de ocupare unde s-a înscris, în afară de propriile demersuri, trebuie să participe la toate Bursele organizate de autorităţi şi nu poate refuza mai mult de două joburi care se potrivesc formării sale profesionale.
 
Cât despre subvenţiile acordate de statul român angajatorilor, acestea vizează deduceri fiscale pentru cei care oferă un loc de muncă proaspeţilor absolvenţi, persoanelor cu dizabilităţi, dar şi şomerilor care mai au câţiva ani până la ieşirea la pensie. În plus, ca măsură anticriză, guvernanţii au decis ca angajaţii trimişi în şomaj tehnic să fie scutiţi de la plata impozitelor pe venit timp de trei luni.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Creşte numărul firmelor care oferă beneficii flexibile</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/creste-numarul-firmelor-care-ofera-beneficii-flexibile-291281.html</link>  
  <description>Procentajul angajatorilor din Marea Britanie care oferă beneficii flexibile a crescut cu 12% pe parcursul acestui an, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă Hewitt Associates.

În prezent, 43% dintre companiile din Marea Britanie oferă angajaţilor un pachet de beneficii flexibile,  faţă de 31% în 2008.  Cele mai populare beneficii sunt, în opinia  angajaţilor, programele pentru îngrijirea copiilor,  serviciile medicale pentru medicină  dentară şi programul de lucru flexibil.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Locuri de muncă în străinătate</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/locuri-de-munca-in-strainatate-291282.html</link>  
  <description>Românii pot aplica pentru mai mult de 500 de locuri de muncă în străinătate, potrivit site-ului de recrutare eJobs. 

Majoritatea ofertelor se adresează personalului cu experienţă în domeniul medical, domeniul hotelier şi IT.  Cele mai multe joburi disponibile pentru personalul medical provin din Belgia, Franţa şi Germania, în timp ce majoritatea ofertelor pentru personalul hotelier vin din Marea Britanie. Oferta salarială pentru un post în domeniul hotelier în Marea Britanie variază între 1.000  şi 1.500 de euro pe lună.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Managerii merg la training pentru networking</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/managerii-merg-la-training-pentru-networking-291209.html</link>  
  <description>Majoritatea managerilor consideră cunoştinţele dobândite şi networkingul drept cel mai mare câştig obţinut în urma participări la training, potrivit unui studiu al companiei de training Exec-Edu, divizie a şcolii de afaceri Asebuss.

Alte beneficii apreciate de manageri sunt schimbul de idei (9%), structurarea informaţiilor (6%), obţinerea unei viziuni de ansamblu asupra domeniului studiat (6%) şi, abia pe ultimul loc, diploma (0,9%).

Studiul mai arată că 70% dintre respondenţi ar fi dispuşi să-şi finanţeze personal un program de training.

“Ultima tendinţă, confirmată de înscrierile din această toamnă, este că numărul celor care plătesc cursurile pe cont propriu creşte. În urma măsurilor de reducere sau chiar tăiere a bugetelor de training din companii, dar şi a creşterii competitivităţii pe piaţa muncii, managerii au devenit conştienţi că participarea la cursuri de calitate este o investiţie cel puţin la fel de importantă ca o maşină sau un proiect imobiliar”, spune Lavinia Rasca, director general Exec-Edu.

În privinţa rezultatelor concrete ale participării la curs, 73% spun că şi-au dezvoltat abilităţile de luare a deciziilor, în timp ce 64% declară că s-au întors la lucru cu idei noi.

De asemenea, 21% dintre manageri spun că în urma prezenţei la cursuri au promovat în carieră, iar 7% declară că s-au lansat în antreprenoriat.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Activitatea de angajare continuă să scadă în UE</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/activitatea-de-angajare-continua-sa-scada-in-ue-291210.html</link>  
  <description>Numărul joburilor vacante la nivel european a scăzut în toamna acestui an cu 27% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit unui studiu postat pe site-ul de recrutare Monster.com.

Activităţile de angajare au continuat să scadă în luna septembrie atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat. În domeniul privat, cele mai puţine oportunităţi de angajare sunt în domeniul IT şi inginerie, iar cele mai multe posturi vacante se regăsesc în vânzări.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Oraşele unde te poţi angaja cel mai uşor</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/orasele-unde-te-poti-angaja-cel-mai-usor-291246.html</link>  
  <description>Hunedoara, Bucureşti, Satu Mare sau Cluj sunt oraşele care au cele mai multe locuri de muncă diponibile, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

La nivel naţional, în perioada 15 - 22 octombrie, sunt înregistrate aproape 11.000 de locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind în Capitală.

Datele ANOMF arată că judeţele cu cele mai multe posturi vacante sunt:

•Hunedoara – 811 de slujbe
•Bucureşti  - 680 de locuri de muncă vacante
•Iaşi – 641 de posturi
•Cluj – 608 de posturi
•Satu Mare – 531 de locuri de muncă
•Bihor – 473 de posturi vacante
•Caraş-Severin – 459 de slujbe
•Braşov – 458 de locuri 


La polul opus, cele mai puţine posturi vacante sunt în judeţele Ilfov (7), Ialomiţa (37), Constanţa (40), Mehedinţi (40), Dâmboviţa (55),Vâlcea (58), Alba (71), Mureş (72) şi Brăila (79).

Pentru persoanele cu studii superioare sunt înregistrate 401 locuri de muncă, cele mai multe fiind pentru ingineri şi subingineri, asistent medical generalist, consilier în management sau agent fiscal.

Pentru studii medii şi profesionale, ANOFM a înregistrat 10.470 locuri de muncă, principalele ocupaţii pentru care sunt oferite fiind cea de confecţioner textile, muncitor necalificat pentru ambalarea produselor sau agent de pază.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Posturile acoperite prin recomandări interne costă între 50 şi 700 de euro</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/posturile-acoperite-prin-recomandari-interne-costa-intre-50-si-700-de-euro-291145.html</link>  
  <description>Companiile de pe piaţa locală oferă până la 700 de euro angajaţilor care recomandă candidaţi ce ajung să fie acceptaţi. De regulă, sumele variază în funcţie de companie şi de poziţia acoperită. În Occident, sumele oferite de firme în urma unui proces de recrutare pe baza recomandărilor interne pot ajunge până la 5.000 de euro, potrivit datelor furnizate de firma de resurse umane Advice.

“Recrutare prin recomandare este unul dintre cele mai eficiente instrumente care generează candidaturi. Eficienţa acestei metode rezidă nu doar din economiile financiare, ci mai ales din faptul că, de cele mai multe ori, rezultatele sunt remarcabil mai bune. Valoarea recomandării de către angajaţi este foarte importantă. Aceasta îi obligă (informal), în primul rând, pe cei care recomandă, dar şi pe cei recomandaţi”, este de părere Rudolf Fedorovici, senior consultant al firmei de resurse umane Advice. Acesta mai adaugă faptul că succesul unui astfel de program este un indicator al satisfacţiei angajaţilor şi angajamentului lor.

“De cele mai multe ori, angajaţii primesc o apreciere a recomandării lor care, cel mai frecvent, înseamnă o sumă de bani. Sumele diferă foarte mult de la ţară la ţară şi de la companie la companie”, explică Fedorovici.

Un studiu realizat de Advice, prin Bernard Hodes Global Network, la nivel internaţional arată că în Australia şi Noua Zeelandă media este undeva la 2.500 de dolari, în Austria şi Europa de Est media oscilează între 500 şi 1.000 de euro, în Belgia şi Luxemburg aceasta ajunge la 500 de euro, în Irlanda variază între 500 şi 1.000 de euro, în Olanda şi Germania poate ajunge la 1.000 de euro, iar în Marea Britanie suma variază între 100 şi 5.000 de lire. De asemenea, în SUA aceste sume pot atinge şi 5.000 de dolari.

“Acelaşi studiu ne-a indicat că se întâmplă frecvent ca angajatorii, dar şi angajaţii, mai ales în ţările vest-europene, să prefere aceste bonusuri sub forme mai degrabă exotice: excursii în ţări exotice, diverse cadouri, de la iPhone, TV, Wii până la bilete la concerte, meciuri sau diferite alte evenimente”, adaugă Fedorovici.

Firmele din România oferă până la 700 de euro

În România, sumele primite de angajaţii care fac recomandări variază între 50 şi 700 de euro.

La Genpact România, subsidiara unuia dintre cei mai importanţi furnizori de out-sourcing la nivel global, cel puţin 30% dintre angajările companiei sunt realizate prin intermediul recomandărilor interne, salariaţii primind bonusuri pentru atragerea de colegi noi. În cadrul companiei Star Foods, 20% dintre posturile vacante sunt ocupate prin recomandări interne.

Angajaţii Star Foods primesc bonusuri începând de la 250 de lei şi mergând până la 900 de lei după şase luni de la recomandarea unor candidaţi care sunt acceptaţi, suma variind în funcţie de nivelul poziţiei pentru care au recomandat persoana respectivă. Potrivit Andei Drilea, HR manager East Balkans al Star Foods, sistemul recomandărilor interne este eficient, mai ales pentru poziţiile de la nivel entry. Angajări prin intermediul recomandărilor interne fac şi companiile Oracle România şi Ubi Soft. Potrivit datelor vehiculate în piaţă, sumele pe care le oferă aceste companii încep de la 300 de euro şi pot ajunge până la 700 de euro.

“În cazurile în care angajatorul are un program coerent şi bine structurat de employee referral, există în plus o serie de cheltuieli de promovare a metodei, de încurajare a angajaţilor şi chiar tool-uri specializate. În orice caz, cheltuielile cu recrutarea sunt semnificativ reduse, mai ales dacă este luată în considerare valoarea adaugată prin recomandare”, susţine Fedorovici. În opinia acestuia, este important ca angajatorul să gândească atent programul de recomandare.

“Se impun reguli foarte clar exprimate, materiale şi instrumente care nu doar să-i încurajeze pe angajaţi să recomande, dar să le şi explice ce şi cum să recomande şi în ce condiţii, pentru a le uşura iniţiativa. Dacă nu există aceste circumstanţe, puţinele tentative de recomandare pot sfârşi prin a aduce frustrări celor care au intenţionat să contribuie”, afirmă senior consultantul firmei de resurse umane Advice.

Pe de altă parte, Ioana Moholea, executive director în cadrul firmei de consultanţă HR Perspective Group, consideră că recomandarea nu reprezintă însă o certitudine sau un argument solid pentru angajare, ci mai degrabă un acces ceva mai larg la diferite contacte din piaţă în lipsa unei baze de date generoase.

“Este o metodă mai ieftină, dar în lipsa unui proces profesionist de recrutare aduce cu sine o abatere gravă de la calitate”, adaugă Moholea.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Unu din patru angajaţi la privat, şomer</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/unu-din-patru-angajati-la-privat-somer-291096.html</link>  
  <description>Sectorul privat şi-a conservat resursele financiare, tăind fără milă la capitolul „Personal”. Angajările vor fi reluate cu multă precauţie.

În timp ce sectorul de stat a fost ferit de „uraganul” disponibilizărilor, şefii de companii private nu au stat pe gânduri şi au dat afară unu din patru angajaţi, în perioada iunie 2008-august 2009, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de compania de administrare a personalului PayLogic. De la începutul anului şi până în august, numărul salariaţilor a scăzut cu 13%.

Efectele nu s-au lăsat aşteptate: numărul orelor suplimentare efectuate de cei rămaşi în funcţii a crescut în medie cu 82%, în timp ce numărul orelor de concedii medicale pe angajat s-a majorat cu 12%, ca efect al presiunilor ridicate, de la începutul anului. Totodată, salariul pe angajat s-a majorat cu 4% în cele nouă luni analizate, dar cu o pondere mai mare în venit a primelor şi a orelor suplimentare.

Situaţia a fost şi mai gravă în sectorul de producţie, unde numărul angajaţilor s-a redus cu 33%. „În ianuarie-martie, firmele din producţie erau deja pregătite cu restructurările necesare, dar sunt în continuare afectate de instabilitatea politică, lucru care nu creează premisele unei creşteri pe viitor”, a declarat Cristian Udrescu, director general executiv al PayLogic. Potrivit acestuia, „este foarte grav ce se întâmplă în economie din cauza politicului. Guvernanţii nu se pot coaliza ca să meargă în direcţia potrivită, deşi e o situaţie de criză”. Udrescu a explicat că mulţi angajaţi cer să intre în şomaj tehnic, fiind astfel protejaţi de restructurare şi primind o sumă de bani aproape egală sau chiar mai mare decât înainte.

El a adăugat că angajările vor fi ultimul lucru pe care îl vor face companiile, chiar şi la câteva luni după ce criza va trece. „Creşterea orelor suplimentare nu se poate face la infinit. La un moment dat, trebuie să se facă noi angajări”, a mai spus Udrescu.

<b>Vine rândul bugetarilor</b>

În opinia reprezentantului PayLogic, după alegeri se vor întâmpla „lucruri dramatice pentru bugetari”, care nu vor mai putea fi ocoliţi de restructurare. În economie, numărul de salariaţi va scădea în continuare, „pentru că politicul nu se va linişti”. Studiul a fost realizat pe 14.500 de angajaţi din 110 firme cu capital 100% privat.

Potrivit datelor oficiale, în luna septembrie erau înregistraţi 625.140 şo - meri, rata şomajului urcând la 6,9%.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Topul oraşelor cu cele mai multe oportunităţi de angajare</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/topul-oraselor-cu-cele-mai-multe-oportunitati-de-angajare-291097.html</link>  
  <description>În ciuda crizei, în oraşele mari încă se mai fac angajări, cele mai multe oportunităţi de angajare sunt, în prezent, în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Braşov.

Bucureştiul ocupă în continuare primul loc în topul oraşelor cu ofertele de locuri de muncă cele mai multe, numărul de joburi disponibile în Capitală este de două ori mai mare faţă de numărul de joburi oferit de firnele din Cluj, Timişoara, Iaşi sau Braşov, oraşele cu cele mai multe oportunităţi de angajare după Bucureşti. Numărul mare de companii cu sediul în Bucureşti face ca acesta să rămână oraşul care oferă cele mai multe oportunităţi de carieră, spun reprezentanţii firmelor de recrutare.

În momentul de faţă, numărul de joburi disponibile în Capitală, prezentate pe site-ul eJobs, depăşeşte 5.700, dintr-un total de peste 10.500 de joburi. Oferta de locuri de muncă din Cluj, Timişoara, Iaşi şi Constanţa, oraşele cu oportunităţi de angajare cele mai multe după Bucureşti, ajunge la 2.500, potrivit eJobs.

Capitala ocupă primul loc în topul oraşelor cu cele mai multe oferte de joburi şi pe siteul BestJobs, unde numărul de joburi vacante este de peste 2.600. Oraşul care se află pe locul doi, după numărul ofertelor de angajare pe BestJobs, este Timişoara, cu peste 700 de poziţii vacante, locul trei este ocupat de Cluj-Napoca cu o ofertă similară, iar pe patru şi pe cinci se află oraşele Iaşi şi Braşov, cu peste 600 de locuri de muncă disponibile.

“Cele mai multe joburi vacante la nivelul întregii ţări sunt în vânzări şi comerţ, peste 1.700, şi în IT peste 500. De asemenea, firmele caută personal pentru servicii clienţi şi ingineri, în prezent, pe site-ul nostru sunt peste 700 de oferte care se adresează acestor categorii”, spune Roxana Timofte, reprezentant BestJobs.

Aceasta mai adaugă că în Bucureşti, dar şi în celelalte patru mari oraşe, cele mai multe joburi disponibile sunt în vânzări şi IT. La rândul lor, reprezentanţii Myjob spun că cele mai multe locuri de muncă sunt în Bucureşti, peste 1.300, dintre care aproape 400 în vânzări. Adela Râpeanu, communication expert Myjob, spune că pe lângă oameni de vânzări, firmele caută şi consultanţi, ingineri şi IT-işti. În momentul de faţă pe site-ul Myjob sunt peste 3.800 de anunţuri de recrutare, Capitala conduce în top, urmată de oraşele Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), numărul locurilor de muncă vacante oferite de companiile din România a crescut la 30 septembrie cu 19% faţă de săptămâna anterioară, ajungând la 12.353.

Pentru persoanele cu studii medii şi profesionale, ANOFM are înregistrate 11.656 locuri vacante, în timp ce pentru cele cu studii superioare au aproximativ 700 de joburi, cele mai multe fiind pentru ingineri şi subingineri, urmate de asistenţi medicali generalişti şi contabili.

<b>39% dintre firme au avut planuri de recrutare în 2009</b>

În ciuda crizei financiare, mai multe com­panii din FMCG, IT, dar şi din sectorul farmaceutic, consultanţă sau de pe piaţa ­restaurantelor de tip fast-food au continuat să facă recrutări pe parcursul acestui an.

Numărul proiectelor de recrutare a crescut uşor în trimestrul al doilea faţă de prima parte a acestui an, tot mai multe companii au demarat proiecte de recrutare atât pentru personal în regim de muncă temporară, cât şi pentru angajaţi pe perioadă nedeterminată. Conform ultimei actualizări a studiului Total Remunerations Survey, realizat de compania de consultanţă în resurse umane Mercer, prin partenerul local Consulteam, 39% dintre firmele de pe piaţa locală au continuat planurile de recrutare şi în 2009.

Totuşi, procentajul companiilor care au făcut angajări în 2009 a fost mai mic decât cel înregistrat în 2006 şi 2007, perioadă în care 63%, respectiv 67% dintre firmele de pe piaţa locală aveau planuri de recrutare.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Asociaţiile studenţeşti, rampă de lansare în carieră</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/asociatiile-studentesti-rampa-de-lansare-in-cariera-291041.html</link>  
  <description>O vorbă românească spune că toamna se numără bobocii. Dar până să îi numere şi să le testeze potenţialul, asociaţiile studenteşti îi recrutează. Campania, care a debutat la începutul lunii, este în plină desfăşurare, iar organizaţiile studenţeşti se luptă să atragă cât mai mulţi nou-veniţi.

Miza este să găsească oamenii potriviţi pentru proiectele lor. Recrutarea vizează mai ales studenţii din anul I şi, în unele cazuri anul II, aceştia fiind mai disponibili. Aproape 5.000 de studenţi vor aplica, anul acesta, să devină membri în 40 de organizaţii studenţeşti.

Cristina Tufeanu, studentă în anul 1 la Marketing, spune că şi-a trimis cv-ul unei asociaţii, văzând în această oportunitate o portiţă deschisă în carieră.  „Am aflat de ASER de la un coleg mai mare, care a fost şi el membru aici şi i-a plăcut mult”, spune aceasta, care speră să fie primită în organizaţie şi să cunoască oameni interesanţi şi sociabili.

Asociaţia Studenţilor Economişti din România (ASER), este în plină campanie de recrutare, selectând viitori membri atât după cv, cât şi în urma unui interviu de grup cu echipa de resurse umane, condusă de Victoria Dinu. Apoi urmează interviurile individuale şi o perioadă de probă de trei săptămâni, spune aceasta.

“Încercăm în fiecare an să facem ceva nou prin care să îi atragem pe studenţi şi să ne diferenţiem de celelalte organizaţii din ASE”, spune aceasta, explicând că cei 40-50 de membri ASER au proiecte foarte variate din mai multe domenii, cum ar fi marketingul, resursele umane, comunicarea etc.

Cotizaţia se stabileşte de la an la an, în 2008 fiind 10 lei pe semestru, mai spune ea, povestind că s-a înscris în organizaţie datorită unei prietene care era şi era membră. “Veneam la şcoală doar pentru cursuri şi seminarii şi apoi plecam acasă, dar voiam mai să fac şi altceva”, afirmă Victoria Dinu, precizând că experienţa acumulată aici atârnă greu în ochii angajatorilor.

<b>Prin foc şi sabie</b>

Selectarea viitorilor colegi de asociaţie nu este deloc o sarcină uşoară, potrivit Ancăi Munteanu de la Asociaţia Studenţilor la Limbi Străine (ASLS), una dintre persoanele care se ocupă cu recrutarea de noi membri. „Anul acesta organizăm o recrutare de grup şi căutăm persoane care să se potrivească profilului ASLS-istului, adică să fie sociabile, disponibile şi dornice să se implice”, explică aceasta, precizând că ea este membru al asociaţiei de doi ani.

Atraşi de ideea trainingurilor la care pot participa, a experienţei pe care o capătă în munca în echipă la diferite proiecte, ea crede că studenţii vor fi interesaţi să facă parte din organizaţie, mai ales că plata cotizaţiei semestriale de 30 de lei este opţională. ASLS, care are vreo 60 de membri pe hârtie dintre care 40 activi, este o uşă deschisă către pregătire pentru viitoarea carieră, dezvoltând spiritul de echipă şi oferind posibilitatea de a cunoaşte mulţi oameni din diverse domenii, mai spune Anca Munteanu.

Şi la Politehnică recrutarea de boboci este în toi, preşedintele organizaţiei Board of European Students in Technology (BEST), Mihai Stroe, spunând că după ce cv-urile doritorilor vor fi analizate, ei vor avea de trecut câteva probe. Una este oganizarea unui eveniment virtual, prin intermediul căreia membrii BEST vor să testeze spiritul de echipă, profesionalismul şi rezistenţa la stres a candidaţilor. Apoi le este testată creativitatea şi, la sfârşit, sunt organizate interviurile finale. 

„În primul rând se poate dezvolta spiritul de comunicare, de relaţionare, pentru că într-o organizaţie studenţii pot face lucruri pe care nu le fac în cadrul facultăţii”, spune Stroe, subliniind că oportunităţile care se ivesc sunt numeroase.

<b>Reflectoarele pe voluntariat</b>

Cei peste 55 de membri activi ai organizaţiei Voluntari pentru Idei şi Proiecte (VIP) caută noi colegi care să fie serioşi, responsabili, disponibili şi creativi, potrivit preşedintei Adelina Bizoi. „Ne aşteptăm la peste 400 de aplicaţii”, spune aceasta, explicând că selecţia cuprinde mai mulţi paşi, inclusiv un interviu cu cei responsabili de recrutări din cadrul organizaţiei.

Mizând pe voluntariat, VIP nu percepe cotizaţii din partea membrilor, ci trăieşte din sponsorizări, oferind studenţilor oportunităţi de dezvoltare profesională şi personală prin interacţiunea cu oameni de top din diferite domenii.

Organizaţia cuprinde mai multe departamente, iar fiecare nou-venit se poate înscrie într-unul dintre ele, unde învaţă lucruri specifice, prin proiecte şi muncă în echipă. „Cu alte cuvinte, munca practică îi ajută pe studenţi să înveţe din propriile greşeli, fără a fi sancţionaţi”, spune Adelina Bizoi.

Şi Business Organization for Students (BOS) pune accent pe spiritul de echipă şi de organizare, pe abilităţile de lider, responsabilitate şi hotărâre şi flexibilitate, în selectarea viitorilor membri, potrivit Mariei Nistor, care se ocupă de comunicare.

Estimând că 250 de studenţi vor dori să devină membri BOS, aceasta precizează că bobocii sunt conştienţi de avantajele de a face parte dintr-o organizaţie, printre care relaţionarea cu marile companii şi specialişti, posibilitatea de a călători şi de a-şi pune în practică ideile.

De asemenea, ea menţionează şi efectele pozitive la nivel personal, ca participarea la traininguri şi petreceri, unde vor cunoaşte oameni noi cu care pot lega prietenii şi derula proiecte.

Procesul de recrutare durează aproape o lună, cuprinzând analizarea cv-urilor şi interviuri, spune Maria Nistor, pentru a alege
cei mai potriviţi studenţi care să se implice şi să continue proiecte cu tradiţie în organizaţie. Printre acestea se numără  „Zilele Pieţei Asigurărilor”, un eveniment ce reuneşte studenţi şi specialişti în asigurări, „Careershop”, un program de recrutare şi consiliere în carieră, „Târgul de Joburi Giant CV” şi altele.

<b>Nevoia de experienţă</b>

AIESEC, una dintre cele mai cunoscute organizaţii studenţeşti, recrutează boboci până pe 12 noiembrie, selectând cererile de înscriere şi apoi organizând interviuri cu doritorii, al căror număr este estimat la peste 600.

„Cred că pregatirea teoretică pe care o primim în facultăţi nu este suficientă pentru o formare pentru un viitor loc de muncă”, spune Florin Drăguşin, preşedintele Comitetului de Organizare a Recrutării din această toamnă.

Experienţa de organizaţie studenţească vine în completarea studiilor, potrivit lui Drăguşin, care consideră că o  astfel de asociaţie te pregăteşte pentru ceea ce va urma după terminarea studiilor.

La AIESEC Bucureşti au loc trei recrutări de-a lungul anului, numărul de membri activi fluctuând de la peste 100 în luna noiembrie, la 40 vara. Având la activ două conferinţe internaţionale, cu invitaţi de marcă, AIESEC caută noi membri dornici, disponibili şi responsabili, pentru a se implica în proiectele deja cunoscute ca AIESEC University, Leadership talks, International Trainers Congress şi Global Village.

<b>Pregătirea recrutorilor</b>

La finalul lunii septembrie, 52 de specialişti în resurse umane din 40 de organizaţii studenţeşti s-au înscris la Next HR, un eveniment care se desfăşoară în fiecare an, înaintea recrutărilor de toamnă şi unde participanţii au învăţat cum să fie inspiraţi şi motivaţi, astfel încât să asigure succesul recrutărilor pentru organizaţia lor.

Anul acesta ei estimează că 4.872 de studenţi vor aplica pentru a deveni membri ai organizaţiilor lor, dintre care îşi propun să integreze aproximativ 1.200, potrivit preşedintelui Centrului de Resurse pentru Organizaţiile Studenţeşti (CROS), Traian Brumă, partener educaţional în proiect.

„Dacă ai ambiţii profesionale înalte, ai nevoie să îţi dezvolţi abilităţi cum ar fi comunicarea asertivă, managementul proiectelor şi al timpului, spiritul de leadership şi muncă în echipă, precum şi vorbirea în public”, afirmă acesta, explicând că implicarea într-o organizaţie oferă un mediu excelent pentru a le pune în practică.

De asemenea, într-o organizaţie un tânăr poate încerca mai multe roluri, în diferite domenii pentru a vedea exact care îi place mai mult, crede Traian Brumă. Mai ales că unele roluri, ca preşedinte de organizaţie sau manager de resurse umane nu ar avea cum altfel să îi fie accesibile unui student de 20 de ani. În plus, contactele pe care le stabileşti ca membru într-o asociaţie, se transformă în oportunităţi de angajare mai târziu, subliniază acesta.

El remarcă direcţia în care s-au dezvoltat organizaţiile studenţeşti în ultimii ani, către proiecte şi activităţi de educaţie non-formală ca traininguri, ateliere, conferinţe şi şcoli de vară, la care se adaugă târgurile de locuri de muncă. Dezavantajul este că ele au renunţat din ce în ce mai mult la reprezentarea studenţilor şi participarea la guvernarea universităţilor, concluzionează acesta.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Deciziile anticriză demotivează angajaţii</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/deciziile-anticriza-demotiveaza-angajatii-291074.html</link>  
  <description>Unul din trei angajaţi se declară demotivat în urma măsurilor anticriză luate de companii, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers.

Îngheţarea sau reducerea salariilor, precum şi alte schimbări survenite pe fondul recesiunii au fost principalele motive de nemulţumire ale angajaţilor. Astfel, 8% dintre respondenţi s-au declarat furioşi cu privire la deciziile angajatorilor, 48% au recunoscut utilitatea lor şi doar 3% au fost de acord cu aceste măsuri.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Unul din trei angajaţi ar munci oriunde în lume</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/unul-din-trei-angajati-ar-munci-oriunde-in-lume-291075.html</link>  
  <description>Majoritatea angajaţilor sunt dispuşi la relocare, atât în ţara de origine, cât şi în străinătate, dar mobilitatea acestora este strâns legată de vârstă şi nivelul de educaţie, potrivit unui studiu realizat la nivel global de firma de consultanţă în HR Manpower.

Aproape 80% dintre angajaţii intervievaţi sunt dispuşi să se mute pentru un loc de muncă, în timp ce 41% dintre aceştia ar fi dispuşi facă acest lucru permanent. În acelaşi timp, mai mult de o treime dintre angajaţii participanţi la studiu s-ar muta oriunde în lume dacă ar obţine jobul dorit. Principalele motive pentru care angajaţii sunt dispuşi la relocare sunt dorinţa de a câştiga mai mult şi şansa de a avansa în carieră. Muncitorii se situează pe primul loc, anul acesta, în ceea ce priveşte numărul de angajaţi care lucrează într-o altă ţară decât în cea de origine. Aceştia sunt urmaţi de ingineri, de operatorii de producţie, de tehnicieni şi IT-işti.

Relocare

    * 80% dintre angajaţi sunt dispuşi să se mute pentru un loc de muncă
    * 41% dintre angajaţi sunt dispuşi să se mute permanent
    * Muncitorii, pe primul loc în topul joburilor ocupate de străini
    * Banii şi oportunităţile de a avansa în carieră, motivele relocării</description>   
  </item>
  <item>
  <title>2.000 de joburi în străinătate pentru cadrele medicale</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/2000-de-joburi-in-strainatate-pentru-cadrele-medicale-291076.html</link>  
  <description>Târgul Internaţional de Cariere Medicale, care se va desfăşura în luna octombrie la Bucureşti şi Cluj-Napoca, oferă 2.000 de joburi în străinătate pentru cadrele medicale, atât pentru medici, cât şi pentru cadre medii.

Cele mai mici salarii oferite de agenţiile de recrutare prezente la târg pornesc de la 2.000-3.000 de euro pe lună pentru posturi în Germania adresate medicilor tineri şi proaspeţilor absolvenţi. Medicii seniori, cei mai căutaţi, pot obţine salarii care ajung şi la 10.000 şi 12.000 de euro pe lună în Marea Britanie şi Scandinavia.

“A cincea ediţie a târgului, organizată în primăvară, s-a dovedit un real succes mai ales în România, care acum pare a fi ţara cea mai dinamică din Europa din punctul de vedere al recrutării medicale”, a declarat Grzegorz Chodkowski, directorul târgului. Acesta apreciază că experienţa câştigată în străinătate va contribui la îmbunătăţirea sistemului de sănătate din România, iar faptul că medicii vor avea o situaţie financiară superioară îi va determina “să reinvestească în dezvoltarea sistemului privat de sănătate din România”. Majoritatea expozanţilor din cadrul târgului sunt agenţii de recrutare care au disponibile de la 20-50 de locuri de muncă până la 200-500 de posturi fiecare, ceea ce însumează peste 2.000 de posturi în ţări precum Marea Britanie, Irlanda, Germania, Danemarca, Norvegia, Suedia, Olanda, Austria, Franţa, Malta, Spania, Australia, Noua Zeelandă, Orientul Mijlociu şi Îndepărtat.

Târgul, cel mai mare eveniment de recrutare din Europa Centrală şi se Est, organizat de Hearty Europe LLC în colaborare cu Houston NPA, are loc în România, Polonia, Ungaria, Slovacia şi ţările baltice. În Bucureşti, Târgul se desfăşoară între 16 şi 17 octombrie la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, şi între 23 şi 24 octombrie la Hotel City Plaza din Cluj -Napoca.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Concedierile masive au crescut productivitatea muncii</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/concedierile-masive-au-crescut-productivitatea-muncii-291077.html</link>  
  <description>Productivitatea muncii a crescut în majoritatea domeniilor economiei româneşti în prima jumătate a anului 2009, raportat la perioada similară a anului trecut, deoarece numărul de angajaţi a scăzut mai mult decât cifra de afaceri corespunzătoare sectorului respectiv.

Domeniul construcţiilor conduce în topul creşterii productivităţii muncii în primul semestrul din 2009 (cu un avans de 10,9%), urmat de agricultură (cu o creştere de 6,4%), de activităţile financiare şi imobiliare (5,4%) şi de industrie (3,7%). Singurele sectoare care au înregistrat o scădere a productivităţii în perioada de criză economică a fost comerţul, hotelurile şi restaurantele (cu un minus de 2,1%), potrivit calculelor Business Standard făcute pe baza datelor INS cu privire la evoluţia numărului de angajaţi şi a cifrei de afaceri în primele şase luni din 2009.

"Definim de obicei productivitatea ca raportul dintre cifra de afaceri a unei companii şi numărul angajaţilor. Dacă numărul angajaţilor scade mai mult decât au scăzut vânzările, teoretic, productivitatea creşte", spune Sandra Jitianu, manager în cadrul firmei de consultanţă Ensight Management Consulting. Potrivit acesteia, multe companii au încercat în perioada de criză să-şi corecteze ambii indici - să crească vânzările şi să scadă numărul angajaţilor. Dacă definim productivitatea ca rezultatul general al efortului pe care angajaţii îl depun în munca lor de zi cu zi, evoluţia crizei a adus o serie de modificări, spune managerul Ensight. Pe de o parte, unii angajaţi dau mai mult randament în perioada de criză, în încercarea de a salva compania sau de a-şi salva locul de muncă, în timp ce o altă parte a acestora nu-şi mai dau silinţa să-şi facă bine treaba, considerând că eforturile lor sunt relativ inutile, iar firmele lor urmează oricum să dea faliment. "Companiile în care oamenii văd «luminiţa de la capătul tunelului» au o productivitate mai mare a angajaţilor şi au mai multe şanse să supravieţuiască", explică Jitianu.

Productivitatea muncii nu s-a aflat în focusul managerial în ultimii ani, în condiţiile în care piaţa locală a crescut de la sine, este de părere Remus Laeş, managing partner al firmei de consultanţă Contrast Management-Consulting România. Criza poate fi însă un bun prilej pentru managerii români să reconsidere factorul productivităţii şi să transmită mesajul mai departe către angajaţi.

"Având în vedere faptul că nu se mai pot realiza salturi considerabile de salariu doar schimbându-ţi angajatorul, fără a avea un plus de valoare în productivitatea muncii, poate că aceste mesaje vor fi şi aplicate de către angajaţi, rezultând într-o productivitate ridicată a pieţei din România", spune Laeş.

Potrivit Aurei Cadiş, managing consultant în cadrul Horváth&Partners România, industriile cele mai afectate de criză pe indicatorul productivitate sunt cele în care demotivarea angajaţilor a crescut cel mai mult - mai ales dacă top managementul companiei nu a "tratat" această problemă a demotivării.

"În industria auto, de exemplu, unde au avut loc restructurări şi scăderi de personal, această problemă este evidentă, cu scăderi de pâna la 50% a productivităţii şi motivării angajaţilor", spune Cadiş. Contextul economic general influenţează negativ productivitatea angajaţilor, crede consultantul Horváth&Partners. Majoritatea acestora sunt demotivaţi deoarece nu mai au posibilitatea de a-şi exprima nemulţumirile de frica pierderii locului de muncă. "Cred că ne situăm în urma mediei pe Europa Centrală şi de Est din punctul de vedere al productivităţii, din cauza gradului crescut de emotivitate pe care îl au românii în raporturile de muncă. Angajatul român se poate demotiva uşor la influenţele instabilităţii politice, la lipsa de atenţie a angajatorului, la incertitudinea mediului economic", este de părere Cadiş.

Iuliana Stan, business manager al firmei Human Synergistics, crede că angajaţii care au supravieţuit perioadei de cutting costs din prima jumătate a anului 2009 se uită acum mai serios la responsabilităţile pe care le au, iar randamentul lor a devenit mai bun.

"După scepticismul cu care am intrat în 2009, după tăierile drastice de costuri, după paralizia din primăvară, se pare că angajaţii nu mai sunt doar spectatori la criză. Nu ştiu dacă le-a crescut productivitatea, dar datele privind eficacitatea arată mai bine anul acesta în organizaţiile în care am făcut proiecte de diagnoză a culturii de organizaţie", arată consultantul Human Synergistics.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Peste 700 de joburi la târgul Angajatori de Top</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/peste-700-de-joburi-la-targul-angajatori-de-top-290993.html</link>  
  <description>Peste 60 de companii vor participa la târgul de joburi “Angajatori de Top”, organizat de Catalyst Solutions în perioada 30-31 octombrie, la Sala Palatului din Bucureşti.

Numărul ofertelor de angajare va fi de circa 700, pentru care se vor bate peste 15.000 de persoane. Industriile cel mai bine reprezentate vor fi IT&C (Adobe, Oracle, Thales, HP, Microsoft, Clarity Systems, TeamNet, Viveo Toptech), Consultanţă (BearingPoint), Telecom (Vodafone, Romtelecom), FMCG (Kraft Foods, JTI, Pepsi Americas, Star Foods, Coca-Cola HBC, Nestle, Danone, BAT), Retail (Real Hypermarket, Lidl Romania, Cora, Kaufland), Banking (BCR, BRD, Provident Financial), Outsourcing (Accenture, HP, WNS, Wipro, Genpact).

Potrivit organizatorilor, faţă de ediţiile trecute se remarcă o creştere a interesului angajatorilor pentru candidaţi care cunosc şi a doua limbă străină pe lângă engleză. Vor fi astfel oportunităţi în cadrul târgului de joburi pentru cei care cunosc limba franceză, germană, ita­liană, spaniolă şi chiar pentru limbi stră­ine mai puţin răspândite în România: olandeză, finlandeză, cehă, bulgară, rusă.

Evenimentul va avea şi o secţiune de consiliere în carieră - CV Clinic. Potrivit organizatorilor, cele mai frecvente greşeli pe care le-au întâlnit în CV-urile din ediţiile anterioare au fost: un CV prea lung sau care detaliază o altă secţiune a experienţei decât cea relevantă, neprecizarea nivelului în cazul limbilor străine, formatarea dezordonată a CV-ului.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Cum poţi câştiga jumătate din timpul de lucru</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/cum-poti-castiga-jumatate-din-timpul-de-lucru-290994.html</link>  
  <description>Presiunea care apasă pe fiecare angajat în perioada de criză economică este mult mai mare decât înainte, iar gestionarea greşită a timpului de lucru creşte riscul de epuizare la serviciu. Prin respectarea câtorva reguli simple de “time management”, fiecare persoană poate câştiga în fiecare zi până la jumătate din timpul alocat sarcinilor de la job, spun specialiştii în resurse umane.

“Dacă până la final de 2008 am fost obişnuiţi să obţinem un cumul de rezultate într-un timp anume, situaţia actuală de piaţă ne presează să obţinem aceleaşi rezultate cu mai puţine resurse la dispoziţie”, explică Bogdan Pode, senior trainer în cadrul firmei de training Human Invest.
Supraîncărcarea angajaţilor provine şi din faptul că reducerile de personal din foarte multe companii sunt însoţite de o redistribuire a sarcinilor “în spinarea” celor rămaşi. În plus, eforturile sunt acum mult mai mari pentru a ajunge la aceleaşi rezultate - petrecem mai mult timp pentru a semna un contract, investim mai mult timp pentru a câştiga credibilitate în faţa clienţilor interni sau externi, găsim mai greu soluţia potrivită la piedicile pe care le întâmpinăm, cei cu care colaborăm sunt mai puţin deschişi la eforturi de coordonare (fiecare se concentrează pe propriile probleme).

Care sunt micile secrete ale unei bune gestionări a timpului de lucru? Potrivit specialiştilor în resurse umane, esenţial este să-ţi prioritizezi activităţile şi să începi fiecare zi cu cele mai importante “joburi”. În al doilea rând, trebuie să-ţi faci ordine în computer, astfel încât să găseşti rapid orice document de care ai nevoie. În al treilea rând, nu trebuie să faci întreruperi dese în timpul de lucru, ci să te concentrezi pe perioade.
Citirea mailurilor şi scrierea de corespondenţă nu trebuie făcute dezordonat, atunci când vin mesajele, ci în sesiuni foarte clare de-a lungul zilei. Nu în ultimul rând, trebuie să-ţi închizi ziua de lucru cu planificarea zilei următoare şi cu redactarea unui “to do list” pentru mâine.

Cât timp putem câştiga pe zi dacă ne organizăm mai bine? “Mi-am demonstrat personal că, pe unele activităţi, am reuşit să-mi înjumătăţesc timpul de finalizare. Pe de altă parte, sunt activităţi pe care le realizezi în acelaşi timp, dar cu un consum mai mic de energie fizică sau intelectuală “, spune specialistul Human Invest.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Dreptul şi economia, cele mai căutate</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/dreptul-si-economia-cele-mai-cautate-290995.html</link>  
  <description>Circa 30 de universităţi din Marea Britanie, Elveţia, Olanda, Danemarca, Bulgaria şi Spania şi-au prezentat în weekeend ofertele educaţionale la Bucureşti, în cadrul târgului World Education Fair.

Tinerii care au participat la târg au primit consiliere personalizată pentru programele de studii şi informaţii cu privire la întocmirea unui dosar de admitere sau obţinerea unei burse. Prin programul World Education Fair, peste 15.000 de tineri au studiat în afara ţării lor. Cele mai căutate specializări sunt dreptul, economia şi arhitectura.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Recrutarea pe cont propriu, tot mai utilizată de companii</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/recrutarea-pe-cont-propriu-tot-mai-utilizata-de-companii-290996.html</link>  
  <description>Companiile care au mai făcut angajări anul acesta s-au orientat către surse ieftine de recrutare, astfel, multe dintre acestea au renunţat la serviciile unor firme specializate, optând pentru recrutarea pe cont propriu. Cele mai utilizate metode în 2009 au fost recrutarea prin recomandare, anunţurile în ziar sau pe site-urile de profil şi abordarea directă a candidaţilor din propria bază de date sau chiar din rândul persoanelor rămase fără job.

Motivele pentru care tot mai multe companii apelează la recrutarea pe cont propriu sunt reducerea bugetelor pentru externalizarea serviciilor şi excedentul de personal de pe piaţa muncii, spun specialiştii în recrutare. Ioana Moholea, executive director în cadrul firmei de consultanţă HR Perspective Group, spune că firmele care derulează direct un proces de recrutare pentru diverse poziţii sunt cele care au un departament intern bine dezvoltat de resurse umane, cu specialişti HR care nu sunt suprasolicitaţi prin implicare în alte activităţi specifice.

“Aceste companii aleg să delege recrutarea către agenţii specializate atunci când nu au o bază de date suficientă, proceduri sau specialişti pentru anumite posturi precum cele de specialişti pe diverse domenii şi manageri, în special”, adaugă Moholea.

EOS KSI România, Danone România sau Grupul RTC sunt doar câteva dintre companiile de pe piaţa locală care au apelat anul acesta la metode alternative de recrutare.

Florin Ochiană, HR operations manager Lugera&Makler, arată că recrutarea pe cont propriu prin abordare directă nu este o invenţie a crizei, ea a existat dintotdeauna, firmele au utilizat această metodă în paralel cu folosirea unui furnizor specializat în astfel de servicii - o agenţie de resurse umane.

“Recrutarea directă se practică acum mai mult decât în vremuri, să zicem, “normale”, deoarece s-au diminuat simţitor bugetele pentru externalizarea serviciilor. În plus, pe o piaţă unde locurile de muncă sunt tot mai puţine, iar candidaţii tot mai mulţi, pare a fi mai avantajos să recrutezi direct - dacă respecţi acea condiţie vitală, şi anume ca procesul să fie desfăşurat de un specialist în recrutare”, afirmă Ochiană. Recrutarea directă, în principiu, se poate face pentru aproape toate poziţiile vacante dintr-o companie, dar mai ales pentru cele de entry level. “Pentru posturile de entry level se externalizează dacă se caută persoane cu un potenţial deosebit, candidaţi care au deja o specializare clară încă din facultate, şi mai puţin pentru posturi care presupun abilităţi transferabile şi mai uşor de construit”, mai spune Moholea.

Abordarea directă - avantaje şi dezavantaje

Şi Rudolf Fedorovici, senior consultant al firmei de resurse umane Advice, crede că abordarea directă a candidaţilor tinde să devină o metodă din ce în ce mai frecvent folosită. Potrivit acestuia, se poate considera că recrutorii se orientează spre metodele care sunt sau par foarte eficiente. Pentru a alege această metodă, trebuie să decizi că este mai eficientă decât metodele clasice.

“Toate metodele de recrutare implică investiţii de timp, bani şi eforturi. Raportul dintre aceste trei categorii de investiţii variază în funcţie de contextul recrutării şi poate fi influenţat decisiv de factori ca: nivelul poziţiei care se vrea recrutată, industrie, complexitatea şi specificul rolului, imaginea de angajator, instrumentele de recrutare etc.”, explică Fedorovici.

În opinia lui Rudolf Fedorovici, abordarea directă nu este panaceul recrutării, în cazurile în care trebuie să recrutezi dintr-o bază largă de candidaturi, abordarea directă nu mai este eficientă.

“Un alt dezavantaj al abordării directe este faptul că cere abilităţi speciale. Nu oricine ştie cum şi nu oricine poate să abordeze direct candidaţii. Acest demers implică multă experienţă, se cer abilităţi speciale şi se impun reguli stricte. Toate acestea pot redu­ce eficienţa metodei atunci când luăm în discu­ţie poziţii mai puţin importante în orga­ni­zaţie sau când avem în vedere un număr mare de candidaţi care trebuie recrutaţi ­­într-un­ interval mic de timp”, crede Fedorovici. Aplicată acolo unde trebuie, cum trebuie şi de către cine trebuie, abordarea directă este una dintre cele mai sigure metode de recrutare.

“Abordarea directă este sigură, pentru că recrutorul este aproape permanent în postura în care poate controla direcţia din care va identifica candidaţii. În acelaşi timp, lista candidaturilor nu mai este formată în mod pasiv şi nu este lăsată la voia întâmplării, ca în cazul recrutării prin publicarea unui anunţ”, argumentează Fedorovici.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Studiu: Criza schimbă preferinţele tinerilor cu privire la job</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/studiu-criza-schimba-preferintele-tinerilor-cu-privire-la-job-290943.html</link>  
  <description>Criza financiară a schimbat preferinţele studenţilor români cu privire la locul de muncă, aceştia devenind mult mai preocupaţi de siguranţa jobului şi de loialitatea faţă de angajator. Un loc de muncă singur şi pe termen lung reprezintă prima opţiune pentru majoritatea studenţilor, care, în ciuda contextului economic actual, rămân optimişti cu privire la şansele de a-şi dezvolta o carieră. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu realizat de producătorul de componente auto Continental.

„Starea de euforie generată de creşterea economică rapidă din ultimii ani mai este, probabil, foarte prezentă în mintea românilor, ceea ce îngreunează adaptarea la schimbarea subită de situaţie. În orice caz, s-a impus o mentalitate mai matură, atitudinea de «job hopping» nu mai este la modă; studenţii doresc să rămână mai mult timp în aceeaşi companie, punând pe primul loc siguranţa locului de muncă. În plus, aceştia definesc «cariera» în termeni de «evoluţie în cadrul aceluiaşi departament sau al aceleiaşi companii»“, explică Aurora Liiceanu, doctor în psihologie.

Majoritatea studenţilor români (70%) se arată mai încrezători în privinţa perspectivelor de carieră, comparativ cu acum doi ani. Siguranţa locului de muncă a urcat semnificativ în topul preferinţelor studenţilor cu privire la job, procentajul celor care ţin cont de acest aspect dublându-se comparativ cu anii precedenţi. În acelaşi timp, a crescut şi numărul studenţilor care îşi doresc să lucreze mai mult de zece ani la acelaşi angajator.

Banii rămân motivul pentru schimbarea jobului

În ceea ce priveşte motivele pentru care aceştia şi-ar schimba jobul, banii rămân motivul principal pentru majoritatea studenţilor. În afara salariului, studenţi ar pleca la un alt angajator pentru factori precum dezvoltarea personală şi un mediu de lucru favorabil. Mai mult de jumătate dintre studenţi ar accepta o ofertă de muncă în străinătate, chiar dacă găsirea unui loc de muncă în România câştigă în importanţă, faţă de acum doi ani.

„Angajamentul Continental în ceea ce priveşte activităţile din România este unul pe termen lung. De aceea, chiar şi în contextul economic provocator din prezent, suntem interesaţi de preferinţele şi de opţiunile în carieră ale studenţilor şi de menţinerea poziţiei de angajator de top în România“, a declarat, la prezentarea rezultatelor sondajului, Heinz-Gerhard Wente, membru al Comitetului Executiv al Continental AG şi directorul de resurse umane al corporaţiei.

Multinaţionalele coboară în clasamentul preferinţelor

Studiul mai arată că studenţii români nu consideră importantă dimensiunea companiei pentru cariera lor, 26% dintre aceştia preferând să lucreze într-o companie de dimensiuni mijlocii, iar 22% pentru o companie multinaţională.

Totuşi, mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi spun că, dacă ar trebui să aleagă o companie multinaţională, ar face-o pentru a avea şanse mai mari de evoluţie în carieră, în timp ce 24,8 procente ar face-o pentru un câştig mai mare. Peste trei sferturi dintre studenţi consideră că experienţa profesională este condiţia principală pentru obţinerea unui loc de muncă bun, urmată de cunoaşterea limbilor străine (63%). La fel de importante sunt programele de masterat sau MBA, precum şi notele de absolvire, cred aproape 40% dintre studenţi, în timp ce 35% dintre aceştia menţionează şi „relaţiile corespunzătoare“. Căutarea îndelungată a unui loc de muncă, un salariu mic, puţine oportunităţi de angajare sunt lucrurile de care se tem cel mai mult studenţii la început de carieră.

La capitolul experienţă practică, studiul arată că absolvenţii românii stau mai prost decât colegii lor din Vest, numărul stagiilor de practică în România a scăzut în 2009 cu aproape 20%, faţă de anul 2007, în timp ce stagiile în străinătate au rămas la acelaşi nivel.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>eJobs: Românii se bat pe ofertele de joburi din străinătate</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/ejobs-romanii-se-bat-pe-ofertele-de-joburi-din-strainatate-290831.html</link>  
  <description>Ofertele de joburi în străinătate rămân în continuare extrem de atractive pentru români. Joburi de vară în Grecia, anunţuri de recrutare pentru personal medical în Marea Britanie sau oferte de locuri de muncă în cazinourile din SUA trezesc interesul a zeci sau chiar sute de mii de români.

Un anunţ de recrutare pentru personal sezonier în Grecia, postat pe site-ul de recrutare eJobs, a strâns peste 140.000 de vizualizări, în timp ce ofertele de joburi din străinătate sunt accesate, în medie, de peste 50.000 de români, arată statisticile site-ului menţionat.

Potrivit Laurei Chilom, HR consultant la eJobs.ro, efectele politicilor anticriză au generat un număr mare de concedieri, diminuarea salariilor, dar şi un sentiment de nesiguranţă în rândul angajaţilor.

“Doar în prima jumătate a anului, site-ul nostru a fost vizitat de aproape două milioane de persoane. Aplică atât cei care au rămas fără job, cât şi angajaţii care nu se mai simt la fel de siguri de jobul pe care îl deţin. De asemenea, aplică şi angajaţii ale căror salarii au fost serios afectate în acest an”, explică Laura Chilom.

Pierderea jobului, lipsa unui venit care să le asigure un trai decent sau dorinţa de a câştiga mai bine sunt principalele motive care îi determină pe tot mai mulţi români să-şi caute un loc de muncă într-o altă ţară. În multe dintre cazuri, perspectiva unui loc de muncă mai bine plătit îi determină pe mulţi români să aplice pentru o poziţie inferioară clasificării lor.

Ofertele salariale pentru un job în străinătate variază între 800 şi 5.000 de euro, în funcţie de calificare, experienţă şi ţara în care este disponibil postul.

Joburile de sezon din Grecia sunt plătite cu până la 1.200 de euro, în timp ce joburile vacante în industria hotelieră din Marea Britanie sunt remunerate cu până la 1.600 de lire. În acelaşi timp, medicii şi inginerii pot câştiga în Marea Britanie salarii care variază între 2.000 şi 5.000 de lire, în funcţie de specializare.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Unul din cinci tineri sub 25 de ani este şomer</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/unul-din-cinci-tineri-sub-25-de-ani-este-somer-290784.html</link>  
  <description>Rata şomajului în rândul tinerilor sub 24 de ani este de 19,2%, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică referitor la trimestrul al doilea din 2009. Conform metodei de calcul BIM, care se bazează pe cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO), şomajul în rândul tinerilor din spaţiul urban depăşeşte chiar 25%. Unul din cinci tineri de sex masculin (20,2%) este în căutarea unui loc de muncă, în timp ce tinerele sunt mai puţin expuse şomajului (17,9%).

Potrivit INS, rata şomajului BIM la nivelul ţării a fost de 6,3% în trimestrul al doilea, în scădere faţă de cel anterior (6,9%) şi în creştere faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent (5,6%). Şomerii în sens BIM sunt persoanele care îndeplinesc următoarele trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni şi s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.

România continuă să aibă una dintre cele mai mici rate de ocupare a populaţiei din Europa, de numai 59,2%, la o distanţă de 10,8 puncte procentuale faţă de ţinta de 70%, stabilită prin Strategia de la Lisabona pentru 2010. Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de peste 15 ani care au desfăşurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră în perioada de referinţă, în scopul obţinerii unor venituri. În T2 2009, populaţia activă a României depăşea cu puţin nivelul de zece milioane de persoane.

Șomaj
România are una dintre cele mai mici rate de ocupare din Europa - 59,2%
* Şomajul în rândul tinerilor din spaţiul urban depăşeşte 25%
* Rata şomajului BIM la nivelul ţării a fost de 6,3% în trimestru al doilea</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Unde s-au angajat absolvenţii în 2009</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/unde-s-au-angajat-absolventii-in-2009-290785.html</link>  
  <description>Absolvenţii americani care au reuşit să se angajeze pe parcursul acestui an au fost cei care au optat pentru un post de profesor, au reuşit să obţină un stagiu de internship sau au finalizat studii care să le permită să lucreze ca finanţişti, consultanţi sau agenţi de vânzări, potri­vit unui studiu realizat de National Asso­ciation of Colleges&Employers.

Şanse de a obţine un loc de muncă au avut şi absolvenţii cu studii în contabilitate, IT şi medicină. Cel mai bine plătiţi dintre absolvenţi au fost cei care au reuşit să-şi găsească un job în IT, urmaţi de aceia care au obţinut un loc de muncă în consultanţă şi de tinerii care s-au orientat către sectorul financiar. Studiul mai arată că salariul cel mai mare oferit unui absolvent a fost de peste 60.000 de dolari pe an, iar cel mai mic salariu anual a fost de 35.000 de dolari.

Pe piaţa locală, cele mai multe joburi disponibile pentru tinerii absolvenţi sunt în domenii precum vânzări şi comerţ, IT şi inginerie. Salariul la angajare pentru un absolvent pe piaţa muncii din România poate ajunge la 500 de euro lunar.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Topul celor mai căutate joburi pe online în 2009</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/topul-celor-mai-cautate-joburi-pe-online-in-2009-290786.html</link>  
  <description>Ofertele de joburi de pe site-urile firmelor de recrutare sunt luate cu asalt de candidaţi, un singur anunţ ajunge să strângă 95.000 de vizualizări şi peste 13.000 de CV-uri. Anunţurile de recrutare care au strâns cel mai mare număr de CV-uri au fost cele care vizau poziţii de agent de vânzări, assistant manager sau director de fabrică. Un singur anunţ de recrutare pentru poziţia de agent de vânzări, postat pe site-ul de profil BestJobs, a adunat nu mai puţin de 13.000 de CV-uri.

“Anunţul cu cel mai mare număr de aplicaţii vizează un post de agent de vânzări şi a colectat în perioada de valabilitate peste 13.000 de aplicaţii.

O statistică la numărul de vizualizări, dar care nu reflectă interesul direct al utilizatorilor pentru angajare, arată că sunt anunţuri vizualizate de 95.000 de utilizatori”, spune Roxana Timofte, reprezentant al firmei de recrutare BestJobs.

Anunţurile de recrutare pentru poziţii de merchandiser, trainer şi chiar şofer atrag şi ele un număr considerabil de candidaţi, numărul celor care aplică pentru astfel de joburi depăşeşte 7.500.

Conform statisticilor site-ului de recrutare Myjob, candidaţii au devenit mai activi şi numărul de aplicaţii pentru un loc de muncă a crescut, cu o medie de 50 până la 70 de procente faţă de perioada similară a anului trecut. “Există, desigur, diferenţieri în funcţie de domeniu şi de job: dacă anul trecut aveam mai mult interes pentru domeniul bancar, acum concurenţa este majoră la ofertele din Vânzări şi Serviciu clienţi, adică joburi care nu necesită studii sau aptitudini specifice”, precizează Adela Râpeanu, communication expert în cadrul companiei Myjob.

Potrivit acesteia, creşterea numărului de candidaţi poate atinge şi chiar depăşi 300%.

“În prima jumătate a anului, recordul a fost de 1.350 de aplicaţii pentru un job de reprezentant vânzări, în doar câteva zile de la postarea pe site. Acum, supremaţia o deţine un anunţ pentru un post de consilier vânzări, cu peste 3.000 de aplicaţii înregistrate în şase zile de la apariţia pe site”, adaugă Adela Râpeanu.

Pentru joburile din vânzări, aflate în topul aplicaţiilor pe myjob.ro, numărul de CV-uri trimise în prima jumătate a acestui an s-a ridicat la 60.476, aproape dublu faţă de cele 37.568 de aplicaţii din perioada similară a anului trecut. O situaţie asemănătoare s-a înregistrat ţi în cazul joburilor din domeniul servicii clienţi, unde numărul aplicanţilor a crescut de la 27.052 în iulie 2008 la 45.954 în luna iulie a acestui an.

Firmele de recrutare primesc şi ele un număr considerabil de CV-uri, cele mai multe aplicaţii vin din zona de vânzări, imobiliare şi auto, spun reprezentanţii acestor firme. Majoritatea celor care trimit CV-uri sunt tineri absolvenţi şi persoane disponibilizate, manageri angajaţi în companii în care situaţia este mai delicată, dar şi angajaţi care se tem de zvonuri legate de concedieri şi de măsurile luate de firme cu privire la reducerea salariilor.

Numărul de aplicaţii înregistrat pe site-ul de recrutare BestJobs a crescut în septembrie cu peste 55% comparativ cu perioada similară a anului trecut. În momentul de faţă, pe site sunt aproximativ 5.200 de joburi disponibile, iar cele mai multe oferte sunt în vânzări, IT şi în servicii clienţi.

Numărul de CV-uri ­nou-create a crescut cu aproximativ 30% comparativ cu luna septembrie a anului trecut, în timp ce oferta de locuri de muncă a scăzut cu până la 50% în domenii precum construcţii, bănci, finanţe-contabilitate sau auto.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Lefuri duble pentru medicii rezidenţi</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/lefuri-duble-pentru-medicii-rezidenti-290107.html</link>  
  <description><strong>Doctorii tineri vor câştiga 1.900 de lei pe lună din 2010, faţă de 900, cât au în prezent, potrivit noii grile din legea unică de salarizare. „Adevărul“ continuă astăzi prezentarea legii unice a salarizării cu lefurile medicilor şi ale asistentelor medicale.</strong>

Singurii care au de câştigat de pe urma noii legi a salarizării, document aflat în prezent depus la Parlament, sunt medicii rezidenţi din ultimul an. Ei vor ajunge de la o leafă de 900 de lei, cât câştigă în prezent, la 1.900 de lei pe lună, din 2010.

„Ne bucură această mărire, dar să nu uităm că un medic rezident, după 11 ani de pregătire continuă, va avea un salariu de 1.900 de lei, o sumă mult prea mică“, este de părere dr. Clara Matei, preşedintele Asociaţiei Medicilor Rezidenţi.

Medicii rezidenţi sunt de părere că leafa pe care o vor lua începând cu 2010 este mult prea puţin în comparaţie cu salariile europene.

„Un medic rezident, din Europa, câştigă în jur de 2.000-4.000 de euro pe lună. Dacă lucrează într-o zonă defavorizată, ajunge la o sumă mai mare. La ei, o gardă se plăteşte cu 100 de euro, la noi, cu 100 de lei. Aşa că mai avem foarte mult până când vom ajunge la nişte salarii decente“, consideră dr. Clara Matei. 

„Nu ne rămâne decât să emigrăm“

Celelalte categorii de medici sunt poziţionate în legea unică de salarizare foarte aproape de baza piramidei, fapt care-i nemulţumeşte pe reprezentanţii breslei. Potrivit grilei de salarizare, un medic specialist va lua între 1.900 şi 2.400 de lei, calculat la salariul minim brut actual de 600 de lei pe lună. 

Un medic rezident va lua în jur de 1.400 de lei brut pe lună, iar un asistent medical principal va fi plătit cu o sumă între 1.500 şi 1.890 de lei. Actul normativ limitează la maximum 30% sporurile de care cadrele medicale pot beneficia, înclusiv gărzile.

„Această grilă de salarizare aduce o atingere gravă demnităţii medicale, neţinând cont de pregătirea şi responsabilitatea pe care o are şi de valoarea socială a muncii medicilor. Dacă un medic primar cu 40 de ani vechime este plasat abia la un coeficient de 5,25 (3.150 de lei brut), atunci nu putem vorbi despre o adevărată ierarhizare, ci de un dispreţ faţă de corpul medical. În aceste condiţii, nu ne rămâne decât să emigrăm“, a spus prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR). 

Salarii mari la managerii de spital

Cele mai mari lefuri din sistemul sanitar le vor avea managerii de spitale, maximum 6,80 salarii minime (4.080 de lei) în cazul unui spital cu peste 400 de paturi şi 6,30 salarii minime (3.780 de lei) în cazul unui spital cu mai puţin de 400 de paturi. Medicii care nu lucrează în unităţi de urgenţă vor avea lefuri mai mici, între 3,35 şi 4,25 salarii minime pe economie, adică între 2.010 şi 2.550 de lei.

Astfel, un medic specialist va avea între 2,90 şi 3,70 salarii minime, adică între 1.740 şi 2.220 de lei, un medic primar va lua între 2.010 şi 2.550 de lei, iar o soră medicală va câştiga între 1.020 şi 1.290 de lei.

„Un medic primar ia, în prezent, fără sporuri, 3.000 de lei. Dacă sporurile nu vor depăşi 30% din salariul de bază, atunci va ajunge să ia mai puţini bani decât până acum“, explică prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedinte CMR.

Legea prevede că valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00 va creşte de la 600 de lei, cât este în prezent, la 705 în 2010, dar numai pentru salariile foarte mici.   Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, consideră că grila de salarizare a personalului din sănătate a ajuns la o formă echitabilă şi creează premisele dezvoltării unei cariere profesionale.

Angajaţii din sistemul medical de urgenţă spun însă că au cerut creşterea coeficienţilor cu un punct, iar acest lucru nu s-a întâmplat. “Am specificat că dorim un nivel superior de salarizare faţă de cadrele medicale din unităţile spitaliceşti, având în vedere condiţiile şi stresul de muncă“, a declarat Gheorghe Chiş, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale „Ambulanţa“.

Sindicaliştii au mai precizat că, dacă până săptămâna viitoare propunerile lor nu vor fi luate în calcul şi nu se va aduce nicio schimbare în grila de salarizare, vor organiza un miting naţional la Ministerul de Finanţe şi apoi vor apela la o grevă de avertisment. 

LIMITĂ

Până acum, sporurile salariale ajungeau să reprezinte între 40 şi 50% din salariu. Noua lege care va intra în vigoare în 2010 limitează sporurile bugetarilor la maximum 30%.

"Un medic rezident, după 11 ani de facultate, are un salariu de 1.900 de lei, o sumă mult prea mică."
dr. Clara Matei
preşedintele Asociaţiei Medicilor Rezidenţi

"Dacă un medic primar cu 40 de ani vechime va avea 3.150 de lei brut, atunci nu ne rămâne decât să emigrăm."
Prof. dr. Vasile Astărăstoae
preşedintele Colegiului Medicilor din România</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Angajatii, sceptici fata de companiile in care lucreaza</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/angajatii-sceptici-fata-de-companiile-in-care-lucreaza-289080.html</link>  
  <description>Unu din cinci angajati din Marea Britanie a recunoscut ca nu are incredere in angajatorii pentru care lucreaza, potrivit unui studiu recent.

Pe masura ce criza economica se adanceste, oamenii devin tot mai sceptici cu privire la evolutia companiilor unde sunt angajati si la stirile despre acestea, arata cercetarea realizata de Badenoch&Clark.

Dintre participantii la studiu, doar 15% au spus ca au incredere totala in managerul lor. De asemenea, 25% dintre angajati au recunoscut ca, de la inceperea perioadei de criza, au inceput sa acorde tot mai multa atentie zvonurilor care circula la locul de munca sau sa le alimenteze.

In sectorul bancar si al serviciilor financiare, procentajul angajatilor care alimenteaza zvonurile sau le dau o importanta mai mare creste pana la 49%. “Rezultatele acestui studiu ar trebui sa reprezinte un semnal de alarma pentru angajatori si manageri. In prezent, exista preocupare destul de consistenta in companii legata de controlarea mesajului transmis angajatilor in ceea ce priveste evolutia afacerilor, dar tot acest efort este inutil daca nu exista o relatie de incredere intre angajat si angajator”, este de parere Neil Wilson, managing director pentru Badenoch&Clark.

“Oamenii pleaca, in primul rand, din cauza increderii scazute in organizatie si din cauza modului in care sunt tratati. Capitolul salarizare se afla pe locul cinci-sase. Angajatii isi cauta un alt job, pentru ca sunt speriati de viitor, nu inteleg ce li se va intampla”, spune Marius Persinaru, CEO pentru Xerox Romania si Republica Moldova.

Scaderea increderii in angajator poate duce la o reducere a interesului personalului pentru activitatea pe care o desfasoara la serviciu, arata studiul. Odata ce economia isi va reveni si vor aparea noi oportunitati de cariera, firmele care nu au dezvoltat o relatie de incredere cu angajatii lor ar putea sa aiba probleme cand oamneii-cheie isi vor cauta de lucru in alte companii, considera Neil Wilson.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Orange Romania recruteaza specialisti in vanzari si tehnic</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/orange-romania-recruteaza-specialisti-in-vanzari-si-tehnic-289007.html</link>  
  <description>Operatorul telecom Orange Romania recruteaza, in prezent, specialisti pentru zonele de vanzari si tehnic, urmand ca procesul de recrutare in ariile prioritare pentru business sa continue si in cea de-a doua parte a anului, potrivit lui Alexandru Andrief, HR business partner Orange Romania.

Reprezentantul companiei mentioneaza ca deficitul de specialisti, mai ales pe domeniul telecom, este in continuare o problema. “De cele mai multe ori, angajatii talentati sunt ultimele persoane care parasesc o companie, in situatia in care aceasta face disponibilizari. Specialistii sunt in continuare greu de gasit, mai ales daca ne gandim la competentele tehnice din aria telecom”, spune Alexandru Andrief.

Compania recruteaza pentru pozitii care solicita o experienta profesionala intre unul si cinci ani, precum software developer, senior analyst programmer, billing specialist, dar si pentru posturi unde este necesara o experienta de peste cinci ani in domeniul respectiv, cum ar fi web solutions architect.

Potrivit acestuia, una dintre urmarile cele mai evidente ale situatiei economice actuale este cresterea stabilitatii personalului.

“Astfel, fluctuatia de personal in cadrul Orange Romania a scazut cu o treime fata de anul trecut”, spune HR business partnerul Orange Romania. Fluctuatia de personal in cadrul industriei telecom se situa la un nivel de aproximativ 20% anul trecut. De asemenea, criza economica a adus moderatie in asteptarile potentialilor angajati, in privinta pachetului salarial si a beneficiilor solicitate, comparativ cu anii anteriori.

Compania a lansat recent un nou website de recrutare, proiect ce face parte din demersul de automatizare a intregului proces de selectie din companie, atat intern, cat si extern. In noua forma, site-ul ofera mai multa transparenta asupra procesului de aplicare si selectie, dar si promptitudine in oferirea de feedback candidatilor. Acestia vor fi in permanenta la curent cu parcursul aplicatiilor, pentru ca vor fi anuntati cand sunt selectati pentru interviu, cand trec in etapa urmatoare de intervievare sau de testare, daca au castigat sau nu jobul pentru care au aplicat. Prin intermediul acestei aplicatii integrate, specialistii de resurse umane au acces la o baza de date consolidata, cu istoricul tuturor aplicatiilor si al candidatilor. Orange Romania are in total aproximativ 3.000 de angajati. Alaturi de Orange, principalii jucatori de pe piata locala de telecom sunt Vodafone, cu 9,649 milioane de clienti, Cosmote Romania, cu peste sase milioane de clienti, Zapp si RCS&RDS.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Companiile nu isi mai anunta posturile vacante</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/companiile-nu-isi-mai-anunta-posturile-vacante-289008.html</link>  
  <description>Companiile de pe piata locala nu isi mai anunta posturile vacante, multe dintre acestea au renuntat sa-si publice anunturile de recrutare si prefera sa angajeze utilizand baza de date proprie, potrivit datelor furnizate de firma de consultanta in resurse umane Professional.

“Multe dintre companiile din Romania recruteaza prin resurse proprii si nu mai considera necesar mediul de anuntare. Companiile nu isi mai anunta posturile prin marea publicitate, nu le mai posteaza pe internet si nu le mai publica in presa, multe dintre acestea au o baza de date proprie, iar in situatia economica in care ne aflam, primesc si ele multe CV-uri”, spune Cristina Pasat, general manager al firmei de consultanta in resurse umane Professional.

Potrivit general managerului Professional, recrutarea din surse proprii reprezinta pentru firme o metoda de reducere a costurilor, mai ales in contextul actual. In ceea ce priveste oferta de locuri de munca de pe piata locala, Cristina Pasat spune ca exista posturi vacante, nu la fel de multe ca anul trecut, dar sunt joburi in toate domeniile si exista perspective ca numarul de recrutari sa creasca in a doua parte a anului. “Este gresit sa afirmam ca majoritatea companiilor au inghetat recrutarile. Exista in economia romaneasca, in continuare, numeroase posturi, astfel incat un om care este in pericol sa-si piarda jobul nu este in situatia disperata de a nu avea posibilitati”, afirma Cristina Pasat.

Majoritatea companiilor care fac angajari in aceasta perioada activeaza in domeniile legate de colectarea de debite, firmele de avocatura, firmele de call center care au servicii pentru colectarea debitelor, si chiar bancile. “Se fac recrutari in cadrul companiilor care activeaza in domeniile legate de colectarea de debite, dar si in altele, de exemplu in FMCG, precum si in domenii care implica productia. Bineinteles, nu toate fabricile fac angajari, depinde ce anume produc, anumite produse merg bine, inca, si exista cerere pentru ele”, adauga Pasat.

Compania de recrutare si consultanta in resurse umane Professional, numarul cinci pe piata romaneasca de profil, a inregistrat in 2008 afaceri de sapte milioane de euro, in crestere cu aproximativ 23% fata de anul precedent.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Aproape 15% din salariaţii din industria alimentară vor fi disponibilizaţi, afirmă sindicaliştii</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/aproape-15-din-salariatii-din-industria-alimentara-vor-fi-disponibilizati-afirma-sindicalistii-288948.html</link>  
  <description>Aproape 15% din salariaţii din industria alimentară vor fi disponibilizaţi din cauza crizei financiare, a estimat preşedintele Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, transmite corespondentul NewsIn.

”Există societăţi comerciale care ţi-au închis activitatea. Sunt foarte multe societăţi care au făcut reduceri de personal. Din numărul salariaţilor din industria alimentară, care este de 180.000, până în prezent 5-6 % au fost disponibilizaţi. Preconizez că 10-15% din salariaţi vor fi disponibilizaţi din cauza crizei financiare”, a declarat Frumosu, la finalul dezbaterii cu tema ”Viitorul industriei alimentare româneşti în contextul crizei economice actuale", organizată de Federaţia Sindicală din Industria Alimentară, joi, în staţiunea Jupiter.
 
Acesta a precizat că, din punctul său de vedere, cei care şi-au închis activitatea sau sunt în curs de suspendare a activităţii sunt cu precădere companii multinaţionale care îşi mută activitatea din România în Bulgaria. ”Motivul nu este legat de infrastructură, ci din cauza fiscalităţii foarte mari din România. Fiscalitatea ar trebui relaxată pentru a crea o situaţie mai bună din acest punct de vedere”, a explicat Frumosu.

În ceea ce priveşte evoluţia preţului la alimente, preşedintele FSIA a spus că niciun producător nu are intenţia să crească preţurile. ”Nu cred că vor exista măriri de preţuri, pentru că toată lumea este conştientă că puterea de cumpărare este scăzută şi atunci orice creştere de preţuri, mai ales la alimente, duce la vânzări mai mici. Vom încerca să facem presiuni pentru reducerea TVA-ului la produsele agricole cu 5%. Împreună cu patronatele, vom face tot ce putem să demonstrăm că reducerea TVA-ului va conduce, în primul rând, la o aşezare a preţurilor şi, nu în ultimul rând, la eliminarea într-un procent mare a evaziunii fiscale. Este foarte importat atât pentru bugetul României, cât şi pentru populaţie”, a conchis acesta.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Firmele de recrutare trec criza plasand personal in strainatate</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/firmele-de-recrutare-trec-criza-plasand-personal-in-strainatate-288855.html</link>  
  <description>Plasarea de personal in strainatate este una dintre modalitatile aflate la dispozitia companiilor de consultanta in resurse umane de a traversa criza economica. In primul an de derulare a programului “work and travel”, dedicat tinerilor cu varste intre 18 si 30 de ani, compania de consultanta HR UP! Unlimited Potential va plasa peste o suta de studenti in locatii turistice din Grecia.

“Salariile pornesc de la 400 de euro, dar pot creste, in functie de tipul de activitate desfasurata. Mai mult, studentii pot alege sa lucreze ore suplimentare, pentru a castiga in plus, dar asta se discuta la fata locului, direct cu reprezentantii hotelului. Printre posturile disponibile se numara cele de gradinar, salvamar, portar, asistent receptie, ajutor de ospatar”, spune Sotiris Karagiozidis, managing partner pentru UP! Unlimited Potential. La fata locului, tinerii pot gasi si alte oferte de joburi, mai potrivite pregatirii lor. “Studentii pot lucra pe pozitii de asistenti in mai multe departamente, in timp ce studentii de la facultati care au legatura cu domeniul turistic (geografie, turism) pot avea sansa sa gaseasca joburi care implica mai multe responsabilitati si care, de asemenea, sunt si mai bine platite”, mentioneaza Karagiozidis.

Tinerii platesc o taxa de 150 euro pentru a participa la acest program care a demarat la inceputul lunii mai si se va incheia la jumatatea lunii octombrie, in functie de necesitatile fiecarui hotel. Studentii au posibilitatea sa isi extinda perioada contractului, negociind direct cu reprezentantii hotelului.

Daca anul acesta numarul persoanelor pe care UP! Unlimited Potential le va plasa in industria hoteliera depaseste o suta, compania se asteapta ca, anul viitor, aproape o mie de tineri sa plece in Grecia, in perioada verii, pentru un castig suplimentar.

Locatiile dintre care studentii vor putea alege sunt Atena, Insula Rodos, Creta, Evia sau Santorini.

UP! Unlimited Potential a fost infiintata in 2006 si, potrivit lui Sotiris Karagiozidis, compania a inregistrat scaderi fata de anul trecut, pe anumite segmente, din cauza crizei economice. Reducerile cele mai importante au avut loc pe segmentul de recrutare, dar si pe cel de training, in conditiile in care multe companii au amanat alocarea bugetelor de training, asteptand sa treaca primele sase luni ale anului pentru a putea determina evolutia propriilor afaceri.

Compania s-a orientat, in acest context, catre oferirea de servicii de evaluare de personal, precum si de consultanta in customer service.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Facultăţi în paralel, stres dublu</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/facultati-in-paralel-stres-dublu-288882.html</link>  
  <description>Sesiunile sunt cea mai mare provocare a unui student care face două facultăţi în acelaşi timp.

A urma două facultăţi în paralel înseamnă alergătură între cursuri şi seminarii, mai puţin timp liber, disponibilitate redusă de angajare part-time şi stres dublu în sesiune. De asemenea, costurile sunt mai mari, legea permiţând ca doar una din cele două facultăţi să fie făcută în regim fără taxă. Pentru a-şi uşura puţin situaţia, studenţii îşi pot echivala cursurile similare sau pot „îngheţa” un an la una dintre facultăţi. Pentru angajatori însă, două diplome nu pot înlocui handicapul principal al absolvenţilor de facultăţi paralele: lipsa experienţei de muncă.

<b>Între teorie şi practică</b>

Mihai a absolvit anul acesta două facultăţi urmate în paralel: Geografie şi Studii Europene, ambele în cadrul Universităţii „Babeş- Bolyai”, din Cluj-Napoca. “La terminarea liceului nu m-am putut decide pe care dintre ele să o aleg, pentru că ambele domenii sunt pasiuni ale mele. Am avut norocul să învăţ lucruri complementare, ceea ce îmi va prinde bine ca şi consultant pentru proiecte europene, domeniu în care vreau să lucrez”, spune absolventul.

E conştient de faptul că, neavând experienţă, diplomele lui vor conta prea puţin, aşa că este decis ca pe perioada masterului să realizeze benevol strategia de marketing pentru o pensiune. “Studiile teoretice, fără practică, nu sunt foarte importante, însă cu două facultăţi în paralel nu ai cum să îţi faci timp şi pentru un serviciu”, explică Mihai. Perioada cea mai dificilă pentru un student care urmează în paralel două facultăţi este sesiunea. “În 21 de zile aveam câte 12-13 examene, unele chiar în aceeaşi zi. Învăţam non-stop, cu pauze de somn sau de cafea”, spune Mihai.

Dacă fac faţă cu greu sesiunilor, studenţii pot alege să “îngheţe” un an la una dintre facultăţi şi să reia ulterior studiile. Însă, odată ce se obişnuiesc cu ritmul de învăţare, majoritatea preferă să continue studiile în paralel, mai ales că în unele facultăţi pot alege între două date de verificare a cunoştinţelor.

<b>Varianta masterului</b>

Nu orice facultate se pretează la studii paralele. Specializările precum Medicina, Arhitectura, Ingineria sau Teatrul acaparează tot timpul şi energia de care dispune un student. Sesiunile sunt extrem de obositoare, iar dublarea acestei oboseli ar presupune un efort aproape imposibil. Specialiştii în educaţie recomandă celor care vor să urmeze facultăţi în paralel să se intereseze de numărul examenelor din sesiuni şi să încerce să îşi echivaleze cât mai multe cursuri. De asemenea, ei îi sfătuiesc pe studenţi să ia în calcul şi varianta studiilor la o singură facultate, urmate de un master în celălalt domeniu preferat.

<b>Experienţa este mai importantă decât diploma</b>

Pentru angajatori, o minimă experienţă contează mai mult decât o diplomă universitară, ceea ce înseamnă că un tânăr cu studii duble e la fel de preţios precum unul cu o singură facultate, dar cu experienţă de lucru. “Angajatorul poate aprecia ambiţia şi puterea de muncă ale unui tânăr care a urmat două facultăţi în paralel, dar el ştie că facultăţile nu sunt foarte bine ancorate în realitate şi că nu te pregătesc practic”, avertizează Eduard Ezeanu, consultant în carieră. 

<b>Foloseşte, în carieră, a doua facultate în alt domeniu?</b>

Din ambiţie, pasiune pentru un anumit domeniu sau prea mult drag de carte, unii tineri aleg ca, după absolvirea unei facultăţi să mai urmeze una într-un domeniu diferit sau complementar. Specialiştii în resurse umane avertizează că un astfel de gest este cu două tăişuri: pe de o parte, angajatorii le pot aprecia tenacitatea, pe de altă parte, îi pot acuza de lipsa spiritului practic.

Nu este nevoie de două facultăţi pentru a demonstra angajatorului că eşti un candidat preţios, studiile de licenţă, urmate de un master, alături de experienţa de lucru fiind suficiente pentru o carieră de succes. O a doua facultate se impune însă în cazul celor care au pasiune pentru un anumit domeniu, pasiune pe care nu au putut- o fructifica în prima facultate, fie pentru că au descoperit-o pe parcurs, că au făcut pe plac părinţilor sau au fost neinspiraţi.

<b>Cum să profiţi de studii</b>

Silvia a absolvit Facultatea de Litere, s-a angajat apoi în Publicitate
şi, după un an, a dat examen la Teatru. „Am început să joc teatru într-o trupă de amatori în timpul facultăţii şi m-a prins atât de tare microbul, încât singura mea ambiţie era să termin facultatea şi să dau la Teatru. Nu am intrat din prima, dar acest lucru m-a ambiţionat şi mai tare”, spune ea. Silvia este convinsă că cei patru ani de Litere nu au fost timp pierdut. „Am citit mult în acea perioadă şi am învăţat să gestionez stresul din sesiune. Mi-am îmbogăţit cultura generală, aşa că am un atu faţă de colegii actuali de facultate”.

<b>Un bonus, dar nu prea mare</b>

Specialiştii în resurse umane avertizează că multe studii teoretice nu sunt neapărat un avantaj. „Nu recomand o a doua facultate decât celor care decid că vor o carieră în domenii în care este neaparăt nevoie de facultate: Medicină, Arhitectură, Inginerie”, spune Eduard Ezeanu, consultant în carieră. În restul domeniilor, o facultate nu este decât un bonus, „însă nu unul foarte mare”.

Mai importante decât urmarea celei de-a doua facultăţi sunt munca part-time şi activităţile de voluntar din timpul facultăţii. „A face foarte multe studii poate fi un semnal că tânărului îi lipseşte spiritul practic şi poate avea dificultăţi de adaptare la locul de muncă”, avertizează el. 

<b>Prima diplomă, necesară la înscriere</b>

Legislaţia în domeniul educaţional permite tinerilor să facă gratuit o singură facultate, urmând ca pe a doua să o urmeze în regim cu taxă. Cei care au făcut prima facultate în regim cu taxă au posibilitatea să o urmeze pe a doua gratuit.

La înscrierea pentru admitere, ei trebuie să prezinte diploma de licenţă în original, obţinută la prima facultate. Alături de aceasta sunt necesare următoarele documente: diploma de Bacalaureat în original, o copie
legalizată după certificatul de naştere, fotografii tip buletin, adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie care să arate că tânărul este apt pentru această facultate şi chitanţa de plată a taxei de înscriere.

În funcţie de universitate şi facultate, pot fi solicitate şi alte documente. În plus, ar fi bine să accesaţi site-ul instituţiei sau să telefonaţi la secretariat pentru detalii înainte de înscriere.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Tinerii nu mai vor să muncească în multinaţionale</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/tinerii-nu-mai-vor-sa-munceasca-in-multinationale-288906.html</link>  
  <description>Trăgând linie la jumătatea anului, despre 2009 se poate spune deja că este mai mult anul concedierilor, decât al angajărilor. Paradoxal, în plină recesiune, numărul solicitărilor de angajare din partea tinerilor a scăzut alarmant.

Cei mai afectaţi de situaţia economică actuală sunt tinerii. Dovadă, creşterea şomajului în rândul celor care nu au împlinit încă 25 de ani, la nivelul întregii Europe, la 17%. Adică mai mult decât dublul ratei totale. Specialiştii estimează că până la sfârşitul anului va depăşi 30% în unele ţări din UE. Alarmaţi, oficialii Comisiei Europene au lansat către mediul de afaceri îndemnul de a primi mai mulţi ucenici şi stagiari, pentru a-i ajuta pe tineri să se integreze pe piaţa muncii.

În România însă, companiile sunt mult mai puţin interesate să angajeze tineri, faţă de anii anteriori. „În această perioadă, cele mai multe companii vor să angajeze persoane care au experienţă şi care pot genera rapid rezultate. Un tânăr fără prea multă experienţă are nevoie de o perioadă de învăţare. Pu­ţine companii îşi mai permit luxul de a aştepta cel puţin şase luni – un an, până când tânărul absolvent asimilează cunoştinţele necesare pentru a genera rezultate pentru companie“, comentează Mihaela Perianu, director general la AIMS Human Capital.

Pe de altă parte, nici tinerii nu mai sunt… cum erau odată. Generaţia Y nu mai este dispusă să urmeze modelul aspiraţional al părinţilor. Echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională este principiul invocat frecvent în cadrul interviurilor de angajare. „Stau până la ora opt, nouă seara la serviciu, iar în weekend tot mai am vreo patru ore de lucru acasă“, aflăm de la un tânăr recent angajat la o firmă internaţională de consultanţă. O altă tânără, de 22 de ani, pe care am cunoscut-o la un târg de joburi, consideră că merită să lucrezi într-o multinaţională, dar numai pe termen scurt. „Atmosfera de lucru este plăcută, este curăţenie, iar relaţiile cu şefii sunt de la egal la egal. Salariile însă nu cresc, nu ai prime de sărbători şi, deşi se spune că bonusurile se dau în funcţie de rezultate, în realitate le iau doar unii. Pe termen lung, nu prea ai şanse de reuşită.“

<b>Generaţia Y vrea bani şi recunoaştere</b>

În mod paradoxal, în plină recesiune economică, numărul cererilor de angajări înregistrate de firmele de recrutare este în scădere. Tinerii nu mai pot fi ademeniţi doar de numele sonore ale companiilor. „Nu merită să munceşti într-o multinaţională, indiferent cât de pompos îi este numele. Majoritatea celor ajunşi în conducerea multinaţionalelor se comportă execrabil. În raportările periodice trimise la sediile centrale din afară, situaţia este prezentată în culori pastelate, ca şi cum oamenii sunt extrem de multumiţi, lucru total neadevărat.“ Comentariul este făcut de un proaspăt absolvent care s-a angajat încă din primul an la o companie de telecomunicaţii. Re­­cunoaşte totuşi că a fost o şcoală foarte bună pentru o persoană aflată la început de carieră. A învăţat să fie deschis, receptiv la nou, mai autonom şi competitiv la locul lui de muncă. Dar n-a avut parte de evoluţia aşteptată în carieră. „Dacă o iei de jos şi speri că vei ajunge cineva, trebuie să-ţi iei gândul. Relaţiile funcţionează şi într-o multinaţională ca peste tot.“

Tinerii sunt nemul­ţumiţi acum şi de pregătirea oferită de companii. „Mi-am plătit singură cursul de resurse umane, ne spune o cursantă de la IRECSON. Altfel, nu puteam să fac faţă cerinţelor pentru postul pe care am fost angajată. Ca să-mi păstrez locul de muncă, a trebuit să mă pregătesc singură.“

Nicio companie nu declară oficial că a redus dramatic pregătirea angajaţilor. Firmele de instruire spun însă că afacerile s-au redus la jumătate în acest an. Daniela Necefor, director general la Total Business Solutions, îi sfătuieşte pe tineri ca, în această perioadă de criză, să caute companiile care oferă internshipuri. „Evident că pachetul va fi mult mai mic decât se aşteaptă ei, dar trebuie să ţină cont că aceste companii investesc în ei încă din prima clipă. În plus, într-un an în care oameni cu experienţă rămân fără job, nu cred că pot supralicita. Oferta salarială pentru angajări a scăzut cu aproximativ 30%.“

A scăzut însă şi numărul firmelor care oferă programe de in­ternship. Bogdan Iordache, directorul programului „Stagii pe bune“, apreciază că, anul acesta, „avântul companiilor a fost puternic temperat. Există companii multinaţionale foarte mari care au renunţat complet la programele de stagiatură. Majoritatea a dorit să le recalibreze în acest an.“

Un exemplu de con­­vieţuire profitabilă în­tre tineri şi companiile multinaţionale ni-l prezintă Teddy Lebrun, directorul şcolii de afaceri CEFORA. Sistemul de învăţământ postliceal creat în România după modelul francez oferă tinerilor posibilitatea de a urma stagii de formare de doi ani, centrate pe practică. „Fiecare cursant este însoţit de un tutore care are misiunea de a-i asigura inserţia profesională.“

Succesul se datorează însă parteneriatelor speciale pe care CEFORA le are cu orga­ni­za­ţiile din România. Cursurile sunt gratuite pentru tinerii admişi, costurile fiind de fapt suportate de companiile în care se face practica şi la ca­re se vor face, ulterior, angajările.

526.803 este numărul total al şomerilor care figurau în registrele ANOFM în luna mai

12,3% din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional în luna aprilie sunt tineri cu vârsta sub 25 ani

4.378 din şomerii înregistraţi în luna aprilie au studii superioare şi vârsta sub 25 de ani

3.098 de femei cu studii superioare, cu vârsta sub 25 de ani  figurau la oficiile forţei de muncă din toată ţara</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Aproape 1.200 de prahoveni vor rămâne fără locuri de muncă în iunie şi iulie</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/aproape-1200-de-prahoveni-vor-ramane-fara-locuri-de-munca-in-iunie-si-iulie-288932.html</link>  
  <description>Aproape 1200 de prahoveni vor rămâne fără locuri de muncă în iunie şi iulie, potrivit datelor furnizate joi de reprezentanţii Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă Prahova, cei mai mulţi şomeri urmând să fie înregistraţi din domeniile construcţii civile, construcţii de maşini şi petrochimie.

"În luna iunie, 637 de persoane au fost sau vor fi disponibilizate, în domeniile construcţii civile, construcţii de maşini, petrochimie, industria mobilei, industria băuturilor alcoolice, iar pentru luna iulie, un număr de 508 persoane vor fi disponibilizate", a precizat pentru NewsIn purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă Prahova, Sorina Florescu.

Potrivit acesteia, domeniile de activitate în care se vor face disponibilizări în luna iulie sunt aproximativ aceleaşi. "În iulie vor avea totuşi prioritate concedierile în domeniul imobiliar şi utilaj petrolier. În imobiliar este o noutate, 50 de angajaţi din 70 ai unei firme urmând să rămână fără un loc de muncă, iar în domeniul utilajelor petroliere, o singură firmă va disponibiliza, luna viitoare, 200 de persoane", a mai spus Florescu.

Ea a adăugat că, la sfârşitul lunii mai, la nivelul judeţului Prahova erau înregistraţi 18.622 de şomeri, rata şomajului atingând 5,9%.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>O asistenta medicala cu studii medii va castiga mai mult decat un medic stagiar</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/o-asistenta-medicala-cu-studii-medii-va-castiga-mai-mult-decat-un-medic-stagiar-288806.html</link>  
  <description>O asistenta medicala cu studii medii va castiga mai mult decat un medic stagiar, salariul de incadrare al acestora fiind de 1.740 lei (echivalentul a 2,9 salarii minime brute), respectiv 1.290 lei (2,15 salarii), potrivit grilei de salarizare convenite de Ministerul Sanatatii cu Ministerul Muncii.

Un medic primar va castiga intre 4.950 lei si 5.400 lei, in functie de vechime, avand coeficienti in grila unica de salarizare cuprinsi intre 8,25 si 9, iar un medic specialist intre 3.600 lei si 4.050 lei, cu coeficienti in grila cuprinsi intre 6 si 6,75 salarii minime brute pe economie, de 600 lei.
 

Salariul de incadrare al unui medic rezident anul I va fi de 2.010 lei (coeficient 3,35 in grila), al unui medic rezident anul II de 2.400 lei (coeficient 4 in grila), al unui medic rezident anul III de 2.550, al unui medic rezident anul IV-V va fi de 2.880 lei(coeficient 4,8 in grila), iar al unui medic rezident anul VI-VII de 3.090 lei (coeficient 5,15), potrivit grilei de salarizare pentru personalul de specialitate medico-sanitar, obtinuta de NewsIn.

Un medic ar putea castiga in functie de vechime intre 2.250 lei si 2.700 lei, un farmacist intre 2.550 lei si 3.000 lei, iar un dentist intre 1.650 lei si 2.100 lei. O asistenta medicala cu studii superioare si o asistenta medicala cu scoala postliceala ar putea castiga doar din salariu, fara sporuri, intre 2.100 lei si 2.550 lei, in timp ce salariul de baza al unei asistente medicale cu studii medii s-ar putea situa intre 1.740 lei si 2.190 lei, in functie de vechime.

Cele mai mici salarii in sistemul sanitar ar urma sa fie incasate de soferii de autosanitare III, ce au un salariu de incadrare de 720 lei (respectiv 1,2 salarii minime pe economie de 600 lei), in timp ce un brancardier, o spalatoreasa si o ingrijitoare ar putea castiga in functie de vechime intre 810 lei si 1.260 lei.

Reprezentantii Ministerului Sanatatii au convenit cu Ministerul Muncii sa introduca in salariul de baza al angajatilor din sistemul medical sporul de vechime, prima de stabilitate, sporul de preventie si salariul de merit.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Cei mai multumiti angajati sunt la McDonalds</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/cei-mai-multumiti-angajati-sunt-la-mcdonalds-287173.html</link>  
  <description>McDonalds s-a clasat pe locul unu in topul companiilor mari in care nivelul de implicare si multumire al angajatilor este cel mai ridicat, in timp ce primul loc la categoria companii mici si mijlocii a fost ocupat de companiile Adobe si Syngenta, potrivit studiului Employers 2008/09 realizat de catre compania de consultanta Monday Insight Consulting, partener strategic al Hewitt Associates.

In Top 5 pe piata locala la categoria companii mari s-au mai clasat, in ordine, companiile Provident, Henkel, Holcim si Macromex.

Nivelul de implicare al angajatilor din cadrul celor mai bune companii din Romania este de 76%, mult peste media de 54% inregistrata in majoritatea companiilor de pe piata locala. Studiul Hewitt Associates mai arata ca discrepantele intre viziunea managerilor si cea a angajatilor difera la fel de mult intre companiile din categoria Best Employers si celelalte companii participante la studiu. Oportunitatile de cariera si promovarea angajatilor genereaza cele mai mari discrepante intre perceptia managerilor si a angajatilor.

Astfel, peste 60% dintre manageri cred ca organizatia lor ofera angajatilor oportunitati de dezvoltare, in timp ce doar 44% dintre angajati considera acest lucru ca fiind adevarat. In cadrul companiilor Best Employers, peste 81% dintre manageri considera acest fapt adevarat si doar 68% din angajati sunt de acord. Principalele nemultumiri ale angajatilor de pe piata locala sunt modalitatile in care sunt determinate schimbarile salariale, oportunitatile de cariera si felul in care sunt apreciate contributiile si realizarile la serviciu.

“Nivelul de implicare influenteaza direct rezultatele de business, implicarea angajatilor poate creste daca nemultumirile acestora vor fi rezolvate”, spune Monica Carligea, consultant la Monday Insight Consulting si project manager Best Employers Romania.Studiul Best Employers este parte a unui studiu mai amplu, care poarta acelasi nume, desfasurat in 12 tari din Europa Centrala si de Est. In acest an, 12. 800 de angajati, alaturi de 400 de manageri, reprezentand 50 de companii de pe piata locala, si-au impartasit opinia cu privire la companiile in care lucreaza in prezent.

Topul este realizat conform metodologiei Hewitt Associates si se bazeaza pe scorul de aliniere obtinut in urma analizei raspunsurilor celor trei chestionare ale studiului: Chestionarul de satisfactie a angajatilor, Chestionarul de leadership si Chestionarul de HR audit. Factorul cu cea mai mare pondere in stabilirea clasamentului final este implicarea angajatilor.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Maximizarea concedierii</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/maximizarea-concedierii-286710.html</link>  
  <description>Cunoaşterea legislaţiei şi studierea documentelor pe care le semnaţi la închiderea contractului vă pot ajuta să obţineţi mai multe beneficii.

Mulţi dintre românii care au rămas fără slujbe în ultima perioadă au fost de acord să-şi închidă contractul de muncă „cu acordul ambelor părţi”.

O astfel de alegere pare una foarte civilizată. În realitate, acest lucru poate fi un avantaj al angajatorului şi un dezavantaj al angajatului care nu-şi cunoaşte drepturile. Pentru angajator, închiderea contractului de muncă prin acordul părţilor înseamnă o simplificare a procedurilor.

În cazul concedierii, ar trebui parcurse proceduri complicate, care ar implica cheltuieli importante. De partea cealaltă, angajaţii care acceptă „acordul părţilor” riscă să piardă unele drepturi, de exemplu ajutorul de şomaj.
 
<b>„Semnând acele hârtii, am pierdut dreptul la şomaj”</b>

Înainte de a semna închiderea contractului de muncă, un angajat ar trebui să se intereseze exact care sunt condiţiile în care poate fi concediat şi ce drepturi legale are, în acest caz: salarii compensatorii, perioada de preaviz plătită, alte beneficii conform contractului colectiv de muncă.

„Este foarte important ca salariaţii să cunoască legislaţia muncii, să fie atenţi la conţinutul documentelor pe care angajatorul le înaintează şi să semneze numai în situaţia în care se respectă prevederile legale”, sfătuieşte Sorina Enachiuc, consultant al companiei Ascensdis.

Neatenţia poate face ca angajaţii să rămână fără anumite drepturi. I s-a întâmplat unei secretare de la o companie de publicitate, din Bucureşti. A rămas fără loc de muncă, în urmă cu o lună. I s-a spus că restructurarea căreia i-a căzut victimă a fost cauzată de criza economică. „Am semnat încetarea contractului de muncă cu acordul ambelor părţi. În acel moment nu m-am gândit la ce drepturi am, eram disperată că am rămas fără un job. Apoi am aflat că, semnând acele hărtii, am pierdut dreptul la şomaj”, ne-a povestit Camelia.

Mulţi angajatori profită de faptul că foarte puţini salariaţi cunosc legea şi mult mai puţini îşi ştiu drepturile, susţin experţii în domeniu. „Angajaţii care semnează o cerere de plecare cu acordul ambelor părţi renunţă, practic, la toate drepturile pe care le aveau: salarii compensatorii, dreptul de a primi ajutor de somaj şi o întreagă altă serie de avantaje”, este de părere Ramona Voicu, Payroll Services Coordinator al companiei Von Consulting, din Bucureşti.

De ce se fac atunci închideri de contract prin acordul părţilor? Ramona Voicu are o explicaţie simplă: unui angajator îi este foarte greu să concedieze un angajat fără un motiv bine întemeiat. „Orice concediere trebuie argumentată şi susţinută cu hârtii doveditoare, trebuie urmat un anumit proces destul de anevoios până la emiterea deciziei de concediere şi aceste proceduri înseamnă mult timp consumat şi bani cheltuiţi pentru angajatori”, explică experta.

De ce acceptă unii angajaţi această formulă, chiar dacă ştiu ce pierd? Pentru că, odată anunţată încetarea activităţii, se tem că angajatorul are mijloace prin care să facă astfel încât să nu-i acorde nici măcar un pachet minim de compensaţii, aşa că se mulţumesc cu puţin, dar sigur. „Salariaţii nu pot fi obligaţi să semneze încetarea activităţii cu acordul părţilor dacă nu doresc acest lucru. Dacă ei nu semnează acest document, angajatorul va fi obligat să îi concedieze şi să respecte prevederile legislative”, atrage atenţia Sorina Enachiuc.

<b>Atenţie la ce semnaţi odată cu contractul!</b>

Inspectoratul de Muncă are un format standard de contract pe care îl acceptă şi nu sunt permise clauze care să dăuneze salariatului. Atâta timp cât tot ce e scris în contract - timpul de lucru, salariul, funcţia - sunt cele reale, nu este nimic ascuns. „Însă, angajatul trebuie să fie atent la hârtiile pe care le semnează pe lângă contractul de muncă: fişa postului, contracte de confidenţialitate, de neconcurenţă - acestea pot avea clauze care ar putea duce la concedierea salariatului pe motiv de neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau alte motive adiacente”, susţine Ramona Voicu, Payroll Services Coordinator al companiei Von Consulting, din Capitală.

În situaţia în care compania angajatoare nu are un contract colectiv de muncă, unde sunt prevăzute toate aspectele legate de procesul de concediere, un angajat poate negocia individual măsuri compensatorii în cazul desfacerii contractului de muncă din iniţiativa angajatorului, explică Sorina Enachiuc, consultant al companiei de resurse umane Ascensdis.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Angajatii accepta salarii mici pentru a-si pastra jobul</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/angajatii-accepta-salarii-mici-pentru-a-si-pastra-jobul-286143.html</link>  
  <description>Majoritatea angajatilor americani (90%) sunt dispusi sa accepte reduceri salariale sau sa-si reduca programul de lucru pentru a-si salva jobul, potrivit unui raport al firmei de cercetare Opinion Research Corporation. 

Studiul arata ca opt din zece angajati sunt dispusi sa accepte o saptamana de lucru comprimata, 60% ar accepta zile de concediu fara plata, 48% si-ar imparti joburile cu colegii, in timp ce 47% spun ca ar accepta si reduceri salariale, si reducerea programului de lucru. 

Pe de alta parte, doar patru din zece angajati ar accepta o reducere a salariului, continuand sa munceasca acelasi numar de ore, iar mai putin de 40% dintre respondenti ar fi dispusi sa-si schimbe statutul de angajat permanent cu un contract de colaborare. 

Potrivit studiului, 90% dintre respondenti si-au schimbat planurile de angajare, aproximativ 60% cred ca vor ramane la actualul angajator mai mult decat au planuit si se gandesc chiar la pensionare. 

In acelasi timp, aproape 60% spun ca economisesc mai mult si cheltuiesc mai putin, gandindu-se la schimbarile ce s-ar putea produce in contextul economic actual. In ceea ce priveste tipul de flexibilitate la locul de munca dorit in acest an, majoritatea respondentilor (peste 70%) vor sa-si modifice programul pe care il au in prezent, peste 50% ar dori sa aiba posibilitatea sa lucreze de acasa, in timp ce 12% ar dori sa lucreze mai putin. 

Totusi, aproape 20% dintre angajati declara ca au mai putin timp liber decat anul trecut, 2% dintre acestia au spus ca nu au deloc timp liber, iar peste 20% au raspuns ca au mai mult timp liber anul acesta decat in aceeasi perioada a anului trecut. 

La capitolul presiune la locul de munca, studiul arata ca stresul resimtit de catre angajatii americani a crescut cu 85% in ultimele 12 luni. 
In plus, motivarea si energia angajatilor au scazut simtitor in ultima perioada.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Ministrul muncii susţine că salariul minim ar putea ajunge în următorii ani la 1.600 lei</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/ministrul-muncii-sustine-ca-salariul-minim-ar-putea-ajunge-in-urmatorii-ani-la-1600-lei-286154.html</link>  
  <description>Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a declarat miercuri seară, la Realitatea TV, că salariul minim pe economie ar putea ajunge în următorii ani la 1.500 - 1.600 lei.

"Salariul de 600 lei ar putea creşte cu o proporţie semnificativă şi ar putea ajunge, după părerea mea, în următorii ani la 15-16 milioane lei (vechi - 1.500-1.600 lei n.r.). Salariul minim pe economie ar trebui să ajungă, într-o perioadă relativ scurtă de timp, adică în aproximativ patru ani de zile, pentru că a fost un plan proiectat pentru intrarea României în zona euro, cam la 50% din salariul mediu pe economie", a spus Sârbu.

În ce priveşte salariile mici ale angajaţilor care muncesc la patron, ministrul muncii a afirmat că Guvernul are două pârghii pe care le poate folosi în această situaţie: prima - "de a folosi, prin Hotărâre de Guvern, salariul minim pe economie, şi a doua - de a încuraja legislaţia muncii, de a încuraja formarea de sindicate, de a încuraja principiul negocierii, astfel încât să existe între patron şi salariaţi un echilibru".

Marian Sârbu declara pe 15 aprilie, pentru NewsIn, că Guvernul va lua în discuţie posibilitatea creşterii salariului minim pe economie de la 600 lei la 700 lei după 1 iulie 2009, după discuţii prealabile cu patronatele, iar alocaţia pentru şomaj va rămâne legată de salariul minim.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Aproape un sfert dintre joburile disponibile sunt in vanzari</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/aproape-un-sfert-dintre-joburile-disponibile-sunt-in-vanzari-285956.html</link>  
  <description>Majoritatea joburilor disponibile pe piata in momentul de fata sunt in domenii precum vanzari si comert, IT, inginerie si logistica, cele mai multe dintre ele adresandu-se specialistilor, spun reprezentantii firmelor de recrutare.

Aproape 25% dintre joburile disponibile provin din vanzari si comert, circa 10% din domeniul IT si aproximativ 5% din inginerie, potrivit datelor furnizate Business Standard de catre firmele de recrutare.

“Cei mai cautati in momentul de fata de catre angajatori sunt inginerii si directorii de vanzari, dar si controlleri financiari, pozitii-cheie in vremuri de criza ce pot creste sau, dupa caz, securiza businessul respectiv”, declara Petronela Amelia Ciocan, recruitment manager al firmei de recrutare Trenkwalder Sobis.

In prima parte a acestui an, oferta de locuri de munca este in scadere fata de acelasi interval din 2008, scadere generata de fluctuatia economica negativa resimtita in toate sectoarele de activitate.

In prezent, cererea de joburi este de cinci pana la de zece ori mai mare in raport cu oferta, iar site-urile si firmele de recrutare sunt asaltate de candidati, cele mai multe aplicatii venind din zona de vanzari, imobiliare si auto.

“In acest moment primim cateva sute de aplicatii si avem joburi active pentru care aplica peste 1.000 de candidati”, spune Cristina Savuica, managing partner al companiei de recrutare Lugera&Makler.

Potrivit acesteia, cei care aplica sunt tineri absolventi, general manageri disponibilizati, dar si manageri angajati in companii in care situatia este mai delicata. Numarul de locuri de munca disponibile, in acest moment, pe piata locala este de aproximativ 7.000, majoritatea acestora adresandu-se specialistilor, dar sunt si joburi disponibile pentru pozitii de middle si top management.

Adecco, firma de recrutare numarul unu pe piata locala, ofera in prezent peste 40 de astfel de posturi.

Perioada de timp necesara pentru gasirea unui loc de munca a crescut semnificativ fata de perioada similara a anului trecut. Daca perioada medie de angajare era in trecut de sase saptamani, acum, o persoana fara job poate petrece intre 12 si 14 saptamani cautand un loc de munca, spun specialistii in resurse umane.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Doar angajatii-cheie vor primi cresteri de salarii in 2009</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/doar-angajatii-cheie-vor-primi-cresteri-de-salarii-in-2009-285912.html</link>  
  <description>Majoritatea companiilor multinationale de pe piata locala apeleaza la inghetarea salariilor sau la esalonarea cresterilor salariale. Anul acesta nu vom mai asista la cresteri salariale pentru toate nivelurile din companie, ci doar la cresteri salariale pentru angajatii care detin pozitii-cheie, potrivit companiei de consultanta PricewaterhouseCoopers Romania.

“Principalele caracteristici ale pietei vor fi «inghetarea salariilor» si amanarea sau esalonarea cresterilor, nu vom mai asista la cresteri salariale de 15% pentru toata compania, ci de cifre mult mai mici si aplicate diferentiat numai pentru anumite pozitii-cheie”, a declarat pentru Business Standard Ruxandra Stoian, director servicii de consultanta in resurse umane al companiei PricewaterhouseCoopers Romania. Potrivit acesteia, doar angajatii cu rezultate extraordinare vor primi plata variabila si, oricum, nu la nivelul de anul trecut. “Motivatia pentru care se ia bonus in general a disparut, deoarece nu ne-am facut bugetul. Cu siguranta vor exista pozitii-cheie, persoane care au avut o contributie extraordinara in acest an si care vor primi o plata variabila, dar nu la nivelul anului trecut si nu in mod generalizat pentru intreaga companie”, spune Stoian.

Veniturile variabile au ca principala motivatie atingerea sau depasirea bugetului, adauga Stoian, iar in conditiile in care vorbim mai degraba despre contractarea veniturilor decat despre expansiunea lor, asa cum se intampla in anii trecuti, dispare principalul motor al platii variabile, dar asta nu inseamna ca va disparea cu totul. Potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers Romania la inceputul acestui an, peste 40% din companiile de pe piata locala au redus bugetele alocate beneficiilor in 2008. Companiile de pe piata locala au redus bugetul alocat anumitor tipuri de beneficii sau chiar le-au eliminat, printre cele la care s-a renuntat au fost beneficiile de statut, de genul abonamentelor la sala de sport.

“Deja s-a vorbit de multe ori despre reducerea beneficiilor si despre reanalizarea lor, dar in conditiile in care pachetul de beneficii inseamna aproximativ 6-8% din pachetul salarial total, iar valoarea lor este mai mare la pozitiile de management, reducerile care se pot obtine nu sunt esentiale. De asemenea, exista si beneficii care au o tenta sociala, precum abonamentul pentru serviciile medicale de baza sau bonurile de masa, la care probabil este mai greu sa renunti”, este de parere Ruxandra Stoian.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Criza aduce personal calificat pe litoral</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/criza-aduce-personal-calificat-pe-litoral-285926.html</link>  
  <description>Hotelierii au primit o avalanşă de CV-uri de la cei care au lucrat în industria ospitalităţii în străinătate sau în marile oraşe ale ţării.

Turiştii care-şi vor petrece vacanţa pe litoralul românesc anul acesta vor fi întâmpinaţi cu zâmbetul pe buze şi serviţi de un personal mult mai bine pregătit faţă de anii trecuţi, susţin hotelierii.

Anunţurile de angajare postate de manageri în ultimele luni au atras de cinci ori mai multe CV-uri spre deosebire de sezoanele precedente. Mare parte din cei înscrişi şi-au pierdut locurile de muncă din cauza crizei - unii au lucrat ani buni în străinătate, alţii în structurile de cazare sau restaurante din marile oraşe. Potrivit estimărilor, pe litoral sunt necesari în jur de 16.000 de noi angajaţi, care vor fi contractaţi gradual până pe 15 iunie.

<b>Cereri de la foştii euronavetişti</b>

În primele luni ale anului, hotelierii au fost surprinşi de avalanşa de personal calificat dispus să se angajeze pe litoral, în condiţiile în care lucrătorii cu expe rienţă evitau până acum joburile de scurtă durată. Dacă înainte de sezonul trecut, anunţul pentru personal restaurant - ospătari, bucătari, barmani - postat pe un site de recrutare avea 2.500 de vizualizări, anul acesta s-a ajuns la 25.000 de vizualizări.
 
Şi numărul candidaţilor diferă - în 2008 au trimis CV-uri 176 de persoane, iar în 2009 - circa 850. „Acum chiar avem de unde alege şi sperăm să-i atragem pe cei mai buni. În anumite domenii, am putea reduce numărul anga jaţilor cu circa 15%, dat fiind că un ospătar bun se va putea ocupa de şase mese
, de exemplu, nu doar de patru”, afirmă Ciprian Constantinescu, preşedintele Patronatului Industriei Hoteliere „Marea Neagră”.

Pentru că numărul de candidaţi e mare şi CV-urile stufoase, şi selecţia va fi mai drastică. Multe solicitări au venit din partea românilor care au lucrat în Spania şi Italia. „Trebuie să vedem şi cât de bine pregătiţi sunt cei care vin din străinătate”, e de părere preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală.
 
<b>Bulgarii ne dau lecţii all inclusive</b>

Unii proprietari de spaţii de cazare au decis să îmbunătăţească performanţele personalului prin traininguri la vecini. „Anul trecut am introdus sistemul de all inclusive la Hotelul Modern, din Mamaia, şi am mers cu patru angajaţi în Bulgaria, pentru a studia conceptul. Anul acesta vom avea şi la Dorna şi vreau să repet experienţa cu reprezentanţi din ambele hoteluri”, declară George Guci, proprietarul hotelurilor.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Salariile de intrare in IT, pana la 700 €</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/salariile-de-intrare-in-it-pana-la-700-e-285792.html</link>  
  <description>Salariile pentru pozitiile de entry level in IT variaza intre 400 si 700 de euro net pe luna, in functie de pregatire, de numarul de limbi straine stiute si de nivelul de cunostinte al acestora, spun specialistii in recrutare. “In general, salariile de intrare in IT variaza intre 450 si 600 de euro net pe luna, iar pentru candidatii care au cunostinte avansate de limbi straine, altele decat engleza (in special germana), pot ajunge si chiar trece de 700 de euro pe luna”, spune Mihai Moghior, managing partner al firmei de recrutare Brainspotting. 

It-istii sunt cautati in continuare pe piata muncii, numarul de joburi disponibile pentru juniori in IT cu pana la doi ani de experienta depaseste 600, adauga Moghior. Potrivit lui Liviu Dan Dragan, director general TotalSoft, companie furnizoare de solutii software, salariul depinde foarte mult de nivelul de pregatire. In cazul lipsei de experienta, ceea ce ii departajeaza pe candidati este nivelul de cunostinte. Faptul ca au absolvit o facultate nu este, din pacate, intotdeauna o garantie a competentelor si nici a potentialului. 

“Un absolvent de facultate, de exemplu un candidat care aplica pentru un post de programator, insa nu are nici un fel de experienta, dar dovedeste ca poseda cunostinte solide si demonstreaza ca doreste sa se integreze, sa progreseze si sa faca parte din echipa, poate primi la angajare un salariu de aproximativ 400 de euro sau chiar si mai mult”, spune Dragan. Acesta mai adauga ca, in functie de abilitatile de care da dovada si de performanta pe care o realizeaza, un junior poate evolua spectaculos, din punct de vedere salarial, intr-un interval scurt de timp.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Pepsi Americas: Fluctuatia de personal se va injumatati in 2009</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/pepsi-americas-fluctuatia-de-personal-se-va-injumatati-in-2009-285793.html</link>  
  <description>Fluctuatia de personal din cadrul Pepsi Americas, imbuteliatorul local al Pepsi, se va injumatati pe parcursul lui 2009, in conditiile situatiei economice dificile, urmand sa nu depaseasca ponderea de 24%, potrivit lui Elaine Oh, director de resurse umane pentru Pepsi Americas.

La nivelul lui 2008, fluctuatia de personal din cadrul Pepsi Americas a fost de 46%, in special din cauza nivelului ridicat al fluctuatiei sezoniere, explica directorul HR.

Compania nu intentioneaza sa inghete recrutarile, urmand ca, pe parcursul lui 2009, sa recruteze 50-60 de persoane pentru noua fabrica pe care urmeaza sa o deschida in Bucuresti, dar si pentru a acoperi eventualele pozitii ce ar putea ramane vacante in urma fluctuatiei de personal.

Specialistii de nivel senior sunt mult mai dificil de recrutat, in conditiile in care acestia au devenit mai stabili si sunt mai greu de tentat cu beneficii de natura financiara, spune directorul HR. “Angajatii de valoare nu isi mai schimba locul de munca decat daca firma pentru care lucreaza nu este stabila. In prezent, banii nu mai reprezinta principalul motiv pentru care oamenii sunt interesati sa se angajeze intr-o companie, iar aceasta situatie este benefica. Sunt multumita ca prima mea intrebare la interviuri nu mai trebuie sa fie: «Cat vrei ca sa vii la noi?» Chiar poti sa discuti si despre alte lucruri”, spune Elaine Oh, adaugand ca, in trecut, oamenii voiau 20-30% in plus la fiecare schimbare de job sau promovare. Directorul de resurse umane al producatorului de bere Ursus Breweries, Radu Panait, se asteapta ca solicitarile salariale ale specialistilor seniori sa creasca in conditiile in care negociaza schimbarea locului de munca, avand in vedere ca acestia sunt interesati sa obtina anumite garantii ale stabilitatii companiei in favoarea careia vor face schimbarea. “In aceasta perioada, toata lumea se gandeste la securitatea jobului din firma respectiva. Cand unui specialist i se propune un job, gradul de risc la care se expune facand o miscare este mai mare decat inainte de criza, asa ca are nevoie de un avantaj care sa compenseze acest risc - un avans in cariera sau un pachet de compensatie mai mare”, explica Radu Panait.

Solicitarile salariale ale candidatilor s-au redus cu 10%, in medie, potrivit directorului de resurse umane al Pepsi Americas, procentajul variind in functie de pozitia si de experienta persoanei respective. “Solicitarile sunt mai realiste la nivel de management si specialisti. Candidatii isi schimba focusul de la obtinerea unui venit rapid, orientandu-se catre stabilitatea pozitiei si a oportunitatilor oferite de companie”, mentioneaza Elaine Oh. Piata bauturilor racoritoare din Romania, incluzand si apa minerala, valoreaza peste un miliard de euro, principalii competitori fiind Pepsi Americas, Coca-Cola, European Drinks si Romaqua.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Managerii si simplii angajati, la fel de vulnerabili in criza</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/managerii-si-simplii-angajati-la-fel-de-vulnerabili-in-criza-285613.html</link>  
  <description>Managerii si angajatii sunt la fel de expusi in fata efectelor crizei economice, ambele categorii sunt supuse in aceeasi masura riscului de a-si pierde jobul si au de suferit de pe urma masurilor luate de companii in privinta reducerii costurilor, spun specialistii in resurse umane. “Ambele categorii sunt afectate, din motive diferite, pe zone diferite. Managerii au o vizibilitate mai mare a situatiei financiare a companiei si resimt o presiune mai mare fata de identificarea unor noi clienti, mentinerea unor clienti existenti, negocierea de contracte. Pentru ceilalti poate exista o doza mai mare de nesiguranta, pentru ca nu stiu exact ce se intampla, iar sentimentul de pion este, probabil, mai accentuat la nivel inferior”, spune Ruxandra Stoian, director Servicii de Consultanta in Resurse Umane al companiei PricewaterhouseCoopers Romania. Potrivit acesteia, referitor la vulnerabilitate, ambele categorii sunt supuse aceluiasi risc de pierdere a locului de munca. In opinia Madalinei Balan, managing partner al firmei de consultanta in resurse umane Hart, toata lumea are de pierdut in aceasta perioada. “Nu cred ca se poate vorbi despre o cantitate mai mare sau mai mica de «suferinta». Toata lumea are de pierdut, daca privim prin lentila anului 2008. Insa, daca ne uitam mai obiectiv, intelegem ca exista si o parte pozitiva in aceasta criza, care se rasfrange si asupra pietei muncii. Se vede deja o asezare pe temelii mai reale a valorilor si o echilibrare mai mare a cerintelor salariale in raport cu oferta de competente din partea candidatilor”, spune aceasta.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>WNS Romania: Recrutam specialisti romani din strainatate</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/wns-romania-recrutam-specialisti-romani-din-strainatate-285612.html</link>  
  <description>Filiala locala a furnizorului indian de servicii de BPO (business process outsourcing), WNS Global Services, recruteaza specialisti romani care au lucrat in strainatate, in conditiile in care acestia au avantajul experientei interationale, a declarat pentru Business Standard Gabriela Zancu, HR manager pentru WNS Romania.

“Specialistii romani care au lucrat in strainatate si se intorc in tara, pe fondul crizei sau din motive personale, reprezinta o resursa tot mai prezenta pe piata locala”, spune Gabriela Zancu. Potrivit acesteia, pozitiile de specialist senior sunt cel mai dificil de ocupat in cadrul companiei. “Acest gen de posturi de nisa necesita abilitati atat in zona de tehnic sau financiar, cat si abilitati de comunicare, relationare cu clientul si cunostinte de limbi straine. Acest cumul de calitati este mai greu de gasit, pentru ca o persoana specializata in finante detine mai rar cunostinte puternice de limbi straine sau de negociere”, explica managerul HR.

Compania nu si-a modificat, pe fondul crizei, planurile de recrutare si isi propune sa recruteze inca 200 de persoane pana in martie 2010, urmand ca numarul total de angajati sa ajunga la 300 anul viitor. De la inceputul anului, WNS a recrutat 20 de persoane, managerul HR mentionand ca numarul de CV-uri primite a crescut chiar de cinci ori pe anumite profile, in special cele generale. “Pentru un post cum ar fi customer service manager avem 400 de aplicanti, din care insa CV-urile relevante sunt la fel de multe ca inainte. Se observa o miscare mai mare pe piata, dar aceasta se produce mai putin pe zona specializata. Oamenii cu specializare redusa sunt cei mai afectati”, comenteaza Gabriela Zancu. WNS Romania isi propune sa se extinda in Romania, creand centre mai mici, de aproximativ 300 de angajati, strategie corelata cu obiectivul de a oferi servicii mai specializate. “In cadrul companiei, dintr-o echipa de zece oameni, opt sunt specialisti cu experienta si doi sunt entry level”, explica Zancu. Potrivit acesteia, fluctuatia de personal de la nivelul industriei, care ajungea la 35-40% anul trecut, se va reduce, pe fondul crizei economice.

Programele de training se desfasoara, in mare parte, cu ajutorul resurselor interne. Angajatii se pot inscrie la programul de master din cadrul Academiei de Stiinte Economice, care ofera o acreditare pe zona financiar-contabila, acordata de Chartered Institute of Management Academy, iar cursurile necesare pentru obtinerea primei certificari, in valoare de 2.000 de euro, sunt platite de companie.

WNS Romania are 100 de angajati si ia in considerare posibilitatea de a deschide un nou centru de servicii, intr-un oras din zona de vest a tarii, desi, pana in prezent, nu s-a luat vreo decizie in acest sens.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Cel mai bine platit bucurestean castiga 86.000 € lunar</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/cel-mai-bine-platit-bucurestean-castiga-86000--lunar-285493.html</link>  
  <description>Consultanta de management a adus cele mai mari salarii anul trecut, angajatul unei companii din Bucuresti castigand peste 86.000 de euro pe luna, respectiv mai mult de un milion de euro pe an, din aceasta activitate, potrivit datelor furnizate de Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti.

Topul celor mai mari salarii pe Bucuresti arata, totodata, ca venituri foarte mari au fost obtinute si de angajati din domenii de activitate cum sunt editarea ziarelor (peste 620.000 de euro pe an), activitati sportive (563.000 de euro pe an) si IT (398.000 de euro pe an). Angajatii firmelor de consultanta de management s-au plasat si in 2007 tot pe primele doua locuri ale topului. Spre deosebire de atunci, acum in top nu mai apar persoane care lucreaza in cadrul autoritatilor de supraveghere a unor piete financiare, cum ar fi Comisia Nationala de Valori Mobiliare si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor..

Printre cel mai bine platiti angajati figureaza si un antrenor de fotbal, cu aproape 563.000 de euro (peste 2 mil. lei) incasati in 2008, de la un club inregistrat in sectorul 1. De altfel, asa cum era de asteptat, cele mai mari venituri din salarii au fost platite de firme inregistrate in sectorul 1. Activitatea de editare a ziarelor a adus cel mai mare venit din salarii in sectorul 2, respectiv 621.000 de euro pe an, adica 2,28 milioane de lei. Domeniul IT este pe primul loc la administratia financiara a sectorului 6, cu un salariu anual de aproape 398.000 de euro (1,5 milioane de lei). La sectorul 5, desi cifrele nu sunt atat de spectaculoase, primele patru salarii, care se incadreaza intre 95.000 si 120.000 de euro (350.000 de lei si peste 441.000 de lei), vin din sectorul “apararii nationale”.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Bonusuri de pana la 900 de lei pentru recomandari interne</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/bonusuri-de-pana-la-900-de-lei-pentru-recomandari-interne-285497.html</link>  
  <description>Angajatii Star Foods primesc bonusuri incepand de la 250 de lei si mergand pana la 900 de lei dupa sase luni de la recomandarea unor candidati care sunt acceptati, suma variind in functie de nivelul pozitiei pentru care au recomandat persoana respectiva. 

“Cea mai mare parte a necesitatilor de recrutare a Star Foods sunt acoperite prin eforturi interne. Cam 20% dintre posturile vacante din companie sunt ocupate prin recomandari interne. Sistemul recomandarilor interne este eficient, mai ales pentru pozitiile de la nivel entry”, a declarat pentru Business Standard Anda Drilea, HR manager East Balkans pentru Star Foods, companie detinuta de Pepsico International. Compania nu isi propune sa realizeze angajari semnificative in 2009, urmand sa finalizeze proiectul de extindere a fortei de vanzari care a vizat angajarea a 50 de persoane in 2008 si sa recruteze pentru a acoperi fluctuatia de personal. “Am realizat anumite remodelari interne ale unor departamente. Avem nevoie sa raspundem eficient nevoilor clientilor si am reorganizat departamentele comerciale, comasand mai multi angajati in aceasta zona”, spune Drilea. Forta de vanzari a companiei reprezinta, in prezent 30% din totalul angajatilor.

Star Foods a acordat angajatilor anul acesta cresteri salariale “la acelasi nivel cu cele de anul trecut si in mod semnificativ peste nivelul inflatiei”, mentioneaza HR managerul companiei. Calitatea fortei de munca disponibile pe piata nu s-a modificat, ca urmare a efectelor crizei economice care a generat disponibilizari, desi numarul candidatilor interesati sa isi gaseasca un loc de munca a crescut, considera managerul HR al companiei.

“Ma astept, totusi, ca deficitul de specialisti existent pe piata in 2008 care urca, potrivit statisticilor, pana la 40%, sa scada usor, pe fondul numarului mare de disponibilizari care au avut loc, si a celor care au fost anuntate pe viitor, dar si ca urmare a intoarcerii specialistilor romani care lucreaza in strainatate si vor reveni in Romania din cauza efectelor crizei economice”, explica Anda Drilea. La nivelul anului trecut, managerul HR al Star Foods a remarcat un deficit de specialisti in domenii cum ar fi IT, finante sau marketing, dar si in ceea ce priveste pozitii manageriale de top, mai ales in anumite arii de specializare din zona vanzarilor. Procentajul fluctuatiei de personal din cadrul Star Foods se ridica, anul trecut, la 25-30%, cea mai ridicata fluctuatie de personal fiind pentru zona de vanzari si muncitori in serviciul operatiuni. Anul acesta, fluctuatia de personal la nivelul acestor categorii a scazut cu mai putin de 10%. Compania nu a realizat reduceri pana in prezent la nivelul bugetului de training, dar isi propune sa isi mentina o mai mare flexibilitate de reactie, adoptand o atitudine prudenta.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Trei luni, perioada necesara gasirii unui nou job</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/trei-luni-perioada-necesara-gasirii-unui-nou-job-285498.html</link>  
  <description>Aproape jumatate dintre angajatii disponibilizati si-au gasit un nou serviciu full-time in trei luni, iar 8% s-au angajat part-time, potrivit unui studiu al CareerBuilder, site specializat in recrutare care activeaza la nivel global. “Rezultatele studiului sunt incurajatoare pentru cei peste trei milioane de oameni care si-au pierdut locul de munca in ultimele luni. Dureaza mai mult pana isi gasesc de lucru, dar exista oportunitati in domenii precum sanatate, administratie publica, educatie, vanzari si tehnologie”, spune Brent Rasmussen, presedinte pentru CareerBuilder America de Nord. Potrivit studiului, mai multi barbati decat femei au reusit sa isi gaseasca de lucru (59% barbati, 49% femei), iar cel mai usor s-au angajat persoanele cu varste cuprinse intre 35 si 44 de ani. Candidatii cu varste intre 18 si 24 de ani si-au gasit cel mai greu un serviciu in ultima perioada. Un procentaj de 49% dintre angajatii care au fost disponibilizati in ultimele 12 luni si au reusit sa se angajeze recent au acceptat un salariu mai mic, 15% au negociat un salariu mai mare decat cel pe care il primeau la locul de munca anterior, 20% au acceptat un serviciu care presupune un numar mai mic de ore de lucru, iar 12% au spus ca noul job le solicita mai multe ore de munca. Dintre cei care si-au gasit un serviciu recent, 13% au fost nevoiti sa se mute intr-un alt oras pentru a lucra, iar dintre cei care continua sa isi caute de lucru, 39% au spus ca ar fi dispusi sa accepte relocarea pentru a se angaja. Peste o treime dintre cei chestionati au mentionat ca si-au gasit de lucru intr-un alt domeniu decat cel in care fusesera angajati, iar 70% dintre acestia au spus ca noua oportunitate le este benefica. Dintre cei care nu au reusit sa isi gaseasca inca un serviciu, 44% au afirmat ca isi cauta de lucru si in alt domeniu decat cel pentru care au fost pregatiti.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Joburi de criză: între 800 şi 4.000 de euro pe lună</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/joburi-de-criz-ntre-800-i-4000-de-euro-pe-lun-285416.html</link>  
  <description><b>SALVARE. Mulţi dintre românii concediaţi în această perioadă îşi pot găsi un job în străinătate, atât în agricultură, cât şi în alte domenii.</b>

Şomerii români care au o calificare la bază, licenţiaţii sau cei care se pricep la cules de căpşuni rămân în atenţia angajatorilor străini. Ademeniţi cu salarii reale între 800 şi 4.000 de euro, specialiştii lăsaţi pe drumuri de criză au de unde alege: Germania, Italia, Marea Britanie sau Danemarca sunt doar câteva dintre ţările europene care caută cu disperare să angajeze români.

<b>Româncele, apreciate de italieni</b>

Elisabeta Ivan a plecat pe 1 aprilie în Italia. La cei 51 de ani - pe care nu-i arată - are de ales între un job de cameristă şi unul de baby-sitter. Ştie ce o aşteaptă, mai ales că nu este la primul loc de muncă în străinătate: „Am discutat pentru 600 de euro lunar, în mână, masă şi cazare asigurate. Nu plec singură, ci cu câteva prietene cu care am mai fost la muncă în Italia şi Grecia. Am avut de ales între mai multe destinaţii, dar le prefer pe cele din ţările în care cunosc limba. Anul trecut, în vară, am lucrat în Grecia, pe insule. Primeam 1.000 de euro, plus
masă şi cazare, în condiţii de lux”.

Raluca Stoian, asistent manager la firma Europublic Jobs din Braşov, care i-a facilitat plecarea Elisabetei, explică situaţia fericită în care se află solicitantele unui job în Italia: „În medie, avem 50 de cereri lunar de la angajatorii italieni, pe HORECA (HOteluri, Restaurante, CAtering).

În martie, dintre cele 50 de posturi pe care le-am oferit, doar 30 au fost ocupate”.

<b>La calificaţi, nu se simte criza</b>

Nu doar în HORECA sunt aşteptaţi românii să lucreze afară. Există încă o cerere masivă pentru toate categoriile de persoane calificate, iar salariile continuă să se menţină la nivelul calificărilor. „Dacă este vorba despre asistente medicale, în UE pot primi în continuare peste 2.000 de euro lunar, în timp ce infirmierele ajung la 1.700-1.800 de euro. Iar medicii, dacă ştiu bine limba ţării, pot ajunge lejer la 4.000 de euro pe lună”, spune Roxana Prodan, manager al societăţii Rom Manpower, firmă
care se ocupă de intermedierea muncii afară încă din 1990.

„Şi şoferii - că sunt de TIR, în Germania, sau de taxi - la Londra, pot trece de 2.200 de euro, cu alte facilităţi. În ţările arabe continuă să meargă foarte bine construcţiile şi HORECA. Un ospătar primeşte 800 de dolari SUA net şi are masa şi cazarea gratuite, iar un salariat în construcţii poate ajunge şi la 3.000 de dolari”, mai precizează Roxana Prodan. Ea mai spune că la calificaţi nu se simte criza. În schimb, la necalificaţi, solicitările au scăzut cu 20% faţă de anul trecut: „Singura problemă e seriozitatea unora care aplică pentru un job. Din zece, doar patru-cinci se dovedesc a fi serioşi”, a remarcat oficialul Manpower.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Rezultate mai slabe ale angajatilor, pe fondul crizei</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/rezultate-mai-slabe-ale-angajatilor-pe-fondul-crizei-285297.html</link>  
  <description>Performantele angajatilor tind sa scada, in contextul reducerii salariilor si a beneficiilor si ca urmare a atmosferei tensionate din companiile locale, pe fondul crizei economice, avertizeaza specialistii HR. “Ingrijorarea si masurile drastice asupra costurilor, luate in multe companii, au adus o reducere a entuziasmului angajatilor, astfel incat, in loc ca acestia sa munceasca mai mult pentru a mentine acelasi nivel al productivitatii, acum muncesc mai putin, din cauza acestei atmosfere, ceea ce, evident, nu poate decat sa accentueze criza”, considera Irina Vasile, country manager pentru firma de executive search Antal International. 

Solutia este ca firmele sa accentueze comunicarea interna, care trebuie sa fie extrem de echilibrata: sincera si completa, fara insa a deveni panicarda, afirma Ana Glavce, manager HR TNT Romania. “Este extrem de important ca nivelul de asteptari al angajatilor sa fie unul realist; un discurs excesiv de optimist al companiei poate fi la fel de daunator ca unul peste masura de pesimist”, spune Glavce. 

In ceea ce priveste nivelul productivitatii in Romania, companiile de pe piata locala obtin noua euro pentru fiecare 100 de euro platiti unui angajat, in timp ce valoarea castigului pe angajat in Europa Centrala si de Est este de 18 euro, potrivit raportului Saratoga Human Capital Benchmarking Survey, realizat de compania de consultanta PricewaterhouseCoopers.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Slujbele vacante de la stat rămân blocate şi doar 15% din cele care devin libere pot fi ocupate</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/slujbele-vacante-de-la-stat-rmn-blocate-i-doar-15-din-cele-care-devin-libere-pot-fi-ocupate-285396.html</link>  
  <description>Posturile vacante din instituţiile publice rămân blocate, cele pentru care au fost aprobate concursurile se vor desfăşura în continuare, în timp ce slujbele ce vor deveni libere vor putea fi ocupate în procent de maximum 15%, arată ultima formă a proiectului Ordonanţei privind rectificarea bugetară.

Dacă Ordonanţa de Urgenţă este aprobată în Guvern în actuala formă, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen, a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice, care sunt finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat ori bugetele fondurilor speciale, după caz, precum şi din venituri proprii şi subvenţii acordate de la acestea.

Prevederile erau trecute şi în prima variantă a OUG, de la începutul acestei luni.

Posturile pentru care au fost aprobate procedurile de organizare a concursurilor, iar înscrierile candidaţilor au fost înregistrate până la data publicării actului normativ, precum şi cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin Memorandum, pot fi ocupate în condiţiile legii, se mai arată în proiect. 

Prin excepţie, ordonatorii principali de credite, "în cazuri temeinic justificate", pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce vor deveni vacante după intrarea în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă, însă numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

"Această măsură vizează în principal stoparea creşterii numărului de angajaţi în sectorul bugetar şi implicit reducerea fondurilor publice aferente plăţii drepturilor salariale ale acestora, precum şi eficientizarea activităţii instituţiilor şi autorităţilor publice", potrivit Notei de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.

În plus, vor fi exceptate de la obligaţia privind suspendarea ocupării posturile aferente activităţilor finanţate integral din venituri proprii care funcţionează în regim sezonier.

În cele două cazuri pentru care au fost prevăzute excepţii, ocuparea posturilor se va face prin concurs sau examen, în condiţiile legii, pe răspunderea ordonatorilor principali de credite.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă mai prevede ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare, ordonatorii principali de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice să comunice Guvernului propunerile de reorganizare instituţională. Apoi, în termen de 10 zile de la reorganizare, acestea vor transmite Ministerului de Finanţe cuantumul sumelor rezultate din economii faţă de bugetul aprobat la cheltuielile de personal.

Ulterior, Ministerul Finanţelor Publice va prezenta Guvernului situaţia centralizată a sumelor comunicate de ordonatorii principali de credite, în baza căreia acesta va dispune asupra indexărilor salariale ce pot fi acordate în anul 2009.

În administraţia publică din România, la sfârşitul anului 2008 erau aprobate 1,533 milioane de posturi, din care aproape 1,395 milioane de posturi erau ocupate, reprezentând aproximativ 30% din numărul mediu de salariaţi din economia României. În perioada 2005-2008, numărul de posturi aprobate a crescut cu 16% (215.000 de posturi), fără a exista o corespondenţă între activităţile desfăşurate de ordonatorii de credite şi necesarul suplimentar de posturi, potrivit Notei de fundamentare a proiectului de OUG.</description>   
  </item>
  <item>
  <title>Companiile reduc valoarea bonusurilor in 2009</title> 
  <link>http://www.findnews.ro/companiile-reduc-valoarea-bonusurilor-in-2009-285296.html</link>  
  <description>Anul acesta, 48% dintre companiile din Europa cred ca bonusurile vor fi sub nivelul-tinta, dupa ce, anul trecut, majoritatea acestora (71%) au declarat ca programele de plata variabila pe termen scurt (bonusuri, stimulente, participare la profit) nu au fost platite, potrivit unui studiu realizat de Hay Group. In prezent, 40% dintre companiile din Europa opereaza sau iau in considerare schimbari ale modalitatilor de plata variabila pe termen scurt pentru 2009, in timp ce 33% dintre acestea apreciaza ca vor efectua schimbari pentru ridicarea nivelurilor minime de performanta. Cea mai frecventa motivatie pentru operarea acestor schimbari este aceea de a alinia mai eficient programele de plata variabila pe termen scurt cu schimbarile din strategia de business, se arata in studiul mentionat. 

Peste 30% dintre companiile din Europa vor reduce sau chiar elimina programele de training si 17% vor taia sporurile de ore suplimentare. Totusi, majoritatea pastreaza, pentru moment, programele de beneficii intacte. 

Putine organizatii scad sau elimina beneficii precum asigurarile de sanatate private (5% la nivel global si 2% in Europa) sau asigurarile de pensii private (3% global, 3% in Europa). “Si in Romania programele de HR au avut de suferit, ca urmare a crizei. Programele de training sunt reduse sau eliminate de catre 26% dintre respondenti. Companiile taie sporurile de ore suplimentare, insa cu un procentaj mult mai mic decat cel de la nivel global, aproximativ 6%. Totusi, majoritatea pastreaza programele de beneficii intacte, pentru moment”, spune Alina Popescu, manager Reward Information Service. 

Si valoarea programelor de stimulente pe termen lung au scazut semnificativ in ultima perioada, 40% dintre companiile din Europa raportand acest lucru. Potrivit studiului, 25% dintre companii au declarat ca au operat deja schimbari in programele lor de stimulente pe termen lung sau iau in considerare aceasta masura.</description>   
  </item>
  
</channel>
</rss>